2,236 matches
-
încredere în el, după ce își bătuse joc de noi atâta vreme. Nu se destindea. Probabil că asta va veni treptat, gândisem (și gândeam și acum), după ce eu mă voi muta la ea și vom începe să trăim, zilnic, împreună, această încordare neștiută poate nici de ea însăși va ceda și încetul cu încetul va reveni la Matilda din acea clipă când mă îndrăgostisem eu de ea: când fusesem prima oară invitat de ea și întîrziase și apăruse la ușa apartamentului... venea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iar eu gîndii: femeile pot fi urâte, dar nu disprețuite... "Domnule Micu, zise Matilda, bărbații n-au inventat, la adresa femeilor, un cuvânt asemănător." "Ba da ,răspunse Micu, se zice misandră", dar Matilda nu auzi, surzenie care eu știam ce înseamnă.: încordare a gândirii, pentru a domina discuția! Fiindcă noi nu ne facem din bărbați un ideal, ca pe urmă să fim desamăgite și să devenim... ceea ce înțelegeți dumneavoastră prin misoginism..." De aceea, zise Micu, ați devenit feministe?" Matilda iarăși nu răspunse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Parkinson. O avea demult, chiar de când ne-am căsătorit noi, dar crizele erau rare și benigne. Acum nu e bine deloc, mă apucă și groaza când mă gîndesc." "Cum se manifestă această boală?" "Tremurături ale întregului corp și o mare încordare nervoasă... Și boala e incurabilă și îl duce pe bolnav la exasperare pe măsură ce se înrăutățește. Nu credeam că o să se agraveze atât de curând, fiindcă se poate trăi cu ea mulți ani..." "Și de ce nu mi-ai spus și mie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
urmărea fugari periculoși, bandiți porci, cum era cel care trebuia chiar acum arestat, și cine știe ce alte cazuri de spioni și sabotori care alimentau și justificau existența acestei clădiri și a lucrătorilor din ea. Nu-mi folosi la nimic suprema mea încordare când începui să-i povestesc ce era cu acea scrisoare și acele cuvinte. Luminița aceea din privire nu mai apăru în ochii lui, deși mă ascultă uitîndu-se țintă la mine, fără să mă întrerupă. Gândul îi sbura pesemne la cei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
necontrolate, fără grimase de dorințe de copil care nu poate sta locului mai mult de câteva clipe, cum erau alții. Căldura dulce a corpului ce mi se transmise și mă turbură și o pace adâncă se lăsă asupra mea, o încordare ascunsă se despleti în mine, neliniștea, privind această minune care nu sperasem să arate astfel, mă părăsi. Fetița asta nu e proastă", murmurai răgușit de o emoție copleșitoare, nemaiștiind ce spun, căci nu ăsta era gândul meu din acea clipă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și gura ei rămânea mută, și nici nu părea că are de gând s-o deschidă. De ce venise totuși? Se uita fără să clipească peste grădina cu alei asfaltate a spitalului și nu făcea nici un gest, încremenită parcă într-o încordare inumană. Mă uitai la mâinile ei, dar nu erau încleștate, cum mă așteptam. Era după-amiază și lumina soarelui care inunda terasa îi inunda și chipul. Mă uitai la acest chip și îl văzui îmbătrînit cu zece ani, cu puzderie de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atât de liniștit. Tema intră în mintea mea în ebuliție și după câtva timp îmi dădui seama că era prea vastă, nu fiindcă n-ași fi putut-o stăpâni, ci pentru că, așa cum spune Nietzsche, mi-ar fi cerut o mare încordare a spiritului, care s-ar fi transmis și cititorului și l-ar fi obosit. Trebuia să-mi aleg pentru început, să extrag adică din ea una mai modestă. După aceea ași fi extras alta, dacă forța gândirii mele n-ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Petrini", răspunse ea cu un glas afectuos. El, băiatul, nu spuse nimic. Era, desigur, fascinat de acea oră albă a nopții, de acea tăcere a grădinilor adormite, de acel minut de încremenire a propriei lui ființe, încordat ca un arc, încordare care îi luase glasul... Desigur, abia aștepta să se arunce asupra femeii ca un lup sau să tremure de năvala dorinței ca un adolescent și să-i cerșească grația, pe care și ea abia aștepta să i-o acorde... Mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mă bucur că în curând aveam să fiu liber, perspectiva aceasta fu primită în ființa mea intimă cu o depresiune inexplicabilă și persistentă, care nu avea în gândirea mea nici un sprijin. La început îmi spusei că trebuie sa fie din pricina încordării; oboseala fizică dincolo de o anumită limită atinge sufletul, care se apără astfel, printr-o depresiune, de primejdia unei istoviri. Câteva săptămâni mă odihnii realizând doar norma obligatorie, dar această stare de spirit pe care o numim depresie, adică un amestec
