5,200 matches
-
încă o carte, perioada de tăcere în care a „dospit”, pentru a irumpe în câțiva ani cât alții într-o viață. Dacă citim în cheia profesorului care se întoarce acasă cu muntele CUNOAȘTERII în spate, îi simțim picătura de sudoare înghețată pe șira spinării, când privește „Trista realitate”. „Te-ai străinat, nepoate, de neamul ce-l mai ai/ În satul ce te-avut-a, și asta-i mare bai,/ Că n-ai mai dat pe acasă să-i vezi pe cei rămași/ Și
MIRCEA DORIN ISTRATE- SATULE, BURIC DE LUME , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351348_a_352677]
-
te așteptai, chiar și la spitale, iar iarna, cei care locuiam la bloc, eram sfătuiți, într-o manieră „tovărășească” ca „ziua să mai punem o haină pe noi, iar noaptea să ne învelim cu o pătură în plus”, ca să nu înghețam. Într-o astfel de vreme, într-o sală de naștere privegheată de două radiatoare micuțe, puse să lucreze la prima treaptă (pentru a nu depăși capacitatea siguranțelor fuzibile), asistată de un medic și două asistente suflându-și în pumni să
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
bine conturat, Nimic din poezie n-aș schimba, Aș scrie totul ce-i adevărat! Dar eu nu pot s-ajung departe, Am încă multe de-nvățat în viață, Dacă deschid nepăsător o carte, Totul mi se pare nou și mă îngheață! Turda 21 octombrie 1964 Referință Bibliografică: 344 VIS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 574, Anul II, 27 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
344 VIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351411_a_352740]
-
a luat totul de-a gata, trecându-l pe numele sau la preț de deșeu și a dărâmat tot ce nu este pe gustul interesului sau; nu respectă pe nimeni, dar îi știe de frică pe oculți și minte de îngheață apele, în toate cele patru anotimpuri. Mai mult decât atât, îmi spunea un prieten: „omul acesta e napalm, pe unde trece pârjolește, seacă tot și usucă de-a-valma!" N-a rămas palier social pe care să nu-l clatine, n-a
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
anume să le potrivesc. Noutatea este cum vor fi rostite: Cele vechi, uzate, se reînnoiesc. Azi venim voioși cu traista străbună Să primim un măr, o pară și covrigul; Dar grăbește doamnă harnică și bună: Avem o urare și ne-ngheață frigul ! Iar pornim prin noaptea aspră, ca voinicii, Socotind covrigii, mere, gologanii... Cerul și-a aprins în taină licuricii... Bine-ar fi ca zilnic să se schimbe anii ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Bine ar fi... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
BINE AR FI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351514_a_352843]
-
Percepția timpului ca dimensiune se supune matricei culturale, este diferită în funcție de civilizație, de mentalitate și de dominanta religioasă. Dacă în America time is money, dacă aici el are o latură galopantă, amestecând cu repeziciune prezentul în viitor, în India timpul îngheață, este static și greu, păstrând spațiul spiritual intact de mii de ani, putem vorbi mai degrabă, de calitatea lui de păstra și a salva istoric și cultural tradiții, credințe, un mod de viață instaurat, definind poate cel mai bine o
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
folosesc lemnul ci cumpără deșeuri de hârtiepe care le reciclează.Asta e bine! Produc 25 tone pe zi! Ningea atât de frumos acolo în orășelul dintre păduri și lacuri,amintindu-mi de ninsorile copilăriei mele.Micile lacuri dintre păduri,fiind înghețate și înzăpezite,dădeau impresia unor lunci.Prin orășel,multe magazine cu „bob-uri” de vânzare-un fel de sanie mecanică,pe șenile.Prin pădurile din jursunt multe pârtii de bob, unele chiar pe străzile orașului.După ce a fost încarcarcat trailerul
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
dup-un strop de vin, măi prinde și-el putere... De când se știe, el a colindat... Nu a lipsit de loc... Și-acum, de gazdă-i invitat... Să sada lângă foc... "Stai, moșule, te rog, cu noi nițel... C-ai înghețat, e frig și ger afară... Și să ciocnim cu toții-un păhărel... Din cea palinca veche, gălbioara... Și să-ncercam niște cârnați... Ce stau cuminți într-acea oală... Și-abia așteaptă-a fi mâncați... De-aceia, ce de bine, ne urară
