2,835 matches
-
și a început să-l zgâlțâie crezând că se va trezi. Asta ne-a înfuriat și mai mult și toți colegii mei au sărit în picioare revoltați de o asemenea purtare. Văzând că nu se trezește și că spiritele se încing, a început să-l lovească pe Orande, în cap, în burtă, în spate, în încercarea inutilă de a-l scula din somn pe cel care nu mai putea fi sculat. Această lipsă de respect ne-a înfuriat și mai tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Le era dor de serile petrecute bând bere ieftină și fumând țigări la colț de stradă. Altora le era dor de fotbalul pe care-l jucau pe terenul cartierului. Minorității, căci exista una, îi era dor de bătăile care se încingeau pe aleile întunecate dintre blocuri. Și le era dor de toate astea pentru că știau că nu se vor mai întâlni cu ele prea curând. Locul în care vor ajunge avea să fie total diferit față de cel pe care l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
deja în veșmântul sacerdotal. Când? N-a fost atentă. Își netezește cu grijă pliurile stolei. Totul în înfățișarea lor ex terioară este menit să indice vocația spirituală. Sunt întotdeauna înveșmântate în alb din cap până-n picioare, iar tâmplele le sunt încinse cu o panglică în formă de diademă. Fetița plânge și mai rău. Parcă se și zbate. Face un semn în lături către colegele ei profesoare. Să se ducă una să o liniștească. Este un sacrificiu obligatoriu, după care poate să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pontificilor. După care l-a ales. Fără să-i ceară părerea. L-a „luat“, cum ziceau cei din vechime. Ca pe o vestală. Ca pe un obiect. Degeaba s-a zbătut bietul om. A refuzat să împlinească porunca. S-a încins vrajba. Însă legea spune că orice persoană desemnată astfel de Marele Pontif este obligată să respecte ordinul. Și legile se aplică întotdeauna numai la cei fără putere. Orfan al unui tată odinioară ilustru, Ventidius a fost silit să accepte. Nimeni
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Augustus. Sclavul îi aduce o nouă tunică din două bucăți de lână cusute pe margini și ornate cu câte o bandă lată de purpură, simbolul ordinului sena torial. Cu un suspin, Germanicus își vâră capul prin deschizătură, iar valetul îl încinge iute peste talie cu o curea. — Ai grijă ca benzile să cadă drept, mormăie stăpânul. Neglijarea acestui aspect este viu criticată. Bagă mâinile sub centură, ca să lase tunica un pic mai jos. Așa cere moda pentru cei care poartă laticlava
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ședea alături, s-a ridicat grea? Așa s-a născut Servius Tullius, urmașul la tron. Era fiul larului casei... Superstiții, suspină Germanicus amintindu-și la rândul său istorioara. Îi cheamă pe Neron, Livilla și Drusus să i se alăture. Slujnicele încing imediat creștetele copiilor cu coronițe de flori. Un sclav se apropie de ei, ținând într-o mână o carafă cu apă și în cealaltă un lighean. — Spală-te pe mâini, i se adresează stăpânului, să poți îmbuna geniile strămoșilor tăi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au unit eforturile de la bun început. Altminteri, întreaga poziție din Illyricum s-ar fi prăbușit. Așa, a reușit să le-o ia înainte și să pună cinci legiuni între insurgenți și Italia. Începe să simtă cleștele de foc ce-i încinge fruntea. A cam întrecut măsura cu băutura aseară... Privirea îi alunecă la toga răvă șită de pe podea. Îi revede într-o străfulgerare pe principe și pe reprezentanții comițiilor centuriate, veniți să-l întâmpine. Un zâmbet fugitiv îi luminează fața. L-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Câteva saluturi răsună ici și colo, mulți încearcă să le facă loc. După câțiva metri sunt nevoiți să se oprească. Trece un grup de victimari, despuiați până la brâu, trăgând după ei un taur alb, cu coarnele încoronate de frunze și încins peste burtă și gât cu panglici multicolore. Cei trei bărbați profită de culoarul format ca să avanseze și ei. Cu rând se întâlnesc cu un al doilea cortegiu, care aduce o scroafă ce guiță de mama focului. Protestează probabil pe limba
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
