4,538 matches
-
România nu promova o astfel de cultură. În cadrul acestei Biserici, filantropia se baza mai degrabă pe spiritul de milă, mult mai apropiat de teologia creștin-ortodoxă decât noțiunea de fapte bune, drept cale către mântuire 109. Eugeniștii au Încercat să transforme Înclinația Bisericii către activități de caritate În beneficiul celor neajutorați Într-un sentiment cu o mai mare responsabilitate socială, de grijă față de comunitate ca Întreg 110. În viziunea adepților mișcării eugeniste, autoritățile religioase, de la nivel local până la cele mai Înalte eșaloane
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În care statul avea nevoie să mobilizeze toate resursele interne, umane și materiale, pentru a crea un cadru funcțional pentru dezvoltarea civică și economică. De aceea, a adăugat ca un corolar la o astfel de potențială definiție strictă a națiunii Înclinația „naturală” a românilor de a practica toleranța. Cu alte cuvinte, Moldovan părea deschis către ideea unei Românii În interiorul căreia coexistau diferite grupuri etnice, dar, În același timp, nu părea la fel de Înclinat către posibilitatea ca viitorul stat eugenic să servească nevoile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
morală și de a legitima propria dorință de a extinde măsurile de control social, În special asupra claselor inferioare. Unii autori Încercau să augmenteze sentimentul de criză, arătând că inclusiv familiile aparent normale puteau fi purtătoare de caracteristici „disgenice”, precum Înclinația către alcoolism sau degenerare morală. Iordache Făcăoaru a publicat un număr semnificativ de studii de caz extrem de detaliate, În care argumenta existența unei legături Între anumite tipare comportamentale precum instabilitatea emoțională și fenomenul de degenerare intelectuală de-a lungul generațiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și, respectiv, Iuliu Maniu s-au despărțit destul de devreme, În perioada de după război. Ambele Își arogau rolul de voce a maselor rurale, Însă facțiunea lui Maniu avea o orientare democratic-pluralistă, În timp ce Vaida-Voevod a devenit, treptat, un susținător al populismului cu Înclinații de dreapta, (Hitchins, Rumania, p. 417; Ioan Scurtu, Istoria Partidului Național Țărănesc, Editura Enciclopedică, București, 1994). 11. Vezi capitolul 1. 12. Ion I.C. Brătianu, Activitatea corpurilor legiuitoare și a guvernului de la ianuarie 1922 până la 27 martie 1926. Dare de seamă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pareto... ...de fiecare dată când ne vom mobiliza atenția asupra felurilor în care oamenii încearcă să disimuleze, să schimbe, să explice trăsăturile reale ale unora dintre modalitățile lor de a acționa (ibidem, § 1397). Dacă elita conducătoare poate fi caracterizată prin înclinația ei de a acționa în funcție de un reziduu sau altul, ea își justifică acțiunile prin derivații. Într-adevăr... ...oamenii se lasă convinși mai ales de sentimente (reziduuri); prin urmare, noi putem prevedea - fapt confirmat, de altfel, de experiență - că derivațiile își
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acestei curbe este acela care ne permite să concluzionăm că fenomenul este colectiv și că nu se reduce la o succesiune de decizii individuale fără influența contextului social. Dacă ar fi așa, curba s-ar reduce la o dreaptă cu înclinația variabilă; nici un mecanism de influențare difuză a mediului n-ar suscita curburi care să transforme dreapta într-o curbă logistică. Procesul de difuzare reprezentat de curbă aduce în scenă categorii de actori cu caracteristici diferite (vezi schema 1). Fg63 -p84
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tipuri umane contrastante, care nu-și dovedesc în același fel calitățile, care nu se recrutează pe aceleași căi și nu se mențin în situații preeminente prin aceleași mijloace. Într-adevăr, după caz, ezitarea în locul recursului la mijloace violente sau, dimpotrivă, înclinația spre a prefera soluțiile de forță pot fi considerate semne ale inaptitudinii de a exercita funcții conducătoare. Așadar, acestor elite de tipuri diferite le corespund proceduri de recrutare distincte, care, la rândul lor, favorizează accederea la nivelurile superioare unor persoane
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație spre infatuare, spre supraestimarea eului individual, spre un exces al dorințelor, aspecte care se cer a fi pedepsite. Filosoful Emil Cioran spunea În acest sens, că omul „se Îndepărtează tot mai mult, pe zi ce trece, de vechea-i inocență
