2,294 matches
-
celor două faze aflate în echilibru sau, cu alte cuvinte, variația presiunii cu temperatura dea lungul curbei de echilibru a fazelor, pe când relația determină variația temperaturii de tranziție da la o fază la alta, cu presiunea (de exemplu punctul de îngheț sau fierbere). Dacă se ia ca exemplu transformarea unui lichid în vapori, derivata din ecuația (7Ă se precizează pe curba presiunii vaporilor saturanți în funcție de temperatură. Din ecuația Clapeyron - Clausius se pot trage următoarele concluzii : - la trecerea din starea lichidă în
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
formă de magiun. Cireșul și vișinul n-au fost introduși în cadrul culturilor pe suprafețe mai mari. În cadrul gospodăriilor, sunt plantați pe versanții mai însoriți, dar suportă mai greu căldurile înăbușitoare. Au rezistență mijlocie față de ger, fiind afectați de înghețurile târzii de primăvară, în timpul înfloritului. Dintre soiurile de vișini amintim „Timpuriu de mai’’. Vișinul crește destul de bine pe solurile ușoare și uscate, dar nu suportă sărăturile. Soiuri de cireș întâlnite în zonă sunt „Pietroasa de Cotnari”, „Armonia’’, „Negre de Bistrița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
28 ianuarie 1974 de -32,8șC - cea minimă. Amplitudinea maximă absolută de 70șC pune în evidență continentalismul accentuat al climei. Suma anuală a temperaturilor de peste +10șC realizate este de 3112 șC. În medie, anual se înregistrează 97 de zile de îngheț în aer și 117 zile cu îngheț la sol. Adâncimea maximă de îngheț este de 30-80 cm. Data medie a primului îngheț este 19 octombrie, iar a ultimului este de 26 aprilie. Debitul apelor este influențat de clima zonei temperat-continentale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
minimă. Amplitudinea maximă absolută de 70șC pune în evidență continentalismul accentuat al climei. Suma anuală a temperaturilor de peste +10șC realizate este de 3112 șC. În medie, anual se înregistrează 97 de zile de îngheț în aer și 117 zile cu îngheț la sol. Adâncimea maximă de îngheț este de 30-80 cm. Data medie a primului îngheț este 19 octombrie, iar a ultimului este de 26 aprilie. Debitul apelor este influențat de clima zonei temperat-continentale, caracterizată iarna prin prezența maselor de aer
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pune în evidență continentalismul accentuat al climei. Suma anuală a temperaturilor de peste +10șC realizate este de 3112 șC. În medie, anual se înregistrează 97 de zile de îngheț în aer și 117 zile cu îngheț la sol. Adâncimea maximă de îngheț este de 30-80 cm. Data medie a primului îngheț este 19 octombrie, iar a ultimului este de 26 aprilie. Debitul apelor este influențat de clima zonei temperat-continentale, caracterizată iarna prin prezența maselor de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a temperaturilor de peste +10șC realizate este de 3112 șC. În medie, anual se înregistrează 97 de zile de îngheț în aer și 117 zile cu îngheț la sol. Adâncimea maximă de îngheț este de 30-80 cm. Data medie a primului îngheț este 19 octombrie, iar a ultimului este de 26 aprilie. Debitul apelor este influențat de clima zonei temperat-continentale, caracterizată iarna prin prezența maselor de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara prin pătrunderea aerului uscat continental sau tropical. Fragmentarea și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zonei temperat-continentale, caracterizată iarna prin prezența maselor de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara prin pătrunderea aerului uscat continental sau tropical. Fragmentarea și diferența de altitudine a reliefului influențează inversiunile de temperaturi care duc la formarea brumei și a înghețului, mai devreme toamna și până mai târziu, primăvara. Regimul eolian este determinat de evoluția maselor de aer în timpul anului și de orientarea formelor de relief. La Oncești, frecvența cea mai mare o au vânturile din nord-est (36%), urmate de cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
întrebuințarea la plural a acestor substantive reflectă schimbarea statutului lor semantic: substantivele devin substantive discontinue, cu sensuri lexicale diferite de substantivele continue omonime la singular: substantivul continuu apă denumește la singular materia ca atare: ”Faceți din piatră aur și din îngheț văpaie,/Să-nchege apa-n sânge, din pietre foc să saie.” (M. Eminescu, I, p. 94); în formă de plural, substantivul înseamnă ‘râuri’: „Peste flori, ce cresc în umbră,/ Lângă ape, pe potici,/ Vezi bejănii de albine.” (M. Eminescu, I
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
