2,843 matches
-
ș.a. Semn al unei sensibilități profund contradictorii, poezia scrisă de P. se definește printr-un manierism care se îngemănează cu sonuri vechi, venite parcă dintr-o „rădăcină de baladă”, din ecouri ale satului arhaic, ce răzbat în ritmurile poemelor sale închinate unor orizonturi și însemne izvorâte din arhetipuri indicibile („nenumite semne”). Poeta spune despre misterii în care se articulează senzualul și gracilul, ascunsul și imensul, asperitatea și ființa spirituală, întocmai cum e alcătuirea sa sufletească. Definitorii în versurile din Eclipsa, dar
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
înlănțuie în asociații de simboluri cu sensuri polivalente, al căror ultim mister poetul pare a-l proteja. Sugestia muzicală, simbolul întrețin tonul surdinizat, atmosfera vaporoasă, dar și obscura ambivalență a figurilor. Ciclul Fecioara în alb pare un cânt de slavă închinat unei iubite de o suavitate boticelliană (La creatura di bianco vestita era titlul dat de P. versurilor în „România jună”). Dar imaginea fecioarei se încarcă de semnificații mai adânci, purtând nostalgia unei purități inaccesibile și aproape inumane: frumosul absolut („Pe când
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
nu sunt „propriu-zis proaste”, dar în care „ceva sună fals, ceva e supărător și, până la urmă, enervant, tocmai gândindu-ne că avem de-a face cu spirite luminate, emancipate, de la care ne-am fi așteptat, poate, la mai puține sacrificii închinate feluriților idoli vetuști”). Enervarea este, de altfel, una dintre muzele cele mai fidele ale lui P. Încă din Tentațiile anonimatului el își manifesta simpatia pentru ceea ce numește „protexte” (un sinonim rezonabil e dat de combinația dintre „glosse” și „enervări”): notații
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
Valentin Dobrescu, Anghel Gâdea, Octavian Grigore, Florin Marincea-Crângeanu, Ștefan Marinescu Vida (coordonator), Romulus Toma. Vor mai face parte din colegiu, pe termene variabile, Bogdan Ghiu, Traian T. Coșovei și Mihail Grămescu. Este de semnalat, în primul rând, numărul 6/1991, închinat lui Marin Preda, cu scrisori inedite ale acestuia către un fost coleg de școală primară. Aici mai semnează Romulus Sălăjan, Ștefan Marinescu Vida, Romulus Toma, Al. Popescu-Tair și Dobre Burcea. Opera lui Marin Preda este o preocupare permanentă a revistei
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
Sorbul cu scene din Patima roșie. Arhimandritul Iuliu Scriban este cel care, prin articolele De la Triumf la Golgota și Destin și viață, imprimă un accent religios revistei. Ovid Densusianu publică pagini din cursul Literatura nouă la popoarele romanice. Ultimul număr, închinat lui Panait Cerna, cuprinde, în afara unor comentarii ale lui Duliu Zamfirescu, Mihail Dragomirescu și Const. T. Stoika (Divinitatea în poezia lui Cerna), o poezie inedită a lui Cerna (Poveste tristă) și traduceri ale acestuia din Charles Baudelaire și François Coppée
POEZIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288869_a_290198]
-
noii orientări ideologice, autorul introduce și versuri „cerute” de momentul politic: „ca și marea ne cântă gloria/timp ce noi făurim istoria!” ș.a.m.d. O broșură din 1942, Traian Valter. Scrisoare unui erou în eternitate, este un necrolog liric, închinat unui prieten mort pe frontul de la Odessa în 1941. În arhiva lui P. există informații despre existența unei plachete, Doamnei... Scrisoare poste-restante (1942), despre asidua preocupare de a elabora studii referitoare la familia Hasdeu, în special la Iulia, din ale
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
Bibliografie”, O. ține la curent cititorii cu evenimentele vieții culturale de peste munți. De regulă se reiau din gazetele bucureștene și ieșene acele scrieri pe care G. Barițiu le socotea utile acțiunii proprii: fragmente din drama Ovidiu de V. Alecsandri, versuri închinate eroilor din Războiul pentru Independență, proză de N. Istrati ș.a. Ieronim G. Barițiu, N. Petra-Petrescu, D. Petrescu și I. Marcheș traduc din operele lui J.-J. Rousseau, Al. Dumas-tatăl, Victor Hugo, Rudolf von Gottschall, Paul Féval, Théophile Gautier, Al. Dumas-fiul
OBSERVATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
O. Iosif Unei domnișoare. Theodor Inculeț îl prezintă pe poetul Fotie N. Langada. Revista mai conține versuri de Pan Halippa, Alla Razu, Ion Buzdugan, poezie și proză de Nicolae Spătaru, texte de G. Tutoveanu, L. T. Boga, precum și o pagină închinată lui Al. Mateevici. I.Dg.
