1,625 matches
-
la păscut pe imaș și, din când în când, să văd unde mai sunt și dacă sunt toate. Și multe alte ”îndeletniciri” pe care mi le repartiza mama în fiecare dimineață. Până la urmă, domnul învățător Caia a fost impresionat de încăpățânarea mea și m-a primit în clasă cu drepturi depline - m-a înscris în clasa I. Domnul Caia m-a învățat să citesc, să scriu și să socotesc. Să scriu pe o tabliță. O tablă mică, dreptunghiulară, din gresie, cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
că BREȘĂ e cuvîntul care ar putea spune ceea ce mă "fascinează" și tulbură pe lume. Sper că mă voi putea elibera de întrebări și neliniști, dar nu teoretizînd, nici scriind "frumos", nici pe un anumit ton. Cred mult într-o încăpățînare interioară: că sînt ALTFEL, că pot scrie lucruri care să mă tulbure și pe mine. Dar am ajuns să am în cap CĂRȚI, nu doar poeme. Sînt neliniști care nu se întrerup undeva, una o continuă pe cealaltă, fiecare este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
clipe. Nu se refugiază în incongruență și absurd (cum li s-ar părea celor cu o sensibilitate vetustă, neintegrabilă în circuitul existenței spirituale "moderne"), senzația pe care o dau. de "homo ludens", este un semn că ei ard continuu, că încăpățînarea și neastîmpărul lor au un substrat constructiv, reflectat în actul creației. Ei sînt conștienți de inocența comună a multor gesturi generatoare de catastrofe. S-ar putea spune: valul '80 nu știe să iubească îngerii, nu știe să confunde poncifele cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ei, atunci când, după ce scăpase de la moarte, nesocotise sfa tul cuminte al Berthei de a se Întoarce. Își continuă așadar drumul. Orice altă tânără s-ar fi Îndreptat În grabă către casă, dar Adelheid moștenise sângele neînfricat al tatălui ei și Încăpățânarea neamului Zähringer, așa că galopă neîntrerupt, silindu-și calul pe cărări pe care puțini le cunoșteau, și ajunse curând la chilia prietenului ei. Nu mică Îi fu spaima când bătrânul o Întâmpină mirat, fără să știe nimic de iubitul ei. În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
venerație, ca ale oricărei alte mucenice din sinaxarul ortodox român! "Tu tot mai trăiești, bătrână mamă? Ție cu supunere mă-nchin! Mica-ți casă, seara de aramă, Lumineaz-o pașnic și senin." (S. Esenin) Cu fusta ridicată până la genunchi, împingea cu încăpățânare țărână în groapă, până când aceasta s-a umplut, ascunzându-l definitiv sub pământul primitor pe cel care, odată, cândva, fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul și amploarea ritualurilor funebre prilejuite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și cu o vastă pregătire internațională de la actori, regizori de teatru și film, scriitori, critici literari, dramaturgi, coregrafi, analiști literari, politologi, istorici, doctori, avocați, foști deținuți politici, muzicieni, etc. Am avut ambiția și curajul de a cunoaște, cu fervoare și încăpățânare aș putea spune, o mare parte a elitei culturale românești contemporane, abordând teme majore de analiză, de interes național. Nu a fost un drum ales de mine 100%, ci și un dat al destinului meu. Totodată, prin tot ceea ce am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le tragă de limbă, la început, și să le tortureze mai apoi. Este de prisos să adăugăm că cei care refuzau acest sinistru rol erau trecuți încă o dată prin toate etapele de tortură, deseori și mai furibunde, ca leac împotriva încăpățânării lor. Interveneau aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând să se răzbune pe cei mai îndărătnici, pentru că tăria morală a acestora le releva propria slăbiciune. Două cazuri cunoscute datorită martorilor sunt cele ale lui Gheorghe Calciu și Traian Popescu, primul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
flori și încearcă să-i simți energia, să-i simți vibrațiile! - Vrei să spui că și o floare poate avea vibrații?! - Încearcă singur și vezi! Un om deștept cercetează, nu ia totul de-a gata, dar nici nu neagă cu încăpățânare certitudinile!Bineee!... Dar... știi că ai dreptate? Floarea chiar emite vibrații! Vibrații răcoroase! Adică... se manifestă energia Kundalini a florii?! - Senzația ce ai simțit, ia-o ca un răspuns afirmativ! Floarea ți-a dat răspunsul, nu eu! Mai bine zis
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
liceului, liniile groase marchează drumurile de categorie superioară, adică drumurile naționale, europene... Nu se punea problema autostrăzilor! Dar, cum viața bate filmul, naționalul nostru s-a dovedit a fi o cale bine... garnisită cu găuri de toate mărimile, pe măsura încăpățânării mele: n-am vrut să aplec urechea la sfaturile și intuiția majorității feminine a echipajului mașinii. Cel mai mult a avut de suferit această ascultătoare, docilă și extraordinară Dacia 1300 pe care o conduc. De câte ori este părtașă la acțiuni sahaj
