3,465 matches
-
în costum gorjenesc. Marama țesută-n fir de borangic, (să-l vrăjească pe iubit....) îi dădea alura de mare și cuceritoare regină dacă, iar când lăsa,cu discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc, ce poară noroc) - cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
în costum gorjenesc. Marama țesută-n fir de borangic, (să-l vrăjească pe iubit....) îi dădea alura de mare și cuceritoare regină dacă, iar când lăsa,cu discreție, să se vadă din buclele de păr acel fermecat talisman adorat de îndrăgostiți (firicel de busuioc, ce poară noroc) - cântec de legendă al compozitorului Ion Vasilescu, a trecut ca un fior răscolitor prin sala arhiplină, (care fierbea asemenea unui cazan al bucuriei nestăvilite, căci aplauzele furtunoase erau o recunoștință unanimă a valorii artistei
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
Renașterii?). Niram alungă însă ambiguitatea preferată de Leonardo, printr-un tratament de „madonă umană”, așa cum o întâlnim și la Dalí. La dreapta prințesei, este plasat stâlpul simetric, al lui Brâncuși, cu acel cerc divizat, esența cuplului platonic, al împreunării ochilor îndrăgostiților. În fundal, două stânci viguroase: la Niram cea din dreapta sugerează o palmă deschisă, așa cum le găsim, neidentice însă, la Dalí, în La Madonna del Port Lligat. Este evident că blocurile altarului catolic fragmentat au fost înlocuite cu elemente din Poarta
ROMEO NIRAM: POARTA SĂRUTULUI A ASTURIEI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357227_a_358556]
-
înafară de salariu, mai făcea câte o lucrare particulară, așa că aveau cu ce să se descurce pentru început. Ieșeau seara la plimbare prin parc, ținându-se de mână. Povesteau câte și mai câte, își faceau planuri și râdeau ca doi îndrăgostiți la prima întâlnire. Se așezau pe o bancă și stăteau până răsărea luna, ea fiind singurul martor la sărutările lor necontenite. “Doamne, câtă bucurie pe el când a văzut că pântecele ei a început să rodească. Cum punea el urechea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
constat că nu vei fi a mea! Nu din cauza nepăsării tale, Rămăsesem același naufragiat, Nu sunt eu cel mai mare, Nici cel din urma condamnat! În ochii tăi eu n-am citit, Văpăile ce ard de obicei, Pe fața unui îndrăgostit, După sărut în ochii mei! Nu știu ce vei putea vedea, Timiditate, teamă sau dorință, Din toate era câte ceva, Dar mai mult cred suferință! 1965 Referință Bibliografică: Când mă gândesc / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 518, Anul II, 01
CÂND MĂ GÂNDESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357426_a_358755]
-
teiule, miresmele tale aduc vraja din povești, când Eminescu trecea prin Copou cu Veronica de mână, Iașul atunci era sărbătoare, îngerii se urcau la cer, Eminescu purta lira lui Orfeu și Veronica cunună. florile tale cădeau peste umerii lor de îndrăgostiți, ochii li se topeau într-un albastru de cer, li se topeau, teiule, teiule, îmbătător mai erai când bătea vântul prin tine, seara când umbrele lor fermecate pe alee treceau. se-auzeau pași pe înserate în culori de soare-apune, luminând
TEIULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357509_a_358838]
-
Scurtimea nu se condamnă și nici nu trebuie confundată cu virtutea. Dumnezeu ne cheamă să cuprindem abisul prin experiență cu celălalt. Privesc dincolo, din spatele tabloului... Mai fac pași în urmă ca să pătrund prezentul rostuit. Mă bucur! La început cei doi îndrăgostiți vor să se impresioneze unul pe celălalt. El îi scrie ei o poezie, ea îl mângâie într-un fel anume. El îi spune cuvinte dulci și moi, ea îi dăruiește desene cu el. El îi aduce trandafiri în care și-
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
norii au iubit-o pe-ascuns. Ești așa de frumoasă, ca un psalm lipsit de sfințenie, într-un fior de rugăciune, curs. EȘTI TRESTIA CARE RÂDE Ești trestia care râde când pleoapa vântului îi rupe trupul. Lacul plânge ca un îndrăgostit, arborii se destramă în vreascuri, seara e o fereastră prin care trece luna terfelită, cu pardesiu mov și furou de paparudă. Ești trestia care râde când pantomima umbrei îi ciobește chipul. Toamna sătulă de iubit își aruncă inima în teascuri
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
