1,581 matches
-
opt sau zece suflete se adună în jurul nostru. Lepăd cojocul și șalul uriaș în care înfruntasem gerul și vîntul usturător al deșertului și ne așezăm pe două taburete micuțe. Ganjur, Sandan și bărbații familiei se lasă la pămînt, în jurul sobei încinse. Tînăra femeie scotocește prin cotloane și scoate la iveală două castroane, unul din faianță colorată și celălalt din lemn lăcuit. Le cercetează cu atenție, ca nu cumva, din nebăgare de seamă, vasele să fi suferit vreo stricăciune, ceea ce ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
tot acest timp, lîngă noi fusese sacrificat un berbec. I se tăiase capul și fusese golit, prin gît, de toate măruntaiele, de oase și de carne. În pielea astfel golită, s-a reintrodus carnea, tăiată în bucăți, amestecată cu pietre încinse. Apoi blana a fost curățată și pîrlită pe jăratec. Odată cu întoarcerea fetiței, pietrele sunt scoase și berbecul astfel fript, atît pe dinăuntru cît și pe dinafară, este gata pentru masă. Intrăm iar în iurtă, căldura ne învăluie plăcut, carnea aburește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că ceva mai încolo, la marginea drumului, se închiriază cai și cămile. Pe hîrtia zdrențuită, caii par să zboare ca vîntul. Cămila are un aer cam melancolic. Încetinim Lîngă asfalt, proprietarul a trei cai și o cămilă așteaptă pe nisipul încins, în fața unui cort improvizat din cîrpe multicolore. Așteaptă liniștit, fumînd, cu răbdarea de milenii a nisipului. Caii, costelivi și resemnați, cu coama nepieptănată și de culoare nedefinită, speră zadarnic într-o mîngîiere și cu atît mai puțin într-o îmbucătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mea dunele deșertului. Totdeauna mi le-am imaginat ca pe litoralul nostru. Ca pe niște valuri potolite, nesfîrșite, care se pierd în zare. N-am crezut că au înălțimea asta. Am senzația unor nămeți uriași de zăpadă aurie. De zăpadă încinsă. Imaginația mea de pe alt meridian are nevoie de termeni de comparație. Mă gîndesc la nămeții viscolului din '54. Nisipul este la fel de înalt, la fel de nesfîrșit, neiertător, multiplicat la infinit, fără speranță, fără viață, bătrîn ca pămîntul, insensibil, absurd. Mașina lasă dîre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ridicatul greutăților. Sportul. Dansul. Surf sau înotul. Ridicatul repede din poziția culcat (lungit). Urcatul dealurilor sau a scărilor în fugă. Mersul pe jos pe caniculă sau ploaie. Locurile cu aer condiționat la maximum. Dușul cu ușile și ferestrele închise. Camerele încinse sau pline de aburi. Dacă evitați oricare dintre aceste activități sau locuri de teama panicii, trebuie să aplicați tehnicile de management al anxietății, în special expunerea gradată și gîndirea logică. Începeți cu expunerea la activitatea care vă provoacă cea mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
7-8 pâini. Punea aluatul la crescut în coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare pâine cu apă caldă, o netezea și presăra peste ea multă secărică. În cuptor se cocea pe vatra încinsă, direct, fără tăvi și era foarte gustoasă. Când Maria venea la noi, îi plăcea să ne jucăm în șură. Ne urcam în podul grajdului pe fân și ne dădeam drumul alunecând pe arie. Repetam aceasta până ne săturam. Apoi o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
A ieșit din apă, s-a îmbrăcat în grabă și m-a pus și pe mine la curățat peștii de solzi și de măruntaiele din burtă. Mi-a arătat cum se curăță racii și apoi i-a pus pe jarul încins. Ce mai sfârâiau! S-a împrăștiat un miros de pește peste tot ogorul... Apoi am servit un prânz, în natură, cum nu se poate mai aromat și delicios. Cred, că niciodată, n-am să uit, ce darnică a fost natura
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de buboaiele acelea hidoase, Simeon Îl ascunse Într-o chilie din fundul curții. Nimeni nu știu că zace acolo. Din când În când pietrarul se strecura la el, Îi umezea buzele arse cu apă și-i ștergea sudoarea de pe fruntea Încinsă, pe care moartea Își pusese deja pecetea. Gândul c-ar putea să se molipsească nu-i trecu prin minte. Îi era milă de străinul cu ochi de copil, care-i povestise cu atâta nostalgie despre țara aceea Îndepărtată unde se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cunoștea locurile n-o putea nici măcar bănui. Prințul bătu ușor În ușa de scânduri și, auzind dinăuntru un mormăit care semăna cu o voce omenească, o deschise cu grijă. În Încăpere era neorânduială și miros greu de fum și grăsime Încinsă, căci singura sursă de lumină era o lampă cu fitil de cânepă care plutea În seu. — Cine ești și ce vrei? Întrebă o voce răgușită. Conrad luă opaițul de pe scândura care slujea drept masă și și-l apropie de obraz