{EminescuOpI 1} LA MORMÎNTUL LUI ARON PUMNUL Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; C-acuma din pleiada-ți arătoasă și senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse-o dalbă stea! Metalica, vibrînda a clopotelor jale Vuiește în cadență și sună întristat; Căci ah! geniul mare al
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
murmur, Pe-oglinda-i de unde răsfrînge-n tăcere Fantastic purpur; Și pasărea cântă suspine-imitîndă Un cântec de-amor, Ecou-i răspunde cu vocea-i vuindă La plînsu-i de dor. Pe câmp se văd două ființe ușoare Săltînde pe-un cal, Pe care le-ncinge de flutură-n boare Subțire voal; {EminescuOpI 4} Ca Eol ce sboară prin valuri și țipă, Fugarul ușor Nechiază, s-aruncă de spintecă-n pripă Al negurei flor, O dalbă fecioară adoarme pe sânul De-un june frumos, Astfel cum
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
împietrită, Poporul împărat. Sculați-vă!... căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ei lugubru răcnește la popoare Ca leul speriat; Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea, Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume, Ci-aievea s-a serbat. Încingeți-vă spada la danțul cel de moarte, Aci vă poarte vântul, cum știe să vă poarte A țopăi în joc! Aci vă duceți valuri în mii batalioane, Cum în păduri aprinse, mânat în uragane, Diluviul de foc. Vedeți cum urna
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să mori? De e sens într-asta, e-ntors și ateu, Pe palida-ți frunte nu-i scris Dumnezeu. {EminescuOpI 41} ÎNGER DE PAZĂ Când sufletu-mi noaptea veghia în estaze, Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază, Încins cu o haină de umbre și raze, C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins; Dar cum te văzui într-o palidă haină, Copilă cuprinsă de dor și de taină, Fugi acel înger de ochiu-ți învins. Ești demon copilă, că numai c-o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
unei ode... Când vezi piatra ce nu simte nici durerea și nici mila De ai inimă și minte - feri în lături, e Dalila! {EminescuOpI 165} MĂNUȘA (după FR. SCHILLER) Lîng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vadă cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țîțîne Și un leu iese în față, cumpătat
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să-i găzduiască pe japonezi, așa că negustorii care coborâseră la țărm se întorseseră și ei în cabina cea mare. Solii nu erau în toane bune, căci le fusese rănită mândria. Rozele dogorâte ale amurgului pătrundeau prin hublou, iar cabina era încinsă. Cum intrară în cabină, Tanaka îl dojeni mai întâi pe Nishi pentru că se purtase flușturatic, apoi repetă că fuseseră tratați grosolan de către străini și îl ocărî pe Velasco spunând că era vina lui. Pesemne că Velasco nu le-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Era deja primăvară. Migdalii care mărgineau ogoarele își deschiseseră florile rozalii. Un țăran dădea cu sapa. Cu ochii cât cepele de uimire se uită lung după alaiul de japonezi cu înfățișare neobișnuită. După cum erau îmbrăcați, cu haine lungi ca arabii, încinși cu brâie și cu părul strâns la spate, țăranul socoti că sunt veniți de prin vreo țară caldă. Își aruncă sapa pe ogor și o porni la fugă înapoi spre casă. Florile albe ale merilor și ciripitul păsărilor nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
privire critică și batjocoritoare. — Cum e taurul? Foarte curajos, răspunse Paco. Uite. Îndreptându-și trupul zvelt, mai făcu patru mișcări perfecte, dezinvolte, elegante și pline de grație. — Și taurul? Întrebă Enrique rezemându-se de chiuvetă, cu paharul În mână și Încins cu șorțul său. — Se ține Încă destul de bine. — Mă scârbești. — Cum așa? Ia și-nvață. Enrique Își scoase șorțul și, Întărâtând taurul imaginar, desenă cu trupul În aer patru verónica gitane, desăvârșite și languroase, terminate-ntr-o rebolera care făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