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Pentru că, dacă putea s-o facă acum, a doua oară, ființa sau lucrul acela s-ar putea să nu mai riște să mă scape." Un timp, Gosseyn se relaxă și-și lăsă corpul să zacă pur și simplu, fără nici o încordare, hotărât să aștepte. Dar îi veni altceva în gând. În mod evident trebuie să fie pe acolo un mecanism care să deschidă cutia în care se afla. Părea închis într-un fel de sicriu. Dar nu era asta. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
aceea simțită cu două zile în urma, mișcare era în direcția unde se afla capul său. În sinea sa, Gosseyn oftă. Dar, imediat după aceea, realiză că nu era un sentiment de ușurare cel pe care automat - talamic - îl exprimase. Era încordare. Care se intensifica pe măsură ce mișcarea aceea continuă, îl aducea mai aproape de... de ce? Își aminti fulgerător, cum - ultima oară - fusese scos din capsulă în întunericul compact al laboratorului Dzan. Poale că ființele Troog doreau, la fel, să încerce să stea nevăzuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
celorlalți impresia că este foarte vigilent; că știe cum să-l ia pe un pământean care încearcă să-i ducă cu vorba - adică eu - să-l ia la sigur, adică: vă rog să luați notă, domnilor!..." Era un moment de încordare. Cum stătea acolo, Gosseyn cedă impulsului de a-și schimba poziția capului înainte de a vorbi din nou. - Sunt sigur că trebuie să existe o cale de a ne convinge unii pe alții că este într-adevăr nevoie să cooperăm, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema ridicată a devenit "al cui este orașul?"; iv) inflamarea procesului etnicizării prin mass-media pe fondul acumulării tensiunilor, publicațiile locale au declanșat campanii de presă care au diseminat în masă încordarea interetnică și au contribuit, ipso facto, la intensificarea ei; v) etnicizarea demonstrativă organizațiile etnice române și maghiare au derulat manifestații și contra-manifestații în care au atras mii de participanți; vi) punctul final în care a culminat procesul etnicizării l-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se odihnească într-o cofetărie. Alteori începea să-i studieze cu mare curiozitate pe trecători; dar cel mai adesea nu-i remarca nici pe trecători, nici nu-și dădea seama unde anume se duce. Era într-o stare chinuitoare de încordare și neliniște și în același timp resimțea o neobișnuită nevoie de izolare. Voia să fie singur și să se lase cu totul în voia acestei încordări dureroase la modul absolut pasiv, fără să caute nici cea mai mică portiță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu-și dădea seama unde anume se duce. Era într-o stare chinuitoare de încordare și neliniște și în același timp resimțea o neobișnuită nevoie de izolare. Voia să fie singur și să se lase cu totul în voia acestei încordări dureroase la modul absolut pasiv, fără să caute nici cea mai mică portiță de scăpare. Dezgustat, nu voia să-și răspundă la întrebările care îi năvăliseră în suflet și în inimă. „Cum, oare sunt vinovat de toate astea?“ bâiguia el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca fiind dintre cele de cea mai joasă speță. Și cu toate acestea, ajunse, în sfârșit, la o concluzie extrem de paradoxală: „Și ce dacă-i o boală? se hotărî el, în cele din urmă, ce importanță are faptul că această încordare este anormală, dacă însuși rezultatul, dacă minutul de simțire, pe care ți-l amintești și îl analizezi după ce ai trecut de criză, se dovedește a fi armonie, frumusețe superlativă, dacă îți oferă un nemaiauzit și nebănuit până acum sentiment al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pași repezi și apăsați spre casa ei, urmată de toți ceilalți. Exact peste un minut pe terasa prințului reveni Evgheni Pavlovici, extrem de surescitat. — Prințe, chiar nu știți ce înseamnă asta? Nu știu nimic, răspunse prințul, stăpânit și el de o încordare extremă și bolnăvicioasă. — Nu? — Nu. — Nici eu nu știu! râse deodată Evgheni Pavlovici. Zău, n-am avut nici un fel de relații cu ea în legătură cu polițele, pe cuvântul meu de onoare!... Dar ce-i cu dumneavoastră, leșinați? — O nu, nu, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar ferm, ca după un minut să sară de pe clopotniță și prin aceasta să lămurească deodată toate îndoielile, dacă