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350934_a_352263]
-
confortabil pe o creangă solidă, unde amenajaseră de cu ziuă, un mic adăpost. La miezul nopții, lupul bătrân se apropiase de resturile căprioarei pe care le mirosea cu prudență, ascultând cu atenție zgomotele pădurii...Era o noapte geroasă de-ți îngheța răsuflarea... După ce a adulmecat resturile puse de vânători, lupul a început să urle prelung, chemând astfel, haita înfometată. O mulțime de lupi s-a adunat la rădăcina tufanului( stejarului) bătrân. Aceștia, au început să schelălăie scoțând sunete înfricoșătoare... Înspăimântat, tovarășul
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
O mulțime de lupi s-a adunat la rădăcina tufanului( stejarului) bătrân. Aceștia, au început să schelălăie scoțând sunete înfricoșătoare... Înspăimântat, tovarășul bunicului făcu o mișcare greșită și căzu, de pe creanga pe care stătea, chiar lângă rădăcina tufanului, unde a înghețat ca o murătură...Când bunicul l-a strigat pe prietenul său, spunându-i că-i vremea să coboare, acesta i-a răspuns de jos cu un glas abia auzit: - Dar eu sunt deja jos! - Cum așa, l-a întrebat bunicul
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
bunicul? De când ești acolo? - Nu știu...i-a răspuns omul, mirat și el de cele întâmplate. Zâmbind, bunicul coborâ și el, arătând cu mâna spre rădăcina copacului, la nici un metru de prietenul său, care, involuntar, privi în acea direcție... și îngheță pentru a doua oară, în acea noapte. Din vânător gândi că a devenit vânat, când din sclipirile zăpezii, zări ochii fiarei îndreptați spre el. Spaima îi căzu ca un bolovan de pe suflet, când auzi glasul calm al bunicului spunându-i
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
cu împodobitul? Nu uitați Lumânările vor fii ultimele și apoi pleca Pomul mare și tare frumos împodobit Focul vesel de lemne în teracotă ardea În camera întunecată lumina lumânărilor Arunca sclipiri vesele, stele împrumutate De pe cerul infinit, de iarnă grea, înghețate La noapte Moș Crăciun din nou va venii Copii adormiți visând la cadouri, la jucării Ce vor găsii dimineață sub bradul măreț Jucării cerute pe listă și tot anul așteptate Copii cuminți în pătuțul lor de mult adormiți La noapte
BRAD DE CRĂCIUN de STELLA REEVES în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351573_a_352902]
-
oprești să-ți tragi sufletul, te întreabă daca ai nevoie să te ajute cu ceva! Moș Crăciun e cel care din puținul lui adunat cu trudă, oferă și altora ceva! Moș Crăciun e cel care nu lasă pe nimeni să înghețe în frig! Moș Crăciun este cel care ți-a răspuns la mesajul tău sincer. Încercați să fiți și voi cât de cât un Moș Crăciun. Referință Bibliografică: CINE E MOȘ CRĂCIUN? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 723
CINE E MOŞ CRĂCIUN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351585_a_352914]
-
trebuie să și mănânc ceva cald, să nu mai îmi beau cafeaua de dimineață pe stomacul gol și să mă autodistrug, așa cum se întâmplă în ultimul timp, pe criză asta mondială. E dimineață și e ger și frig de îți îngheață sufletul în vene, cum se mai spune pe la noi. Sau, cum ar spun poetul: “La mine-n suflet este vifor și vin nebuni să facă schi”. Vine o iarnă când mor cangurii, seniori, luați aminte! Vine o vreme când mor
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
ce ne-au luminat toată copilăria și viața... Iartă-mă, buna mea mamă, că am ajuns la tine târziu, când tu erai deja în sicriu, am aflat, după aceea, de la tanti Ileana lui Ticaneț, că ai murit singură în casă, înghețată de frig, în februarie, la minus 26 de grade, cu pumnii strânși, în semn de apărare, așa cum te-am găsit în sicriu! Știu că acum e prea târziu să-mi cer iertare și să mă ierți, dar nu știu de ce
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
respect internațional, să avem un nivel de trai mediu, dar după 1980, situația economică a României s-a înrăutățit forte mult. Sărmanul popor român a trebuit să suporte lipsuri mari, să stăm la cozi pentru o bucată de mâncare, să înghețăm în case de frig, să stăm nopțile la lumânare, pentru că ni se tăia curentul. În anii de dinainte de căderea lui Ceaușescu românii îl blestemau și îl urau atât de mult pe Conductorul Țării, îi urau atât de mult pe Ceaușești
