5,677 matches
-
și negru, chipul senin și surâzător, gâtul delicat, umerii, sânii, pubisul, coapsele...Ca o zână goală, din ce în ce mai goală... Îmi amintesc deodată cum am ajuns și de ce mă aflu în acest loc enigmatic, periculos poate... Un pumnal de spaimă mi se înfige în inima gata să îmi iasă din piept. -Haide!...și o văd prin perdeaua de lumină, goală și strălucitoare, îmi face semn cu o mână, cu cealaltă își descoperă chipul, trecând prin păr degetele superb șlefuite, haide să mergem, este
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
te poți misca.Stai țintuit în pat ,privirea îți caută rătăcita în gol...tot ce credeai până acum despre durere și dezamăgire a fost depășit. Îți simți tâmplele pulsând de parca o inimă nemiloasa vrea să-ți explodeze în creier.Cutitul înfipt adânc în rană se răsucește ușor mânuit parcă de o mană sadica.Pumnii îți sunt atat de strinsi că-ți sinti unghiile înfipte adânc în carne.Mintea refuză să realizeze. Și lacrimile refuză să-ți curgă. O lacrima . Măcar o
PUTEREA DE A MERGE MAI DEPARTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361459_a_362788]
-
ceea știu că am. ce am făcut cu mine? cui m-am risipit toată? De undeva , dintr-un rând de poveste o fărâmă din mine scâncește , parcă a implorare. cine să mă smulgă din elucubrațiile mele ? rădăcinile îmi sunt bine înfipte în lașitate. nu mai vreau să simt nimic Referință Bibliografică: Fugă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FUGĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361501_a_362830]
-
de brumă întomnându-i sorocul mai ieri i-au fost scoase la mezat fecioria, norocul mai apoi scâncet timid de vestala stă să se nască pântec rodind veșnicii în altare de iasca ruga întoarsă pe dos în troițe de roua cruce înfiptă-n genuni și despicata în două pe avers zeu de ceară întemnițat în uitare pe revers zee căzută-n păcat cerșind indurare de asupra mareee de fluturi năvălind dinspre șocuri jos mirifice fire de vis - mucegăite brelocuri... Referință Bibliografica: Amuleta
AMULETĂ DE POET de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361543_a_362872]
-
este inteligent și însoțit de o anumită doză de umor. Am exemple de persoane care se încadrează ușor în perimetrul acestor "calitati"si cu care am relații excelente de ani de zile. Însă sunt și oameni care au celebrul morcov înfipt atât de adânc că ar trebui folosit un forceps pentru extracție. Și sunt oameni crispati.Care trăiesc cu absolută convingere că s-au nascut din "c... de grof",oameni cărora nimic nu le convine,înghețată e prea rece,cafeaua e
D-ALE PERFECTIUNII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361536_a_362865]
-
independent când flerul la unire-mbie. Cu-atât mai abitir în criză, parlamentarul e dator să-și demonstreze sie însuși că-i demn de clanul zis popor. Adept al cumpătării sunt și-oi fi întreaga mea viață - să nu te-nfigi la cașcaval, e ne-ncetata mea povață, ci să ciupești doar puțintel sub ochiul legii somnolente, și nimeni nu te va lua la întrebări prea insistente! Fațada bine machiată fiind un vrednic emisar, n-am teamă că-ntr-un nou mandat
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
mișcările de scărpinare și, cunoscând unde își petrece în general timpul, a ajuns acasă plângând în hohote, de se auzea pe toată valea Florei, fără frumoasele sale cosițe negre, deoarece învățătoarea a băgat-o într-o debara și i-a înfipt foarfecul în codițe, retezându-le, lăsând-o cu părul scurtat băiețește.De atunci copilele Fanei nu au mai vizitat casa bunicii și familia de rudari. Pe la vreo unsprezece - doisprezece ani, Ana și Maria au fost duse de Fana prin zona
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
de județul Brașov. Acolo, spre obârșia Doftanei se înalță masivele muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare și Unghia Mică. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o „piramidă egipteană înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin”, cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de „clăbucete”, ramificându
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > NOIEMBRIE Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului • Noiembrie Frunzele galben-arămii mi se înfig în tocul pantofilor de culoarea buzelor. Foșnetul toamnei miroase a smirnă albă, purificând aerul. Mă bate pe umăr o ploaie de culori desprinse din pomi. Terra începe să cânte în re-major sfârșitul toamnei. • Trandafirul... crește plin de țepi ca un