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cât pe ce să cad și de atunci am devenit mai prudent. La capătul serpentinelor, mereu la vale cu frâna activată, atenționat de Mircea am verificat temperatura torpedoului. Am turnat apă să răcesc butucul, apa sfârâia ca pe o plită încinsă. Pedalând mereu, la Sânmartin (pe asfalt, altă viață!), a apărut în stânga drumului cantina CAP- ului. De necrezut poate, am mâncat acolo în niște condiții deosebite, aproape ca la restaurant, doar că mult mai ieftin și sănătos. Cu moralul ridicat, lăudând
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde și-l mâncau așa cum era. Asta era hrana. Iarba se făcuse maronie, izlazul era uscat, pârjolit. Frunzele copacilor îngălbeneau și picau una câte una pe pământul încins ca un cuptor. Era jelanie mare. Tot mai des băteau clopotele bisericilor, anunțând plecarea într-o lume mai bună și încetarea suferințelor pentru cei răposați. Păsările și animalele mai mici și mai mari fuseseră scarificate ori pieriseră, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
la 92 de ani (după ce a crescut 18 copii), se află într-o situație umilitoare. Foamea îl sleise complet. Într-o zi fură un cartof de sămânță din rezerva mult prea milităroasei sale soții, îl coace în grabă pe plita încinsă și îl înghite ca pe o delicatesă, nu înainte de a-i da și nepotului o felie. Antologică este și "eutanasierea" barbară a bătrânului și bolnavului câine Haiduc. Ca într-o procesiune de inițiere, la care a ținut să asiste și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
al unei cămăși albe demult demodată pentru noi... Lume multă, colorată, printre grămezi de fructe așezate direct pe trotuar... Doamne, câte fructe am putut mânca în India! Lumină orbitoare, culori vii, oameni măslinii, flori și ghirlande, izuri și mirosuri, aer încins, strigăte din toate părțile, ricșe, animale, mașini, biciclete... Spitalul-ashram este situat pe strada Nirmala Devi - chiar peste drum de locație se află placa indicatoare - iar la intrare o altă placă pe care este înscris INTERNATIONAL SAHAJA YOGA RESEARCH AND HEALTH
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ne bucurăm de tihnă și confort. Tot ei curățau și luau resturile!... În sarcina lor era și aprovizionarea cu sarea necesară băilor de picioare. Seara, în timpul cinei, apăreau cu niște tipsii metalice mari în care ardeau, la foc de cărbuni încinși, camfor, ajwan și încă o aromă puternic mirositoare (până la plecarea mea nu am reușit să aflu cum se numește esența respectivă). Cu aceste vase intrau în fiecare cameră și făceau aarti la altar, apoi la fiecare pat în parte. La
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
peșteră, grămadă, fără a avea însă justificarea liliecilor. Noi nu trebuia să ne prezervăm căldura, dimpotrivă, ar fi trebuit să scăpăm de ea, deoarece în zilele acelea de vară, acolo, sub pămînt, celula noastră era un ou clocit, un cuptor încins, foc fără flacără, sufocant, otrăvitor. Tînjeam după o clipă de liniște, dar aveam parte numai de vacarm. Existența în turmă se potrivea cu teroarea exercitată de caralii, iar teroarea cu înfometarea. Trăiam într-o alarmă continuă, înfricoșați, fără ca frica să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