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
comunicat oficial numărul total al persoanelor judecate și condamnate și nici al celor reținuți administrativ. Dacă pînă în 1989 exista o motivare în păstrarea acestui secret, folosit drept instrument suplimentar de teroare asupra victimelor prezente sau viitoare, după, păstrarea cu încăpățînare a secretului, inclusiv minimalizarea numărului celor trecuți prin ghearele aparatului de represiune, nu poate urmări decît diminuarea atrocităților și a terorii instalate în perioada comunistă în ochii opiniei publice. Autorii Introducerii apreciază numărul proceselor politice, numai pentru perioada 1949-1960, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Lasă-ne, domnule, acum ești și proroc?" Dar Stalin a murit chiar în '53!" Vasile Balanovici, în acest context, face cîteva remarci privind problema delicată "a evreilor care au fost implicați în represiunea comunistă. Numele unor anchetatori evrei revin cu încăpățînare în multe din relatările foștilor deținuți politici: Ruchenștain, Hudescu-Segal și alții. Acest adevăr nu poate fi nesocotit. Mai pot spune că, după 1944, chiar evreii au provocat atitudini antisemite: la orice nemulțumire reacționau vehement, arogant și, una-două, acuzau de legionarism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
amour provensală, ceva foarte asemănător cu paradisul, ceva foarte japonez, cavaleresc, ceva ce i-ar fi înnebunit pe Henry de Montherlant, pe Ernst Jünger, pe Stefan George, pe Malraux, pe Chesterton, pe Soljenițîn, ceva alcătuit din curaj, dragoste de paradox, încăpățînare, sfîntă nebunie și voința de a transcende cu orice preț mizerabila condiție umană; ceva ce evocă numele aristocratice alese drept cele mai exaltante de Barbey d'Aurevilly: Hermangarde de Polastron și Enguerrand de Coucy" (N.S.). Simone Weil spune: Datorită bucuriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în spatele unui suferind de inimă. Sub murdăria lor, tresăream mai înfricoșat decît sub izbitura de pumn, iar el și le completa cu lovituri date cu muchia palmei în gît, de parcă ar fi vrut să-mi reteze capul, sediul nepermisei mele încăpățînări. Uneori, scandalizat că negam, amuțea de furie, dar își continua mișcările zvîcnite, de rîmă tăiată cu sapa. La sfîrșitul acelei ședințe tensionate, după atîtea și atîtea eforturi, locotenentul-major de securitate Constantin Voicu tot nu mă vindecase de amnezie; nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi fost liniile lor melodice, piesele nu mai au parte de succesul pe care cu siguranță l-ar fi dobândit cu câțiva ani în urmă. Nicio altă Zarază nu se mai prevestește și, cu toate acestea, Cristi nu renunță la încăpățânarea lui de a se dedica în continuare numai cântecului francez. Casa de discuri Columbia nu îl abandonează, însă nici nu-i mai acordă atâtea oportunități de a înregistra, iar până în anii ’40, de când nu va mai intra niciodată în studiouri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
inimile cu cântece de dragoste. Era acum pedepsit de public până și pentru faptul că supraviețuise unei epoci de care toți voiau să uite, pentru a nu lăsa nostalgiile să -i amărască și mai mult. Era pedepsit pentru că refuza cu încăpățânare să adauge în repertoriul său tot mai scurt din fiecare seară și altceva decât tangouri, într-un timp în care lumea numai de dans și voioșie nu mai avea chef, iar eleganța și bogăția ce învăluiau odată celebrele restaurante de unde
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
condus, de prieteni, dar și de familie, la un ospiciu, unde se putea Întâlni cu alți „confrați Într-ale visării și ale posibilului”! Sau noi, romancierii, prozatorii, „constructorii de ficțiuni”, nemulțumiți mereu de ceea ce se Întâmplă În jurul nostru, lărgind cu Încăpățânare și nu de puține ori pervertind datele și criteriile realității până Într’acolo Încât, duși de „alcoolul și febra creației”, ajungem chiar să ne Îndoim de existența „ei”, a acestei dominante, tiranice realități. În această neobișnuită Întârziere a puberului și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
comuniste?!...“. În ciuda sfatului unor prieteni de acolo, Români sau Francezi, să dau la iveală texte inedite care ar fi avut și „meritul” de a nu fi trecut prin cenzura „diabolică” de partid, nu am făcut-o, dintr-un fel de „Încăpățânare sinucigașă”, afirmând peste tot și crezând că cele trei romane vor fi o dovadă suficientă că „sub comunism” au putut apărea opere valabile oriunde. Sigur, m-am așteptat ca În absența stăpânilor, Bunavestire și Don Juan să aibe un alt