aruncă inima în teascuri, noaptea e o fereastră prin care trece frunza ruginită și gândul ploii cu basca udă. Ești trestia care râde când dimineața îi descheie bluza, pivindu-i sânii în șoapta apei din pumnul lacului ce plânge ca un îndrăgostit. Ești trestia care râde pe genunchii obosiți ai emoției din sânul toamnei sătulă de iubit. SE URCĂ IARNA ÎN COPACI Se urcă iarna în copaci și ninge, îngheață timpul amețit pe-un vânt, sub muchia nopții luna își prelinge surâsul
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
cuvânt generația de care nu mai are nimeni nevoie. Un fel de Robinson Crusoe, dar mai puțin reușit decât originalul. Ce-ți mai fac florile? Cred că ești o fire mult mai sensibilă decât vrei să pari, așa sunt toți îndrăgostiții de frumos, mai ales cei ce iubesc florile. Că pentru încântarea noastră le-a făcut Dumnezeu pe pământ. Îți trimit cu cea mai mare plăcere, urările de bine din partea mea și a celor apropiați mie: doi câini, vreo șase pisicuțe
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
semeț. Cu lacrimi în ochi i-a șoptit mângâitor „Curaj găină că te tai” iar copacul i-a mulțumit printr-un foșnet stârnit de o adiere a zefirului dimineții. Mici atenții reciproce. Poate doar închipuite. Dar câte nu pune un îndrăgostit în cârca iubitei sale? Kurt era îndrăgostit de natură, Dumnezeul lui. Un iubitor al naturii găsește întotdeauna o vorbă de duh, exprimată în gând, când admiră o entitate făurită de atotputernicul creator al ființelor și chiar al regnului mineral. Da
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
timpul, dar ”se coboară, iarba-mi calcă”. Asta-mi place. O și văd călcând pe vârfuri, să nu-și ude tălpile cu rouă pământeană. E ,,Luceferița”întruchipată. Și... Luna își pune mâna streașină la ochi, să-i zărească bine pe îndrăgostiți. Indiscreta! Putea să schimbe mai devreme Garda cerului... Surâd. Ba... râd de-a binelea.” Înger, îngerașul meu/ Care-ți fâlfâi aripioara”. (Fără zbor) Invocația, realizată din cele două vocative, crează impresia de prezență a celei dragi. Poezie melodioasă, plină de
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
Iubește-mă) Este surprins motivul dorului de dragoste și neuitare. Vreau /să ard cenușă pân’ la capăt./ Nu vreau/să-mi fii amintire-n treacăt,/Vreau/să-mi fii învolburare/de cascade”. (Ardere) În timp etern rămân nemuritori cei doi îndrăgostiți. Iubirea pătimașă, întreagă, totală - asta vrea poetul. „Voi, copacii” „Străjuiți poene necosite/și cu fragi,/voi, copacii/care-ați fost cândva/pădure”. Sugerează melancolie, aduceri-aminte din tinerețe, din viața verde și fericită. E-atât de unic artistul/creatorul! Atât de
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
acesta îl iubea cel mai mult, „baba”. Băiatul era atât de frumos, și grăia așa de dulce ... încât nicio fată nu-i rezista. Fetele visau la el, dorindu-și să-l întâlnească și să fie sărutate, măcar o dată, de pătimașul îndrăgostit. De aici i se trage și renumele, „Dragobetele sărută fetele”. Fiind atât de îndrăgit, de-a lungul timpului, i s-a mai spus „Cap de Primăvară”, „Logodnicul Păsărilor” etc. Despre cei care îl sărbătoreau se zicea că vor fi feriți
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Literatura > Narațiune > FERICIREA ÎNSEAMNĂ TINEREȚE Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 520 din 03 iunie 2012 Toate Articolele Autorului -nuvelă- La malul mării, pe inserat, întotdeauna se întâlnesc îndrăgostiții. Valurile spală malul, pescărușii scot țipete stranii în zbor iar vapoarele își anunță majestuos sosirea. Multe seri la rand Alexandru parcurge acelaș drum de la vila lui elegantă și până la aleea de prund care duce înspre faleză. Îi place să privească
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
stranii în zbor iar vapoarele își anunță majestuos sosirea. Multe seri la rand Alexandru parcurge acelaș drum de la vila lui elegantă și până la aleea de prund care duce înspre faleză. Îi place să privească întinsul apei, pescărușii jucăuși și desigur, îndrăgostiții tineri și gălăgioși care cel mai adesea, se săruta fără grijă că îi vede cineva. Îmbrățișările lor sunt adesea foarte fierbinți, se dezbrăca rapid și merg în mare pentru a înota. Alexandru se gândește la tot ce a fost în
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