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
Dragomirescu, dar manuscrisul s-a pierdut. O. a scris și teatru: Pâinea păcatului (1905), parabolă în versuri, și „poema scenică” Sărmanul Dionis (1909), adaptare după Mihai Eminescu (în colaborare cu Jean Bart și Const. Calmuschi). Fragmente dintr-o dramă istorică închinată lui Ștefan cel Mare la comemorarea din 1904 a domnitorului, au apărut în „Calendarul Ligii Culturale” (1907). Altă dramă, Voichița, este publicată, tot fragmentar, de „Almanahul Ligii Culturale” pe 1909. „Cu învoirea autorului”, a tradus împreună cu D. Nanu o piesă
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
Ion Dongorozi, Petre V. Haneș, B. Jordan, G.M. Zamfirescu, Mircea Damian, N.D. Cocea, Romulus Dianu, Virgiliu Monda, V.I. Popa, Șerban Cioculescu, Octav Dessila, N. Crevedia, Eugen Relgis, Sergiu Dan, Marta D. Rădulescu, Sandu Teleajen, Mircea Streinul). Numărul 74/1934 este închinat lui N. Iorga, iar numărul 103/1935 lui Panait Istrati, scriitorul fiind omagiat de Mihail Sadoveanu, Ion Dongorozi, Demostene Botez, Petre Bellu, Mircea Streinul, G.M. Zamfirescu ș.a. P.n. publică sau reproduce multă poezie, semnată de Victor Eftimiu, George Lesnea, Teodor
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu). Se publică două lucrări cu caracter memorialistic: Horia Petra-Petrescu, „Domnul Moldovănuț”, evocare a lui Ioan Micu Moldovanu, și O rectificare și o propunere, închinată lui Jan Urban Jarník și împrejurărilor în care acesta a dat curs cunoașterii culturii române. Colaborează cu poezie socială, în spiritul ideilor din program, Andrei Bârseanu, Teodor Murășanu, Ioan N. Broșu. Semnează versuri de iubire, mai mult convenționale, Aron Cotruș
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
iubirii „dincolo de fire” și inserțiile mitologice, deși absorbite de ingenioase colaje imagistice (în descendența lui D. Bolintineanu), sunt minate frecvent de expresia stângace, de versificația imperfectă și de fantezia prea ancorată în livresc (Nirvana, Legenda nufărului). „Poemul național” România (1940), închinat monarhului, nu aduce vreo noutate, fiind mai mult un exercițiu declamativ. Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida simbolisticii de avansată uzură pe care o etalează. Volumul Adâncuri
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
sau confesiuni sentimentale ponderate. Partea ultimă a cărții este rezervată unor „interpretări” ale poeziei indienilor nord-americani, de fapt o traducere-adaptare a câtorva pagini utile pentru cunoașterea acestei zone literare. Tot sub formă de cicluri este structurat și Gingașul Ariel (1968), închinat „memoriei lui Tudor Vianu”. Compozițiile reunite aici dau o imagine asupra disponibilităților poetice ale lui P. și oferă poeme de notabilă calitate atât din punctul de vedere al descifrării filosofice a pretextelor (dragoste, alternative existențiale), cât și sub raportul elaborării
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
licărit de stea”, „Sub mincinoasa visului aripă/ Nu știm nici pentru ce murim” - psalmodiază, întors spre sine, poetul, accentuând efemeritatea vieții printr-o sentință de un nihilism evident (Nimicnicie). În contrast cu meditația gravă asupra destinului se află o parte din versurile închinate copilăriei, cu jocuri de culori și de sunete plăpânde: „Dintr-un fluture de ceară/ Rătăcit pe călimară/ A ieșit, el știe cum,/ O biserică de fum” (Joc pentru îngeri). De cele mai multe ori trecerea de pragul copilăriei este percepută însă dramatic
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
Săulescu, încercând la rându-i, fără succes, să elaboreze un tratat de poetică românească (Anotații scoase din prozodia limbii românești), și face câteva traduceri în versuri (din Schiller ș.a.). În timpul vieții i s-a tipărit în volum doar o odă închinată episcopului greco-catolic al Făgărașului, cu prilejul zilei onomastice. Celelalte versuri, cu destule stângăcii, nu au valoare deosebită. Ambițios, autorul a ținut să le adune, în 1840, într-un volum, rămas în manuscris: A poeziilor de Nicolae Paulethy. Bun cunoscător al
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Pagini literare” și „Symposion”, precum și în ziarul „Tribuna” din Cluj. După 1940 e un asiduu colaborator al revistelor „Transilvania”, „Apulum”, „Sociologie românească” și „Anuarul Arhivei de Folclor”, unde publică și prima contribuție științifică mai importantă - Pasărea suflet (1942). Acest studiu închinat riturilor funerare va inaugura una dintre direcțiile activității sale - cercetarea mentalității arhaice sătești (credințe, superstiții, obiceiuri), preocupare constantă vreme de șase decenii. Mana în folclorul românesc (1944; Premiul „C. Rădulescu- Codin” al Academiei Române) aprofundează cercetările privind mentalitățile arhaice, urmărind cu
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