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cînd Îți merge bine” (Theognis). * „Capacitatea de renunțare constituie singurul criteriu al progresului spiritual.” (Emil Cioran) În mod paradoxal, prin efortul renunțării nu te condamni la inacțiune, ci dimpotrivă: știind să te eliberezi (să te despovărezi) de anumite tendințe sau Înclinații negative, Îți pregătești sufletul pentru a trăi tensiunea unor aspirații superioare. * „Corupția vine totdeauna odată cu bogăția.” (H. de Balzac) Pentru că În „bogăție”, averea devine mai prețioasă decît „onoarea” și, uneori, chiar decît viața! * „Faptul că sîntem conștienți de forțele noastre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
războaielor și altor evenimente relatate în cele trei cărți ale marii sale lucrări. 21. O anumită idee despre fluviu. Partizanii Ideii îl susțin pe Parmenide și imobilitatea, împărtășesc interpretarea pe care o dă el lumii în afara timpului și a spațiului, înclinația lui pentru eternitate, pentru imensitate, pentru infinit mai bine zis. Indiferența sa radicală față de Istorie. Adepții realității îl cinstesc pe Heraclit și mobilitatea sa, faptul că el înscrie orice realitate în flux, mișcarea, așadar timpul și spațiu. Filosoful sumbru nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
complică viața cu interdicții, nu inventează legi extravagante pentru a justifica autopedepsirea, caznele ori bucuria în suferință - la care nu țin câtuși de puțin. Sunt sănătoși, deci ascultă învățăturile naturii: să eviți durerea, să fugi de ea... Ei consimt la înclinațiile naturale și nu găsesc niciun haz negării plăcerii - ce paradox funest! Montaigne nu crede deloc în dreptul natural dar constată că dacă două fapte pot să-l facă să aibă vreo îndoială asupra acestui subiect, acestea sunt instinctul conservării îel ne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
anii tinereții, elogiile aduse mângâierilor și sexualității de substituție în cazul unor dificultăți de erecție, totul ne lasă să credem că filosoful a fost virtuos de nevoie și că n-a avut raporturi intime cu Marie nu atât dintr-o înclinație teoretică pentru castitate cât din incapacitate pragmatică de a se comporta în alt mod! Temperamentul lui nu face din el un abstinent militant. Cu atât mai mult cu cât tergiversările și ezitările din textul Eseurilor semnalează niște remușcări! în ediția
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pare o erezie manifestă... Una sau două anecdote sugestive, trei sau patru fragmente, câteva considerații detaliate, o reputație transmisă de doxografi. Cam puțin, desigur, dar destul pentru ca, în absența unor texte pro sau contra, să identificăm totuși o tendință, o înclinație, un ușor tropism... Judecați, vă rog: o serie de mărturii prezintă felul lui de a preda. în primul rând, reținem vocea lui gravă, surdă, zbârnâitoare, debitul său specific, toate acestea făcându-i spusele aproape de neauzit - greu de făcut, în aceste
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pot consulta scrisorile pseudoepigrafe târzii, Les Cyniques grecs. Lettres de Diogène et Cratès, traduse din greaca veche de către Georges Rombi la editura Babel, 1998. Ele datează din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. și trădează o netă înclinație stoică, vizibilă prin critica radicală a plăcerii aproape la fiecare pagină. A se vedea și Michel Onfray, Cynismes. Portrait du Philosophe en chien, Grasset, 1990, Livre de Poche. * ** Platon, un luptător rău intenționat. Nici vorbă să examinăm statutul plăcerii în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lung a unui plan strategic, dacă nu i se aduc modificări esențiale. Nu trebuie însă ignorată lipsa unei culturi a p.s. în instituțiile publice. Eficienței în redactarea de planuri i se opune, de cele mai multe ori, abandonarea acestora, managerii instituțiilor având înclinații minime pentru p.s. Este o realitate care, în mod cert, nu poate fi corectată cu acte normative sau adoptarea unor noi standarde manageriale. Planificare teritorială - Amalia Vîrdol Planificarea teritorială (p.t.) se referă la metodele utilizate de autoritățile publice pentru a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
probabilitate, aproape sistemică, ca anumiți membri ai elitelor politice să își folosească pozițiile în avantaj personal; în orice caz, dependența de veniturile generate de salariu, chiar pentru a supraviețui, ar putea conduce, în cel mai bun caz, la o anumită înclinație de a evita asumarea de riscuri care ar putea amenința aceste slujbe. Un alt aspect al autonomiei politicului în raport cu sfera economică este conceptualizat de Weber ca o diferență în felul în care politicienii pot să folosească ideile și valorile pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ce structurează înțelegerea evenimentelor, conceperea și desfășurarea politicii externe, configurarea conflictelor internaționale o mare parte a secolului XX. În mod fundamental, acesta are la bază o serie de considerații filosofice asupra naturii umane: omul este rău, egoist și supus unei înclinații naturale către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. Urmează, pe