fost dat s-o fac - aș fi înălțat acel templu al Dragostei... - Dar formele și semnele, meștere? - l-a întrebat Tretie Paleolog. Din Templu Dragostei cel visat, n-am știut să desăvârșesc decât Poarta Sărutului.... La început au fost doi îndrăgostiți strâns îmbrățișați într-un singur bloc, înălțat în chip de coloană - Pietrele au devenit simboluri ale omenirii și ale dragostei.. S-au cristalizat împlinindu-se sub forma acelei Porți pe care tinerii o numesc astăzi Poarta Sărutului. Referindu-se la
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
e cunoscut de când lumea și e sărbătorit în fiecare primăvară, de Dragobete. Unii au văzut în porta mea întruchiparea bucuriei unei nunți de la noi. Oare, nu-i explicasem lui Ion, pietrarul, că scrijeliturile de pe arhitravă înfățișau veselia copiilor și a îndrăgostiților?..Iată de ce mi-a venit să iau doi tineri de mână și să-i trec de trei ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveți noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind curiozitatea și să-i
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
îl făcea să tresară de excitare. Doamne ... Trăirile romanțioase se banalizau odată cu trecerea timpului. Și Flora se liniștise. Un băiat o fluierase pe stradă și ea roșise de emoție. 30 MINIJUPA E PREA SCURTĂ PENTRU PURITANI Dintre toate cuplurile de îndrăgostiți vestite, pe care oamenii și le alegeau drept modele, Spencer Tracy și Katharine Hepburn i se păreau Florei a fi cei mai frumoși. Douăzeci și șapte de ani petrecuți împreună, pînă cînd moartea i-a despărțit. Flora se înfiorase de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
în noapte se aude mereu același avion. Aleile-ți păstreză pașii până și umbră, pe ziduri a rămas Iar bancă, pe care două inimi, tu ai desenat într-un popas, O poți vedea și-acum, deși mai poposesc și alți îndrăgostiți Umbrele noastre mai sunt acolo, din vremea când eram iubiți. Din nou mi-e dor și drumul către tine a devenit prea lung Aș vrea să plec dar nu-nțeleg de ce mă tem că nu o să ajung! În camera în
CAND NOI ERAM de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358494_a_359823]
-
Eu te-oi iubi cât... piatra și pămantul Nu-nseamnă că și tu să mă iubești va trebui, Nici nu te pot lega de juramântul Că eu te voi iubi atât cât piatra mea va dăinui! Eu sunt statuia bietului îndrăgostit de o himeră, iar viața mi s-a stins fără iubire, Din piatră sunt dar nu pot dăinui fără a fi iubit, Iar erele cioplite-n mine sunt azi o amăgire! Ești vie, dar si mereu nepăsătoare Mă-mbrățișezi cu
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
părinții, nicidecum prietenii și prietenele, iar apoi eu, când nu mi-am putut stăpâni gândurile năvălitoare cu bănuieli neîntemeiate pe fapte reale. Într-o dragoste adevărată teoria spune clar: se discută fără ascunzișuri tot și, unde nu se poate ceva, îndrăgostiții trebuie să caute împreună soluțiile, consultându-și în primul rând părinții, lucru pe care nu-l prea mai făceam nici noi, tinerii de pe-atunci, darămite cei de azi. Dar practica? Cu asta-i mai greu! Alunecându-mi ochii, din
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
sală au aplaudat frenetc, la scenă deschisă, pe toți interpreții care au dat dovadă de o mare iubire pentru Voievodul Limbii Românești, poetul fără de pereche - Mihai Eminescu, prilej fericit pentru mine ca să le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
a fi strânse. Mioarei i s-a părut că i-a meținut mâna în mâna lui puțin mai mult decât ar fi spus cronometrul, daca ar fi fost declanșat, desigur. Nimic nu e mai presus de iubire ar spune un îndrăgostit sau, de bani, ar spune un afacerist. Mioara si Daniela însă nu purtau nici grija banilor și nici a iubirii. Bani aveau suficienți cît să ducă o viață frumoasă, fără griji, iar de iubire nu putea fi vorba acum. Până
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
inima de o căldură necunoscută. Tot căutând ceva potrivit să se îmbrace, se făcu seară. Daniela, după un scurt apel ajunse la ușă. Îi sări în ochi buchetul de trandafiri. - Eeeeeeei, ce avem noi aici?... Draga mea, ai pe cineva îndrăgostit de tine. Pe când nunta? Mioara nu știa dacă trebuia să-i spună sau nu, de unde e buchetul. Prea târziu însă, deoarece chiar în clipa aceea, Daniela ținea în mână biletul lui Adrian. L-a citit. Mioarei i s-a părut
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]