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
de-o inexplicabilă surescitare. - Mai bea!, mă îndemnau ei. N-aveam chef de așa ceva. Continuam să-mi țin gura încleștată,bucurându-mă în sinea mea de neputința piticului. Deodată o durere cumplită mă făcu să scot un urlet. Piticul îmi înfipse un ac în mușchii coapsei. În aceeași clipă un lichid îmi inundă cavitatea bucală, strecurându-mi-se pe gâtlej înăuntru. M-am înecat. Am scuipat, m-am zbătut, încercând să-mi rup legăturile. Lichidul îmi intrase deja și-l simțeam
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
peste tot, învârtindu-se pe loc. Fără să-și dea seama, băgă aparatul de fotografiat în buzunarul drept de la blugi și se învârti așa timp de un minut, din ce în ce mai mirat și mai speriat. Capul uriaș al lui Decebal era bine înfipt sub pelerina de verdeață, de pe stânca muntelui. Căciula pietroasă și ascuțită a lui Decebal era împodobită cu smocuri de iarbă pe alocuri. Din vârful căciulii, se ridica spre cer o cruce, semnul lui Dumnezeu. Chipul uriaș avea privirea îndreptată spre
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
termometru se adâncește în abis.N-am antibioticdar gemeși plângeiar soarele este prinsîn cerc de nori.Viforul strânge în corset... V. NOIEMBRIE, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. • Noiembrie Frunzele galben-arămii mi se înfig în tocul pantofilor de culoarea buzelor. Foșnetul toamnei miroase a smirnă albă, purificând aerul. Mă bate pe umăr o ploaie de culori desprinse din pomi. Terra începe să cânte în re-major sfârșitul toamnei. Trandafirul... crește plin de țepi ca un
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
frumusețea. Aroma nările usucă înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. Citește mai mult • Noiembrie Frunzele galben-arămiimi se înfig în toculpantofilor de culoarea buzelor.Foșnetul toamnei miroase a smirnăalbă, purificând aerul.Mă bate pe umăr o ploaiede culori desprinse din pomi.Terra începe să cânteîn re-majorsfârșitul toamnei.• Trandafirul...crește plin de țepica un clopot mândru.Se desface arătându-și
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
am avut și eu, cândva Spinii așezați pe frunte și o lacrimă de sânge Și norocul meu-potcoavă mi-l vor dezîndolia Că mă doare umbra morții ce m-atinge și mă strânge Ca o menghină de foc...Ghimpii mi se-nfig în vise Găuri negre vin potop și nu am unde m-ascunde Un deșert m-a găzduit, infinit cu oaze-nchise În genunchi mi-e locu-ales, unde doliul mă pătrunde... Doar un glas aștept să-mi șteargă un coșmar ce
NOROC ÎNTEMNIŢAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363039_a_364368]
-
O rază ciudată, ca un fulger, îl săgeată din creștet până în tălpile picioarelor. O sărută pătimaș și prințesa i se dăruiește... Calul nechează speriat și dispare în adâncurile pădurii. Femeia din brațele sale scoate un țipăt de satisfacție și-și înfige unghiile în mușchii săi, apoi gura îi căută gâtul și doi canini îi străpung vena. Cavalerul simte cum sângele cald i se prelinge pe piept spre deliciul vampiricei ce-l linge. PRINȚESA:(șoptește triumfătoare)Acum ești al meu pentru totdeauna
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
că avem o vocație creștină pentru eternitate, că purtăm taina Crucii ca taină a biruinței asupra suferinței prin speranță și asupra morții prin Înviere. P.F. Daniel - Copacul Sfântului Efrem Sirul a crescut dintr-un toiag pe care sfântul l-a înfipt în pământ înainte de a intra în peșteră. Se spune că așa cum a crescut un copac uriaș dintr-un băț înfipt în pământ uscat, așa va -pori și folosul celor care s-au nevoit în post și rugăciune pe aceste meleaguri
CITATE MEMORABILE (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363063_a_364392]
-
asupra morții prin Înviere. P.F. Daniel - Copacul Sfântului Efrem Sirul a crescut dintr-un toiag pe care sfântul l-a înfipt în pământ înainte de a intra în peșteră. Se spune că așa cum a crescut un copac uriaș dintr-un băț înfipt în pământ uscat, așa va -pori și folosul celor care s-au nevoit în post și rugăciune pe aceste meleaguri. (Din comentariile Sfinților Părinți) - Deși cuvântul e în-drăz-neț, izvorul la-cri-mi-lor după botez e mai mare de-cât botezul. De-oa-re-ce acela