acestea vor fi existând în momentul respectiv. De obicei un simptom al acestei stări este și apropiata secătuire a forțelor fizice. Încordarea extremă, aproape nefirească, ce-l susținuse până acum pe Ippolit, ajunsese până la această ultimă limită. În sine, acest băiat de optsprezece ani, secătuit de boală, părea slab ca o frunză tremurătoare, ruptă dintr-un copac; dar, de îndată ce apucă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în decursul ultimei ore -, imediat dezgustul cel mai arogant, cel mai disprețuitor și cel mai jignitor se oglindi în privirea și în zâmbetul lui. Se grăbea cu provocarea. Dar și cei care îl ascultaseră erau plini de furie. Oboseala, vinul, încordarea amplificau indecența și parcă murdăria impresiilor, dacă ne putem exprima așa. Deodată, Ippolit sări de pe scaun, ca și cum l-ar fi îmbrâncit cineva. — A răsărit soarele! strigă el, văzând vârfurile strălucitoare ale copacilor și arătându-i-le prințului ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întoarcere a onor. d. Boerescu pe fotoliul de ministru de esterne și cea adusă de ziarul maghiar "Egyetertes " că, în locul comitelui Hoyos, se va numi plenipotențiar al Austriei în București sau marchizul Pallavicini sau comisarul regal Ludovic Tisza. Cumcă o încordare oarecare există între Austro-Ungaria și România ne-o confirmă și ziarele germane din București cari, cel puțin în privirea aceasta, cată să fi având informațiuni de-o probabilitate oarecare. [13 - 14 iulie 1881] ["D. MINISTRU PREZIDENT... "] D. ministru prezident al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toți. Afară de asta ea mai lasă loc și pentru rezervațiunea mentală că, în momentul pericolului, tot te mai poți arunca în brațele celui mai puternic sau celui care oferă mai mult. Dar acest calcul se-ntemeiază numai pe ipoteza unei încordări între Austro-Ungaria și Rusia, care poate exista, dar nu trebuie să existe în mod necesar. Dacă Rusia și Austro-Ungaria ar fi dispuse de-a se înțelege asupra unei împărțeli a României neutrale, garanția în contra împărțelii de fapt ar sta poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toți. Afară de asta ea mai lasă loc și pentru rezervațiunea mentală că, în momentul pericolului, tot te mai poți arunca în brațele celui mai puternic sau celui care oferă mai mult. Dar acest calcul se 'ntemeiază numai pe ipoteza unei încordări între Austro-Ungaria și Rusia, care poate exista, dar nu trebuie să existe în mod necesar. Dacă Rusia și Austro-Ungaria ar fi dispuse de-a se înțelege asupra unei împărțeli a României neutrale, garanția în contra împărțelii reale ar sta poate în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Viena și cel din București nu pot constitui elementele unui conflict grav și durabil. Cestiunea trebuie rezolvată nu de cătră Austria și România, ci de cătră Europa și aceasta este împrejurarea care ne permite de-a privi fără aprechensiune urmările încordării actuale a raporturilor austro - române. Îndealtmintrelea repetăm că e foarte probabil ca să se stabilească acordul asupra uneia sau celeilalte din combinațiunile ce s-au iscat pentru a împăca pretențiunile Austro-Ungariei cu acele ale României, și anume asupra aceleia care consistă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noastră. Cât de identice sunt instrucțiunile ce se dau organelor oficioase din Austro-Ungaria ne dovedește următorul pasaj din oficiosul "Pesther-Lloyd", care spune acelaș lucru în termeni mai energici: Declararea făcută de ministrul - prezident Brătianu are poate intenția de-a îmblînzi încordarea existentă, dar nu ni se pare deloc proprie de - a - și atinge scopul. Din punct de vedere constituțional e chiar o monstruozitate. E un bun obicei constituțional ca pentru toate actele, faptele, hotărârile ori vorbele Coroanei să fie răspunzător {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Își are originea În lexicul anglosaxon ca un derivat al cuvântului distress, care Înseamnă constrângere sau suferință, Înțeles care cu timpul a căpătat o conotație aparte atât În limbajul curent cât și În limbajul medical științific, asimilându-se stărilor de Încordare, presiune, povară, efort, solicitare, constrângere. Acțiunea stressantă pe care o presupune un factor de stres va genera un răspuns din partea organismului uman, răspuns ce Îmbracă aspectul unui proces psihosomatic complex, cu scopul de a se adapta la noua situație, iar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]