în stil și metru popular. Luându-și drept model lirica populară sau versurile lui Anton Pann și I. Tincovici, P. creează imagini de o accentuată plasticitate, ce poartă fie amprenta trăirii dramatice, fie a emoției și admirației, ca în ciclul închinat naturii. Macabeii, de pildă, sunt asemănați eroilor neamului, care își apără limba și credința. Poezia naturii (Viersul de primăvară și Cântarea lui Avel) are o cromatică puternică, atestând un artist în profundă comuniune cu ritmurile firii. Țintind cultivarea tradiției strămoșești
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție egală și completă pentru toți cei în stare să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată din reprezentanți ai tuturor straturilor societății, domnitor ales pe cinci ani, reducerea listei civile a acestuia, responsabilizarea miniștrilor, libertatea absolută a presei
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
mai profeseze ca ziaristă; curios, în „Papagalul” (1946) îi mai apar câteva colaborări. Până atunci publicase în presă felurite impresii, comentarii de artă plastică, recenzii literare, cronici muzicale, reportaje, interviuri, proză. S-a făcut cunoscută, însă, mai ales prin rubricile închinate femeii („Sub ochii femeii”, „Din grădina Evei”, „Pentru d-ta scriu, doamnă!”, „Allo, aici femeia!...” și altele). Cărțulia Sfaturile Calinei (1921) exprimă, tocmai, această vocație de confidentă și de povățuitoare. Semnătura îi poate fi întâlnită în „Seara”, „Rampa”, „Ilustrațiunea națională
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
poezii traduse figurând în sumar și Mihai Eminescu (La steaua și Scrisoarea III în tălmăcirea lui S. Pavès), Ion Minulescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Al. T. Stamatiad, I. Gr. Periețeanu, Anișoara Odeanu, Victor Eftimiu, Al. Macedonski. Merită semnalate două poezii închinate lui George Enescu de Louise Bastien, precum și câteva versuri cu autor necunoscut închinate lui Jules Romains, cu prilejul vizitei acestuia la București. Se fac transpuneri din proza lui I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabeanu, Gala Galaction, Victor Eftimiu, Jean Bart
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
în tălmăcirea lui S. Pavès), Ion Minulescu, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Al. T. Stamatiad, I. Gr. Periețeanu, Anișoara Odeanu, Victor Eftimiu, Al. Macedonski. Merită semnalate două poezii închinate lui George Enescu de Louise Bastien, precum și câteva versuri cu autor necunoscut închinate lui Jules Romains, cu prilejul vizitei acestuia la București. Se fac transpuneri din proza lui I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabeanu, Gala Galaction, Victor Eftimiu, Jean Bart, Otilia Cazimir, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, B. Delavrancea, Cezar Petrescu și
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
câinelui este romanul fostului deținut politic în detenția mai largă a „lagărului socialist”, cu tribulațiile și umilințele la care este supus de politrucii regimului, care îl tratează ca pe un lepros, refuzându-i și dreptul la muncă. Vibrante pagini sunt închinate înmormântării lui Lucian Blaga, ca și bunei și tandrei Nicanora, care se stinge bolnavă de cancer. Literatura gulagului și a detenției își găsește în memorialistica lui M. o reușită de excepție. SCRIERI: Ortodoxie păgână, București, 1941; Țărâna serilor, București, 1967
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri culoare. Cu ocazia încheierii păcii între Rusia și Turcia, M. compune o odă, închinată lui Alexandru Moruzi (1792), una dintre primele în limba română. SCRIERI: [Poezii], în I. Tanoviceanu, Un poet moldovean din veacul XVIII: Matei Milu, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XX, 1897-1898, în Primii noștri poeți, pref. Nicolae Manolescu, București, 1964, 73-80
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
la Academia de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca. Din 1980 realizează emisiunea Eseu Jazz la Radio Cluj, între 1983 și 1993 a fost redactor al revistei „Jazz Forum” a Federației Internaționale de Jazz, editată la Varșovia. Debutează cu un poem închinat lui Lucian Blaga în „Preludiu” (1969), suplimentul literar al „Scânteii tineretului”, în anul următor apărându-i un grupaj în „Steaua” (1970). Prima carte de poezie, Legea conservării adolescenței, îi este publicată în 1977. Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, cronici muzicale
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Preda). Sunt de semnalat și cele câteva prezentări de cărți semnate de Valentin Silvestru și Marius Stănilă. Aureliu Goci publică articole despre Vasile Alecsandri, Sașa Pană și Ion Pillat. Numerele 9-11/1991 sunt în parte închinate lui G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu și Cincinat Pavelescu. Alte eseuri și publicistică, uneori cu sens polemic, semnează Șt. Cazimir, Iosif Naghiu, Virgil Stoenescu, Mircea Horia Simionescu, Elena Drăgușin Popescu. Se pot menționa de asemenea anecdotele literare ce vin din partea
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]