învechit. Cristi încearcă să se scuze din nou, dar Vrăbiescu îl întrerupe : Nu vreau să mai aud nimic, Cristian ! Vocea ta, dragule, nu e pentru petreceri, pricepi ? ! Tu ai o voce de înger ! Odată ce-ți umpli plămânii cu aer încins și fum de nici nu-l poți tăia cu lama, ce crezi că se va întâmpla cu ea ? Ha ? — O să cer să fie lăsate mai multe uși deschise, răspunde răzvrătit Cristi. — Aaa ! Deci mătăluță nu ți-a ajuns ? Vrei să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de țigare Durerilor găsește tainicul liman Găsește-o nouă zare Și dorului alean În fumul de țigare, Ce se pierde în van. Iar Cristi pufăia dintr-o țigară lungă și dansa în jurul fumului pe care-l scotea din plămânii săi încinși, ca în jurul unei muze : „Înfrățește-te cu fumul din țigare/ Și te-avântă pe aripa-i de mister/ În regatul fără nume și hotare/ Și colindă prin oceanul de eter !“. Să nu te-ncrezi în iubire Și nici speranțe să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mă ținea strâns. - Hei, trebuie să vorbim despre teza ta. S-a întors către prietena cu o mutră apologetică, strigându-i „Așteaptă-mă!“ peste hărmălaia petrecerii. Încă dansând pe melodia celor de la Eagles, am târât-o prin labirintul de trupuri încinse până când am ajuns în dreptul ușii de la baie și, după ce m-am asigurat că nu era nimeni înăuntru, am trecut pragul în pas de dans și am tras zăvorul. Era așa de liniște înăuntru că ai fi putut crede că suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ei, ca să mai prind din poveștile ghidului și să mai schimb impresii pe viu. Vizităm vechile bucătării situate la parter: mese de stejar, grele, scule de gătit butucănoase. Ce muncă, ce forfotă domnea la aceste cuhnii, ce trosnet de vreascuri încinse! Urmăresc, cu ochii minții, o calfă mică, transpirând în prima zi în care tatăl său - un țăran înalt și costeliv - acceptase să-l ia ca ajutor, în deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am întors spre rărărit Și-ntr-acolo am zărit Pajură împăjurată Cu foc îmbrăcată De foc încinsă De foc cuprinsă. Și cum am văzut-o Am și întrebat-o: Unde te duci, pajură, Atât de-mpăjurată, Așa de-nfocată, De foc încinsă, De foc cuprinsă? Mă duc codrii să-i pârlesc Câmpii ca să-i veștejesc, Văile ca să le sec Și pietrele să le crăp. Lasă codrii să-nfrunzească Câmpurile să-nflorească Văile să înverzească Pietrele să se mărească; Da te du la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-a fript./ (...) Sete mare că-i silea,/ Sete mare-i încingea”. Repetiția hiperbolizează senzația fiziologică și o transformă într-un chin care cuprinde întreaga ființă prin organul pulsatil al vieții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vin dinspre proprii angajați. Hârtia suportă orice - cititorii nu. * Omul trebuie să știe că toate cărțile bune sunt de învățătură. * În fața unor emisiuni TV, până și surzii își pun vată în urechi. * În viața noastră politică, surzii și orbii dialoghează încins, iar muții trag concluzii. * În fiecare primăvară se retrocedează locuințele pasărilor călătoare. * Migrația politică nu ține seamă de anotimp. * În România s-a înregistrat o nouă invenție: turismul electoral. * În paralel, s-a mai înregistrat una: transhumanța politică. * Buletin meteo
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
într-o tăcere sumbră de acela care, în fond, patrona toate acele manifestări. I-a fost limpede lui Crohmălniceanu că vorbise de prisos. Și acum urmează, în rememorarea acelui moment, însemnarea care mă privește: „M-am așezat jos, cu obrajii încinși. Dimisianu, alături de mine, mi-a strâns discret brațul.“ Fie și în felul acesta, discret, mă solidarizam cu profesorul meu de odinioară, și am fost emoționat să aflu, citind Amintirile deghizate, că nu uitase gestul meu după atâția ani. Cămările memoriei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
jocului, antrenorul Petrotubului a fost înconjurat numai de ziariști băcăuani, asta într-un oraș care, în urmă cu 10 ani, se lupta pentru promovarea în prima ligă. Costel Enache a declarat: “Din punctul meu de vedere, a fost un meci încins, nu foarte spectaculos, un meci de luptă, încrâncenat. Cred că ambele echipe și-au dorit victoria, dar în fotbal, ca și în viață, există doar un singur câștigător. Am întâlnit o echipă bine 225 organizată, știam că au o pregătire
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Costel Enache: “Văd că e o surpriză mare aici ca echipele adverse să-și apere șansele” La finalul partidei cu S.C. Bacău, l-am urmărit pe antrenorul echipei Petrotub Roman până la ușa autocarului, unde a declarat: “A fost un meci încins, cu mari ambiții de ambele părți. Văd că e o surpriză mare aici ca echipele adverse să-și apere șansele și mă surprinde lucrul ăsta. Nu știu de ce ar putea deranja pe cineva că ne apărăm corect șansele, avem și
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]