CITATE MEMORABILE (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363063_a_364392]
-
am văzut o femeie cum se dăruiește cu atâta patimă! Simțeam că am pătruns până în străfundurile neexplorate încă, însă ea se încorda, zvâcnea în stânga și în dreapta și apoi, relua acest dans până rămânea înțepenită, strângându-mă în brațe, cu unghiile înfipte în carne. Explozia celor două descătușări ne-a paralizat corpurile. Nu mai puteam face nicio mișcare câteva clipe. Ușor, ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
cea de pe stradă, de poeții care socot o virtute să-și deverseze frustrările-n pagină. Lumea ei este un amestec subtil de verosimil și neverosimil, de realitate și vis, de cele mai îndrăznețe construcții din cărămizi de aur și diamant, înfipte-n gingiile de lut ars ale sinelui. Bijuterii. Pandantive. Văzute și nevăzute, așezate la piept, la încheietura mâinii, la glezne, la lobii străvezii deveniți rozalii, în soarele dimineții. Acestea sunt poemele găsite în urma Mersului pe apă. Pe Marea Tiberiadei, vecină
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
și îl scot din zona periculoasă. Văzându l în siguranță, mă prăbușesc pe scaun. Dar scaunul geme - de fapt, doar un ciob ce cu mândră demnitate se împotrivea ideii de a sta împreună cu mine pe același scaun. Îl simt adânc înfipt în propria mi persoană. El completează colecția cioburilor strânsă pe tălpile picioarelor. Acum am doar o singură întrebare în minte: unde o fi penseta? Mă uit în jur și abandonez. Încep să le extrag pe rând, cu degetele și fără
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
dreaptă pentru a băga păpica în gură și pe cea stânga pentru a se șterge la poponeț. De aceea, este o insultă să dai cu cineva mâna folosind-o pe cea stângă. Așa că brusc schimb membrul inferior și mă reped, înfigând cazmaua mâinii drepte, în miracolul culinar oriental. Duc la gură un fel de material cu o consistență de aluat proaspăt frământat, având gustul dulceag al cremei de vanilie asezonată cu puțină sare, avocado și dovleac copt. Nu e rea! Foarte
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
cântecele religioase a corurilor îndiverse limbi.Atunci parese că cerul s-a deschis în fața tuturor și cuvintede liniște și Pace parcă-și i-au zborul către înălțimile cerului.Câteva ore pe malul Iordanului, în acea atmosferă liniștită, pastorală varămâne adânc înfiptă în sufletul și inimile vizitatorilor. Referință Bibliografică: BOTEZUL în apele IORDANULUI / Paul Leibovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paul Leibovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
apărută - spinarea ceroasă - ar putea avea ca urmare dezvoltarea altui organ, o acapară. Și ce anume i-ar putea oferi oare sprijin celui cu spinare ceroasă, dacă nu cumva tot... tot... Aproape adormită, făcu un efort și imaginea unei morse înfigându-și colții în sol pentru a se putea sprijini mai bine în încercarea sa de a se cățăra, târându-și undeva mai sus, trupul greoi, i se agăță de retină. Așadar tot ei, dinții, erau salvarea. Poate că nu era
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
în culori cu reflexe spre un spectru cald, cromatic. Seamănă, în mod paradoxal cu viața omului: la suprafață floarea trăiește pe o apă curată, de cristal, dar dacă e smuls avem surpriza să găsim o rădăcină lungă, care a fost înfiptă în mâl și prin care s-a hrănit, adunând și sintetizând toate depunerile de putregaiuri de pe fundul apei. Cu toate acestea, la suprafață, nufărul este curat și frumos. După ce-i smuls se ofilește și moare. Port nufărul în suflet, în
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
întâlnit pe Marea Neagră în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, parcă a trecut o veșnicie. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca era atrasă ca de un magnet spre larg. Trăgeam cu ambele mâini de o singură vâslă, să pot îndrepta ambarcațiunea cu prova spre țărm, dar fără succes. Se declanșase furtuna. Venise din senin, fără nicio prevestire
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363440_a_364769]