1,776 matches
-
ea va fi repurtată trebuie minuțios analizat. Comentatorul (este vorba de Manushchihr, mare preot zoroastrian din secolul al IX-lea e.n.) trece în revistă toate posibilitățile lui Ormazd, ca și cum ar relata chiar analiza pe care acesta a făcut-o în preajma înfruntării. O primă soluție ar fi aceea de „a-l ataca pe Demon înainte ca el să atace lumina, de a-l lovi înainte ca el să lovească, de a-l pedepsi înainte ca el să comită păcatul, de a se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altă soluție luată în considerație de Ormazd este aceea de a nu-i permite Demonului să pătrundă în interiorul creației pentru a o distruge. Nota bene ! Ormazd are posibilitatea de a-și salva propria creație de la distrugere și de a evita înfruntarea cu Ahriman, și totuși respinge și această soluție ca fiind inoportună. Și asta pentru că „Demonul ar fi rămas etern în fața frontierelor [lumii luminii] ; împiedicat să intre, el s-ar fi găsit, etern, în fața creaturilor care ar fi fost tot timpul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa ormazdiană” - continuă textul -, Creatorul acceptă o a treia soluție. Decât o amenințare constantă (tot timpul și peste tot), mai bine o luptă decisivă „într-un timp limitat și într-un spațiu restrâns”. Această idee a determinării coordonatelor spațio-temporale ale înfruntării este prezentată și într-o altă lucrare medievală (Bundahisn) de exegeză privind teologia și cosmologia iraniană : „Dacă eu [Ormazd] nu fixez un termen pentru luptă, el [Ahriman] va fi capabil să facă creației mele ceea ce a amenințat că-i va
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și] înfruntând pe Tiamat să scape [cu viață] (Enuma Eliș, II, 88-91 ; cf. 1, p. 24). Singurul care îndrăznește să-l înfrunte și reușește să-l învingă este zeul Bel-Marduk. O imagine similară apare într-un mit fenician, cel al înfruntării dintre zeul furtunii, Baal-Hadad, și personificarea stihiei acvatice, Yam-Nahar : [...] zeii erau Așezați la masă, cei sfinți prânzeau și Baal sta lângă El. Iată că zeii îi văd, văd pe trimișii lui Yam, ai judelui [Nahar]. Zeii își lasă ochii pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu vin dres cu opium („Paharul cu vin umplea,/ Cu afion l-împlinia,/ Și da lui tat-so de bea” ; cf. 63, p. 298) sau să-și îmbete ortacii (43, p. 264) pentru a le învinge frica. în vechiul mit germanic al înfruntării dintre Beowulf și balaur, însoțitorii eroului, „cuprinși de o groază sălbatică” și „temându-se pentru propria lor viață”, o rup la fugă în timpul luptei. Același topos apare în unele versiuni ale mitului grecesc al gigantomahiei. Când balaurul Typhon asaltează cerul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
are curajul să-l înfrunte este Zeus (Apollodorus, Bibliotheke, I, 5, 3). în mitul indian al luptei cosmice dintre zeul Indra și balaurul V«tra - cel care furase și închisese apele cosmice în „adâncul muntelui” -, într-o primă fază a înfruntării zeul Indra fuge de V«tra (Satapatha Brahma¡a, I, 6, 3-77), fiind „bolnav de spaimă” și dorind pace (Marka¡¯ya Pura¡a). Chiar și în legenda apocrifă Povestea lui Satanailu cumu s-au trufitu împotriva ziditorului D(u)mnezeu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
u)mnezeu... - pe care Nicolae Cartojan a considerat-o prototipul colindei tip Furarea astrelor - arhanghelul Gavriil, fiind înspăimântat de puterea lui Satanail care furase din cer însemnele puterii divine, refuză să se lupte cu acesta (5, II, p. 49). Comentând înfruntările mitice dintre un zeu și un monstru (de regulă) ofidian sau acvatic - înfruntări a căror miză este geneza Cosmosului, sau inaugurarea unei ere noi, sau stabilirea unei noi suveranități -, Mircea Eliade conchide că „o trăsătură caracteristică și comună tuturor acestor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