riscului (=omul care nu evită (ba chiar le caută) situațiile prezentând diferite riscuri). Identificarea se realizează prin trei variante: • genitivul denumirii; genitivul individualizează, prin substantive proprii, un „obiect” din clasa căruia face parte: „Moștenitor eu sunt al iernii./ Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, p. 364); • genitivul categoriei; se dezvoltă într-o sintagmă în care substantivul regent denumește categoria largă în care se înscrie obiectul denumit de substantivul determinant: „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sadoveanu) • pronume (locuțiuni pronominale); numai verbele tripersonale pot avea subiect realizat prin orice categorie de pronume (cu excepția pronumelui reflexiv): „Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri, Căci al nostru-i sur și rece - marea noastră-i de îngheț.” (M. Eminescu) „A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă...” (I.L. Caragiale) „Ce noapte groasă, ce noapte grea! / A bătut în fundul lumii cineva. E cineva sau poate mi se pare. / Cine umblă fără lumină, Fără
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Galilei, 78) „Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună Să dea piept cu uraganul ridicat de Semilună.” (M. Eminescu, I, 146) • a denumirii obiectului exprimat prin regent (atributul denumirii): „Moștenitor eu sunt al iernii / Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, 364), „...Satul Humulești, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii ca alte sate.” (I. Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau de a provoca economia reală 719. Asemuirea lumii economice cu lumea vie nu este pur întâmplătoare. Biomonetarismul mai poate fi definit ca fiind capacitatea monedei de adaptare și devenire în dinamică. În lumea în care trăim perfecțiunea nu înseamnă îngheț, moarte, stagnare, ci devenire, dinamică complexă, expansiune, chiar dacă omul tinde spre a găsi un instrument monetar perfect stabil. Mises își pune aceeași întrebare în lucrarea sa "Acțiunea umană". El spune: "Cu alte cuvinte, este posibil să ne imaginăm o monedă
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ori mai mici decât cele cu coajă Există aparate care pot aprecia instantaneu (la bandă) conținutul în zaharuri (glucide) al produselor prin NIR (near infra red) pe baza căldurii specifice, evaluate de senzori calibrați în prealabil. 6.5. Temperatura de îngheț Temperatura de îngheț (în limbaj tehnic, punctul de congelare) reprezintă pragul termic (t 0 C) la care apa liberă din produsele horticole trece în stare solidă. Apa din celule conține substanțe minerale și organice, de aceea această valoare termică este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
decât cele cu coajă Există aparate care pot aprecia instantaneu (la bandă) conținutul în zaharuri (glucide) al produselor prin NIR (near infra red) pe baza căldurii specifice, evaluate de senzori calibrați în prealabil. 6.5. Temperatura de îngheț Temperatura de îngheț (în limbaj tehnic, punctul de congelare) reprezintă pragul termic (t 0 C) la care apa liberă din produsele horticole trece în stare solidă. Apa din celule conține substanțe minerale și organice, de aceea această valoare termică este întotdeauna sub 00C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
evident, dacă observăm că salata îngheață la -0,30C (temperatură relativ mai ridicată, la un conținut în substanță uscată redus), iar nucile la -6,70C, 6,90C (relație inversă). Produsele horticole se grupează în cinci clase de rezistență diferențiată la îngheț: a) deosebit de sensibile la îngheț, fiind afectate la temperaturi negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
îngheață la -0,30C (temperatură relativ mai ridicată, la un conținut în substanță uscată redus), iar nucile la -6,70C, 6,90C (relație inversă). Produsele horticole se grupează în cinci clase de rezistență diferențiată la îngheț: a) deosebit de sensibile la îngheț, fiind afectate la temperaturi negative relativ mici (între -0,30C și -1,00C) sunt: castraveții, pepenii, spanacul, salata, tomatele, varza, vinetele și coacăzele; b) foarte sensibile la temperaturi scăzute (-1,00C/-2,00C) sunt majoritatea produselor, cum ar fi: ardeii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vișinile, prunele; d) puțin sensibile la temperaturi scăzute (-3,00C/-4,00C) sunt: căpățânile de usturoi; e) relativ rezistente la temperaturi scăzute (-4,00C/-7,00C) sunt: nucile, migdalele, castanele, alunele. Temperatura de păstrare frigorifică trebuie fixată în afara temperaturii de îngheț, iar perioada de recoltare va ține seama de pericolul de îngheț. Factorii de influență ai temperaturii de îngheț sunt: gradul de maturare, apartenența la o anumită specie sau un anumit soi, precum și durata de expunere la temperaturi scăzute. Ei acționează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