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > EȘTI CUM EȘTI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Ești un nesfârșit preludiu Într-un bloc de gheață vie. Mă îngheți cu-atâta studiu Să știi tu ce nu se știe... Deși îmi provoci repudiu Mă subjugi prin gingășie. Ești nesuferit de rece, Ca oțelul de tăioasă, Umbra doar și dacă-ți trece Victime în urma-i lasă, Ca-n războaiele aztece
EŞTI CUM EŞTI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351649_a_352978]
-
dup-un strop de vin, măi prinde si-el putere... De când se știe, el a colindat... Nu a lipsit de loc... Și-acum, de gazda-i invitat... Să sada lângă foc... "Stai, moșule, te rog, cu noi nițel... C-ai înghețat, e frig și ger afară... Și să ciocnim cu totii-un păhărel... Din cea palinca veche, gălbioara... Și sa-ncercam niște cârnați... Ce stau cuminți intr-acea oală... Si-abia asteapta-a fi mâncați... De-aceia, ce de bine, ne urară
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351673_a_353002]
-
reprezenta a doua cauză de deces? Acest lucru se arată într-un raport al OMS: din cauza poluării, alimentației chimizate și mutațiilor genetice la plante. 64. Știați că ... în iarna anului 1932 a fost atît de frig încât cascada Niagara a înghețat complet ? 65. Știați că ... 70% din oameni se tem mai mult de păianjeni decât de moarte ? 66. Știați că ... cea mai lungă întrerupere de program de televiziune a avut loc în Anglia, când BBC a întrerupt difuzarea unui film cu
ŞTIAŢI CĂ...? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351675_a_353004]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DOR DE ALB Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trăiesc mereu clipa unui dor însetat de alb, de copilărie, de vise înghețate pe un ram de veșnicie. doar când iarnă vine. Mă întorc în mine ca un copil în brațele părintelui iubit ... Mă înfior la îmbrățișarea visului împletit în trei: ieri, azi și mâine ... Te chem tăcută prin lacrimi albe iar inima
DOR DE ALB de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351729_a_353058]
-
și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasă a rațiunii. Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
bici cu vârf din vârf de sloi, Sunt crivățul din faldurile zării, Sunt cremene de vifor, sticlă, piatră, Sunt nor ca un arici din spini de gheață, Sunt recele sărut pe-a gurii rece vatră Sunt frigul frigurilor care frig, îngheață... Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii, Sunt mantia troienelor cu coasă și cu glugă, Sunt lama din oțel de gheață ce a ucis cocori... Sunt totuși cald! Căldura îmi vine de la Rugă! Sunt un român și-n limba
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
2012 Toate Articolele Autorului Ninge peste copaci, peste pământ ninge. Ninge peste orașul alb, peste o parte a planetei, ninge. Ninge-n cimitire și morții-și pierd identitatea, ninge. Ninge ca un coșmar peste gânduri triste, ninge. Ninge și gerul îngheață speranțe și vise, ninge. Referință Bibliografică: Ninge / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NINGE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346622_a_347951]
-
Georgeta RESTEMAN: MAI CERNE IARNA TIHNĂ, FULGI ȘI VISE Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise Când se-aprind luminile-n tăcere Cu roi de fluturi albi, aripi deschise Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de clipe-n ceas de curățime La geam, iubire lină-n
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
o moartă, A început solfegiul ei la pian. Păgâni ne ducem undeva, aiurea, Prin nopțile de patime și dor Unde din umbre va cânta pădurea Și licuricii stelelor în cor. Ne mușcă crivățul plin de ninsori Cu turțurii cuvântului ce-ngheață Îți spun acuma, între două flori, Că e schimbarea gerului la față. Cai negri ne gonesc întru galop Spre înălțimea muntelui Parnas Chiar dacă uneori mi-e versul șchiop Și ninge cu colinde fără glas. (3) Georgeta RESTEMAN: ALUNG-ACUM ÎNGHEȚURI ÎN
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]