astrelor - arhanghelul Gavriil, fiind înspăimântat de puterea lui Satanail care furase din cer însemnele puterii divine, refuză să se lupte cu acesta (5, II, p. 49). Comentând înfruntările mitice dintre un zeu și un monstru (de regulă) ofidian sau acvatic - înfruntări a căror miză este geneza Cosmosului, sau inaugurarea unei ere noi, sau stabilirea unei noi suveranități -, Mircea Eliade conchide că „o trăsătură caracteristică și comună tuturor acestor mituri este teama sau o primă înfrângere a luptătorului” (31, p. 216). Din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sf. Maria sau chiar Isus. În majoritatea cazurilor, acest rol îi revine Sf. Ilie (85), fie singur, fie însoțit de alții (Sf. Ion, Sf. Mihail, Sf. Petru). Dar, chiar și în acest ultim caz, Sf. Ilie este principalul erou al înfruntării : Și-mi pleca[u] De se ducea[u] Mai întâi Sfântul Ilie, Că e sfânt mai cu tărie (41, p. 42). Preponderența Sf. Ilie nu trebuie să ne mire, având în vedere felul înfruntării și cel cu care aceasta se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sf. Ilie este principalul erou al înfruntării : Și-mi pleca[u] De se ducea[u] Mai întâi Sfântul Ilie, Că e sfânt mai cu tărie (41, p. 42). Preponderența Sf. Ilie nu trebuie să ne mire, având în vedere felul înfruntării și cel cu care aceasta se poartă. Sf. Ilie a devenit nu numai un patron meteorologic, dar și campionul luptei cu Diavolul. Orice fulgerare este privită în popor ca o lovitură dată Diavolului de către Sf. Ilie (32, p. 200). Tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tatălui-împărat armele și calul pe care acesta le-a folosit în tinerețe. Dumnezeu îi dăruiește Sf. Ilie fulgerul, trăsnetul și (colinda nu menționează, dar o confirmă toate legendele și credințele populare) carul cu patru cai de foc. Tot astfel, în vederea înfruntării cu Tiamat, Bel-Marduk primește de la zei fulgerul - „o armă fără egal să lovească pe vrăjmaș” (Enuma Eliș, IV, 30 ; cf. 1, p. 32) - și carul-furtună la care sunt înhămați cei patru cai-vânturi : „Distru- gătorul”, „Necruțătorul”, „înecătorul” și „Zburătorul” (Enuma Eliș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cei patru cai-vânturi : „Distru- gătorul”, „Necruțătorul”, „înecătorul” și „Zburătorul” (Enuma Eliș, IV, 50-52 ; cf. 1, p. 33). Așa cum vom vedea, scenariul colindei în discuție comportă elemente cosmogonice. Lumea nu este creată propriu-zis, dar este recreată printr-un act similar cosmogenezei. Înfruntarea cu monstrul (reiterare a înfruntării primordiale) nu și-o mai asumă însă zeul suprem, Demiurgul, ci Sf. Ilie - o ipostază „creștinată” a zeului furtunii. Similar se întâmplă lucrurile în diverse mituri pe care le-am luat în discuție ca termen
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Necruțătorul”, „înecătorul” și „Zburătorul” (Enuma Eliș, IV, 50-52 ; cf. 1, p. 33). Așa cum vom vedea, scenariul colindei în discuție comportă elemente cosmogonice. Lumea nu este creată propriu-zis, dar este recreată printr-un act similar cosmogenezei. Înfruntarea cu monstrul (reiterare a înfruntării primordiale) nu și-o mai asumă însă zeul suprem, Demiurgul, ci Sf. Ilie - o ipostază „creștinată” a zeului furtunii. Similar se întâmplă lucrurile în diverse mituri pe care le-am luat în discuție ca termen de comparație. Cei care au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că a plecat După Iuda pân’ la iad, Tot trăsnind și fulgerând Și în sbici de foc pocnind, Iuda, când îl auzia, Sta în loc și amorția. Dar Ilie l-a luat Și cu lanțu l-a legat (12, p. 87). înfruntarea dintre zeul furtunii și demon este, ca și celelalte motive mitice ale colindei, concis prezentată. Concis, dar precis. Nici un element important nu lipsește din acest scenariu mitic arhicunoscut : coborârea zeului (eroului) în infern, lupta cu demo- nul (monstrul), folosirea unor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de ce gestul războinic al zeului (eroului) precedă, dublează sau urmează unui gest magic. O situație insolită, dar care devine logică în urma considerațiilor de mai sus, este aceea în care efectul acțiunii zeului sau eroului este strict magic, cu toate că, în cadrul înfruntării cu monstrul, uzează de o armă strict războinică. Este cazul eroului de colindă, care leagă zeul „cu cordița arcului”, a Sfântului Ilie care, în colinda pe care o comentăm, amorțește și leagă pe Iuda folosind fulgerul ș.a.m.d. în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre Sf. Ilie și Iuda și, de aceea, comentariul pe care îl face Mircea Eliade primului scenariu este, în bună măsură, valabil și în cazul celui de-al doilea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre Indra și V«tra este similar cu cel al înfruntării dintre Sf. Ilie și Iuda și, de aceea, comentariul pe care îl face Mircea Eliade