cale de consecință, că și societățile și instituțiile create de om vor avea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale, și conducătorul, cel care întemeiază și conduce statul. Prin urmare, la nivelul relațiilor internaționale ne lovim de un dublu determinism: pe de o parte intervine natura umană nealterată de-a lungul secolelor, iar pe de altă parte pot interveni înclinațiile către răutate, intențiile rele ale conducătorilor. Pentru autorii realiști, nu există nici o schimbare în natura umană, de unde decurge în mod necesar că nu există progres. Din acest punct de vedere, realismul este o paradigmă conservatoare. Așadar realismul, ca și idealismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să-l elimine în totalitate, pentru ca lumea să nu se mai confrunte niciodată cu distrugerea și pierderile impresionante din timpul Marelui Război. Idealismul wilsonian susținea tocmai teza conform căreia omul nu este în mod necesar înclinat spre conflict, ci dimpotrivă, înclinația lui naturală este mai degrabă către pace. Prin înființarea Ligii Națiunilor, se urmărea eliminarea definitivă a războiului din rândurile instrumentelor universal acceptate ale relațiilor internaționale. Eșecul Ligii Națiunilor și a sistemului de securitate colectivă reprezentat de aceasta de a stopa
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
republicană, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și interdependență economică. Dar un program de cercetare alcătuit dintr-o multitudine de mecanisme cauzale ridică serioase probleme legate de falsifiabilitate și de dificultățile generalizării (Ibidem, p. 469). În realitate, așa cum arată analiști de înclinație realistă, democrațiile par a fi înclinate spre război în aceeași măsură ca și non-democrațiile, fără a fi mai pacifiste decât alte state, în ciuda „handicapului” instituțional pe care îl au în politica externă (Ray, 1995). Așa-numitul pacifism, medierea și soluționarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
accidentele viitoare ale unui individ se pot prevedea pe baza accidentelor sale din trecut, aspect sprijinit de unele statistici care au arătat că 10% din persoane sunt responsabile de 50% din accidentele comise (Jurcău, 2003). Deși termenul de dispoziție sau înclinație nu este unul fericit ales, deoarece poate induce ideea de predeterminare, între factorii psihologici considerați a sta la baza profilului unei persoane predispuse spre accidentare putem regăsi: O viteză de reacție mai mare decât viteza de percepție. Această situație crește
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
presupunere/supoziție logică sau de bun-simț deschide Întotdeauna calea unei demonstrații sau explicații cel puțin interesante, dacă nu convingătoare.) „Să știi că mintea are două părți: una supusă creșterii și descreșterii, alta care așa ceva nu cunoaște. Prima este mintea Înnăscută («Înclinație naturală», «minte instinctuală»), care-i face pe oameni inteligenți; aceasta este o putere naturală, care-ți aduce În gând hotărâri Înțelepte și capacitatea de bună judecată; stăpânul ei are un condei iscusit până la maturitate și bătrânețe. A doua e mintea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rareori obiceiul de a se pune În situația celorlalți, și de aici decurg o mulțime de judecăți greșite, cruzimi și nedreptăți. Ei nu vor să renunțe niciodată la propriul punct de vedere; măsoară, cântăresc, judecă totul după gustul lor, după Înclinațiile și preferințele lor, fără să țină seama vreodată de ceilalți (...) Înainte de a acuza pe cineva, Încercați pentru câteva minute măcar să vă puneți În situația sa; și, deseori, veți constata că dacă ați fi În acea situație ați proceda, poate, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o Însușire sau calitate a lor În speranța că așa Îi vor putea convinge pe cei din jur de prezența acelei Însușiri, ce nu reușește Însă să se impună prin ea Însăși. Μ Una dintre cele mai supărătoare ipocrizii este Înclinația unora de a-și micșora, În mod intenționat, meritele pentru a trezi astfel compasiunea și a-i face pe cei din jur să vorbească cât mai laudativ despre ei. Μ Un precept moral nu devine cu adevărat un imperativ al
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pierzi respectul față de tine sau dacă nu poți să domnești peste sufletul tău (nu poți să-ți stăpânești patimile trupului, lăsându-le să prindă tot mai mult rădăcini)? Μ Curiozitatea vie a omului modern față de oracole (prevestiri, prorociri) provine din Înclinația Încă puternică a gândirii acestuia de a mitologiza, de a-și oculta chiar existența (de a vedea În ea ceva măreț, dar și ceva miraculos, ascuns). Μ Psihologic vorbind, un proces judiciar, chiar dacă impune până la urmă pedepsirea argumentată a vinovatului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]