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost era de „a rămâne astfel, adică scriitor autentic, de-un anume succes și rezonanță socială și profesională!”. Știind de pe atunci, de la primele succese indubitabile, că uneori - adeseori! - e chiar mai dificil să „rămâi” decât să „ajungi”! Și, În această „Încăpățânare” a mea de a voi cu orice preț să-i găsesc un sens acestui „turbion de protoni” care este viața, Îl imit - În judecata asupra unei „realități” care scapă cauzalității, dar și bunului-simț! - pe iubitul meu maestru de la Salamanca, Miguel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unul care am fost atras de pasiunea răscolirii trecutului. Dar mulți nu știu, nici nu Își dau seama că o astfel de muncă, În afara unei pasiuni fără de care nimic nu se poate realiza, este nevoie de perseverență, aș spune de Încăpățânare, de un volum mare de efort și muncă meticuloasă ce s-ar putea foarte bine compara cu munca de bijutier. A căuta fire pe care găsindu-le, Încerci să le dezlegi, punându-le cap la cap, spre a te conduce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de pătruns, atunci când nu ești un „nume” și nu ai un spate bine consolidat. Îmi spunea cineva să Încerc și la editurile din provincie, dar nu Îmi fac iluzii deșarte, neavând nici o cunoștință. Voi termina lucrul și voi aștepta cu Încăpățânare, pentru că sunt convins că este o lucrare interesantă prin materialul adunat În decursul atâtor ani. Deocamdată mă consolez cu gândul că nu este singura lucrare care așteaptă ! În speranța că rândurile mele vă vor găsi În alte condiții decât cunoaștem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
foarte puternic. Este ca un oraș din care au plecat toți navigatorii. Puține lumini la ferestre, doar câteva vitrine care mai atrag drumeți întârziați. Ceva mai multă animație la McDonald’s-urile din Rua Augusta. Mergem cu un fel de încăpățânare, hotărâți să ne stoarcem ultimele resturi de energie. Discutăm despre șansele Europei în fața Americii: cultura, bineînțeles, și imensele tradiții pe care trebuie să și le păstreze. După ce-și va fi suprimat frontierele politice, Europa Unită ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu adulții din jurul meu că „valorile sociale, practice, nu au nimic în comun cu cele ilustrate de o literatură romantică și idealistă!”. Și, oricât le-ar părea unora de neverosimil, nu-mi explic prea bine nici azi tenacitatea „stupidă”, formidabilă, încăpățânarea ridicolă - în ochii multora, dar și în ai mei, adesea - de care a dat dovadă acel „tinerel”. Oare „realizarea”, „cariera” - în sensul ei exemplar! - să aibă nevoie de acest „tip de calități” care se arată, se „prezintă” în primii timpi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
monumentală, capabilă de a oferi nu numai stări, fapte și personaje memorabile, dar și o viziune! Iar în falsa opoziție care se face încă în mediile noastre literare între „cantitate și calitate”, eu, riscând nu puțin ieftine sarcasme, aleg cu încăpățânare „cantitatea”, ca și divinul nostru Heliade! Puțini colegi știu, mai ales dintre cei tineri, fermecați de schițele lui Caragiale și de romanele scurte care se publică azi, la noi și în Europa, de altfel nu puține, nuvele multe dintre ele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe evreii care au supraviețuit distrugerii Templului, mulțumindu-se să deturneze impozitele vărsate leviților către fiscul imperial. Cruzimile romane erau fulgurante dar, cu excepția Cartaginei, fără prea multă înverșunare. Până și în persecutarea creștinilor, ei au acționat cu intermitențe, fără o încăpățânare metodică. Regimurile totalitare, care au tot timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign neglect și loviturile neașteptate în plină figură, propriu democrațiilor parlamentare sau plebiscitare, și pe care versatilitatea regimurilor de opinie le accentuează încă și mai mult. Un Cezar domnind
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Oare ce va face mâine diaspora palestiniană? Roma a plătit scump faptul de a fi strivit naționalismul evreu și, încercând să spulbere naționalismul arab, Washingtonul a deschis porțile talazului lui Mahomed. Habent sua fata imperii*. Când istoria își reia cu încăpățânare ciclul, nimeni nu inovează dar, cel puțin, nimic nu se perimează, și acest lucru constituie un avantaj. Anul liturgic este ca roata morii, și fiecare secol așișderea. Când citesc în paginile lui Flaubert litaniile călugărilor catolici copleșiți de birurile impuse
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]