00C) sunt: căpățânile de usturoi; e) relativ rezistente la temperaturi scăzute (-4,00C/-7,00C) sunt: nucile, migdalele, castanele, alunele. Temperatura de păstrare frigorifică trebuie fixată în afara temperaturii de îngheț, iar perioada de recoltare va ține seama de pericolul de îngheț. Factorii de influență ai temperaturii de îngheț sunt: gradul de maturare, apartenența la o anumită specie sau un anumit soi, precum și durata de expunere la temperaturi scăzute. Ei acționează în complex. Gradul de maturare, corelat cu conținutul în substanță uscată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezistente la temperaturi scăzute (-4,00C/-7,00C) sunt: nucile, migdalele, castanele, alunele. Temperatura de păstrare frigorifică trebuie fixată în afara temperaturii de îngheț, iar perioada de recoltare va ține seama de pericolul de îngheț. Factorii de influență ai temperaturii de îngheț sunt: gradul de maturare, apartenența la o anumită specie sau un anumit soi, precum și durata de expunere la temperaturi scăzute. Ei acționează în complex. Gradul de maturare, corelat cu conținutul în substanță uscată, este proporțional cu temperatura de îngheț, la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de îngheț sunt: gradul de maturare, apartenența la o anumită specie sau un anumit soi, precum și durata de expunere la temperaturi scăzute. Ei acționează în complex. Gradul de maturare, corelat cu conținutul în substanță uscată, este proporțional cu temperatura de îngheț, la o anumită specie și la un anumit soi. Cu cât conținutul în substanță solubilă este mai ridicat, temperatura de îngheț este și ea mai mare în valori absolute. Factorul specie, atât de evident în clasificarea efectuată, diferențiază două specii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
scăzute. Ei acționează în complex. Gradul de maturare, corelat cu conținutul în substanță uscată, este proporțional cu temperatura de îngheț, la o anumită specie și la un anumit soi. Cu cât conținutul în substanță solubilă este mai ridicat, temperatura de îngheț este și ea mai mare în valori absolute. Factorul specie, atât de evident în clasificarea efectuată, diferențiază două specii, chiar la același conținut în substanță uscată solubilă. Cireșele îngheață mai greu decât prunele, într-un asemenea caz. Factorul soi este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
valori absolute. Factorul specie, atât de evident în clasificarea efectuată, diferențiază două specii, chiar la același conținut în substanță uscată solubilă. Cireșele îngheață mai greu decât prunele, într-un asemenea caz. Factorul soi este la fel de important. La struguri, temperatura de îngheț este mai mică la soiul Cardinal (-2,60C) și mult mai mare ca valoare absolută la soiul Muscat Hamburg (-4,6 0 C). Strugurii, vișinile și prunele au soiuri mai puțin sensibile și strugurii chiar rezistente la temperaturi scăzute. La
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mult mai sensibile la temperaturi coborâte decât soiurile Red Delicious, Golden Delicious și altele, mai lipsite de aciditate, dar mai bogate în glucide. Durata de expunere la temperaturi scăzute este un factor foarte important. Expunerea de scurtă durată provoacă un îngheț extracelular, mai mult sau mai puțin reversibil. Expunerea mai îndelungată determină înghețul, atât extracelular, cât mai ales intracelular și deci ireversibil, deoarece acele de gheață lezează iremediabil celula. Salata care îngheață foarte ușor (-0,30C/-0,50C), suportă pe termen
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și altele, mai lipsite de aciditate, dar mai bogate în glucide. Durata de expunere la temperaturi scăzute este un factor foarte important. Expunerea de scurtă durată provoacă un îngheț extracelular, mai mult sau mai puțin reversibil. Expunerea mai îndelungată determină înghețul, atât extracelular, cât mai ales intracelular și deci ireversibil, deoarece acele de gheață lezează iremediabil celula. Salata care îngheață foarte ușor (-0,30C/-0,50C), suportă pe termen scurt (îngheț la sol, brumă) temperaturi de până la -20C. Deși frunzele îngheață
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mult sau mai puțin reversibil. Expunerea mai îndelungată determină înghețul, atât extracelular, cât mai ales intracelular și deci ireversibil, deoarece acele de gheață lezează iremediabil celula. Salata care îngheață foarte ușor (-0,30C/-0,50C), suportă pe termen scurt (îngheț la sol, brumă) temperaturi de până la -20C. Deși frunzele îngheață, după dezgheț ele revin în mare parte la aspectul inițial, cu excepția unor porțiuni reduse care au suprafața zbârcită, ca niște arsuri. La temperatura de -40C, distrugerea salatei este ireversibilă, mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]