deschise ghișeul dinspre bucătărie. — Sam, strigă, vino-ncoace puțin. Ușa de la bucătărie se deschise și negrul intră. — Ce e? Întrebă el. Bărbații așezați la tejghea se uitară la el: — Nimic, cioară. Stai aicea, zise Al. Sam, negrul, rămase-n picioare, Încins cu șorțul, privindu-i pe cei doi. Da, domnule, spuse În cele din urmă. Al se dădu jos de pe scaun. — Eu mă duc În bucătărie cu cioara și cu șmecherul ăsta. Hai, valea-n bucătărie, negrule. Și tu, șmechere, haide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că le-ar plăcea. Și acum, din nou la culcare! Somn ușor! La grădiniță După ce au fost afară, în curte și au jucat tot felul de jocuri, s-au dat în scrânciob, au lunecat pe spinarea albă a toboganului, au încins un meci de fotbal ori s-au întrecut la șotron, copiii sunt, acum în clasă. E ora de cunoștințe despre natură. Aici învață o sumedenie de lucruri în legătură cu ceea ce este pe pământ. Nu-i vorbă că prichindeii află multe din
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
că, vara, plantele trebuie „hrănite” doar dimineața și seara, când nu e prea cald. La prânz, apa n ar face decât să le aducă mari suferințe. Ea ar fi, pentru rădăcinile lor, ca un fel de otravă ; din cauză că pământul e încins, apa ar deveni, pe dată, foarte caldă, fierbinte chiar. În felul acesta, poate muri orice plantă. Înțelegând ce năzdrăvănie puteau să facă cei mai mici nepoți ai bunicilor erau gata-gata să izbucnească în plâns. Mâinile blânde și calde ale bunicului
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu moartea lui; ceea ce-l sfarmă bucățică cu bucățică dă farmec plasticii admirate, frumuseților sălbatice, văilor adânci și tainice, toate însă trecătoare, deși par veșnice față de scurtimea vieții noastre. Toaca semeață pe care crește nesupărată Floarea reginei, în jurul căreia însă încing hora vânturile, pe care o sapă noaptea și ziua dăltițele nevăzute ale negurei ce pătrunde adânc, va fi schimbată cu vremea în Sogul lui Albu, stâlp mai subțirel, iar acesta va ajunge ca și Căciula Dorobanțului, ciot de piatră cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
oile". Și răpezită cum era baba, îl luă pe Dragomir și plecă îmbrăcată așa cum o prinse vremea, cu nouă cojoace pe ea și cu oile în urmă. Afară se încălzise bine și, cum mergea urcând la deal, baba grăbită se încinse și începu a lepăda cojoc după cojoc, încât până în vârful muntelui nu mai rămăsese decât în cămeșoi. Atunci porni însă cel de sus o viforniță cu zloată, de au înghețat și baba și oile, cu Dragomir alăturea. O altă legendă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de-o, c-au. Primăvara Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
printr-o limbă de nisip, cu o îngustă portiță, Razemul a ajuns lac, iar apa lui a devenit sălcie. E ferit de biciuirea crivățului ce naște talazuri temute în larg, abia tulburându-l din liniștea... în care doarme. Cerul, pare încins de un incendiu ce înroșește fața lacului...” (Ion Simionescu, „Pitorescul României”) Cerințe: 1. Scrieți formele de plural ale adjectivelor: trandafirie sălcie purpurie argintie 2. Explicați cuvintele și expresiile scrise cursiv. 3. Scrieți familia de cuvinte a verbului a învăța. Lacul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cerculețe care se pierd repede. Sunt semnele vieții ascunse-n adânc. Ochiul pământului cată fix, fără clipiri, spre bolta de deasupra. Soarele îi dă coloritul, iar norii variația. Când cerul e senin și soarele se ridică de la răsărit, lacul pare încins de flăcările ce pâlpâie în jurul lui. Reflexul brazilor e atât de neted, încât poți număra în apă sulițele vârfurilor lor. Pasărea care zboară deasupra își vede chipul întreg, deslușit, în apă. Soarele se ridică; jocul reflexelor se schimbă. Fața apei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Negură. Mii și mii de țărani trudeau pe pământul lui. Vătafi cu bice plumbuite băteau pe acești muncitori ai țarinei, lovindu-i fără milă când nu mai puteau și cădeau de osteneală și de arșiță, pe brazda și pe holda-ncinsă de soarele amiezii. Iar Negură-Împărat trăia numai în belșug, în ospețe și desfătări, fără să-i pese de cei care se istoveau adunându-i atâtea bogății. Îi luaseră spaima nu numai oamenii de pe moșiile sale, dar și sălbăticiunile codrilor, păsările
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]