primului scenariu este, în bună măsură, valabil și în cazul celui de-al doilea : „A-l fulgera și a-l decapita [pe V«tra] echivalează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dezechilibru provocat de o nouă manifestare a Haosului (potop, grindină, furtună, eclipsă, cutremur, molimă etc.) trebuie amendat pe loc pentru restabilirea ordinii cosmice. Or, pentru populațiile arhaice cu o anumită mentalitate magică, omul nu este un simplu spectator pasiv la înfruntarea zeului cu stihia, ci un participant activ, solidar cu zeul demiurg - ambii fiind răspunză- tori de menținerea echilibrului și ordinii cosmice. Gestul „rumâ- nului” Noe trebuie înțeles, probabil, din această perspectivă. Dacă vreau să refac istoria unei astfel de mentalități
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfârșit. Noe merse la copacul știut și într-atât se rugă încât [...] Dracul se înspăimântă de atâtea rugăciuni, că făcu corabia la loc, întocmai cum fusese la început” (3, p. 126). c) Un alt motiv comun celor două legende este „înfruntarea dintre Dumnezeu și Diavol” (44, p. 38) - în fond, înfruntarea dintre cele două principii, al Cosmosului și al Haosului, pe care le întrupează. Motivul este universal răspândit în miturile cosmogo- nice dualiste (inclusiv în cele ale ucrainenilor și ale românilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rugă încât [...] Dracul se înspăimântă de atâtea rugăciuni, că făcu corabia la loc, întocmai cum fusese la început” (3, p. 126). c) Un alt motiv comun celor două legende este „înfruntarea dintre Dumnezeu și Diavol” (44, p. 38) - în fond, înfruntarea dintre cele două principii, al Cosmosului și al Haosului, pe care le întrupează. Motivul este universal răspândit în miturile cosmogo- nice dualiste (inclusiv în cele ale ucrainenilor și ale românilor) (102), și nu trebuie să ne surprindă prezența lui în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tip de preot arhaic. La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
iel s-o suit Și s-o tăt rotit Ploaia s-o pornit Și s-or umplut tăurile Și s-or pornit șteampurile (19, p. 84). Funcția malefică a balaurului și cea benefică a solomonarului (și de aici adversitatea și înfruntarea dintre cei doi) rezultă limpede din exemplele citate și sunt suficiente motive să cred că acesta era statutul autentic, inițial al celor două ființe mitice. Ulterior, în unele credințe, solomonarul a căpătat și trăsături negative, dar la această alterare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ordinea Cosmosului (fură/înghite astrele etc.), fie pe cea a Naturii (produce secetă, furtună, cutremur), fie pe cea a colectivității umane (distruge recolta, pretinde jertfe umane etc.). În aceste condiții, pentru evitarea instaurării Haosului și a dezordinii, apare ca inevitabilă înfruntarea dintre monstru/demon, pe de o parte, și zeu/erou sau preot/vrăjitor, pe de altă parte. Pentru mentalitatea arhaică românească, din această ultimă categorie, a celor care au menirea de a restabili/menține ordinea, făcea parte și solomonarul. Totuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
12, p. 810 ; 20), fie că solomonarul „taie capul balaurului” cu toporul (149, p. 154). Este adevărat că astfel de atestări nu sunt foarte frecvente și, în orice caz, nu în totalitate specifice, odată ce balaurul reapare de fiecare dată și înfruntarea se reia mereu. Le amintesc totuși, pentru a arăta că virtuțile „războinice” ale solomonarului au supraviețuit și în această formă clasică și că solomonarul deține de fapt toate caracteristicile învingătorului de balaur. Chiar dacă unele dintre aceste caracte- ristici se prezintă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
clasică și că solomonarul deține de fapt toate caracteristicile învingătorului de balaur. Chiar dacă unele dintre aceste caracte- ristici se prezintă astăzi, așa cum am mai arătat, într-o formă mascată sau atrofiată. Două par a fi principalele mijloace ale solomonarului în înfruntarea sa cu balaurul, și ambele sunt exclusiv magice : descântarea (citirea din carte) și legarea (punerea frâului). Chiar dacă în economia legendelor solomonărești armele și gesturile „războinice” ocupă un loc secundar, totuși faptul că (și felul cum) au supraviețuit acestea mă face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]