1,762 matches
-
fără să fie și el de față. — Am tot ronțăit snacksuri În ultima vreme, spun eu cu nonșalantă, Încercînd să ofer o explicație pentru talia mea, care ia proporții rapid. — Snacksuri? exclamă Linda Îngrozită. Majoritatea mireselor slăbesc, Ellie, nu se Îngrașă, pentru Dumnezeu. Ce-o să ne facem? Vocea ei atinge limitele isteriei, iar eu sînt martora uimită a acestei scene. Cu toate că lumea vorbește despre stresul provocat de organizarea unei nunți, deși am citit practic toate articolele scrise vreodată despre genul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a costat rochia asta? Aș fi putut tot atît de bine să iau banii și să-i arunc pe fereastră. Vocea ei Începe Într-adevăr să cedeze. Cum mi-ai putut face una ca asta? Cum ai putut să te Îngrași chiar În ziua nunții? Doamne Dumnezeule, cît teatru! Aproape că mă apucă rîsul. Emma, care instalase un salon mobil de coafură Într-un colț, Își scoate și ultimul ac de păr dintre buze, Își face apariția În rochia ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Linda țipă, izbucnește Într-un plîns de imensă bucurie și-și ia fiul În brațe, apoi se retrage pentru a mă Îmbrățișa și pe mine. Nu pot să cred, rostește ea printre lacrimi. Nu-i de mirare că te-ai Îngrășat atît de mult! — O, mersi, Linda. Soacră-mea n-ar putea fi nicicînd acuzată că nu știe ce să spună. Dar ar fi trebuit să-mi dau seama, zice ea cu un surîs Întipărit pe chip și ștergîndu-și ochii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Poate că acesta va reprezenta un nou Început pentru toată lumea. 10 Am voie să spun doar atît: ador să fiu Însărcinată? Ador fiecare secundă. La Început, cînd ne-am Întors din luna de miere, mi-era groază că mă voi Îngrășa din cauza sarcinii. Primul trimestru de sarcină mi s-a părut atît de epuizant, că abia așteptam să se termine odată. Dar, de Îndată ce-am intrat În săptămîna a treisprezecea, m-am simțit dintr-odată fantastic. Firește, m-a ajutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Bine? Ar trebui să fiu enervată, dar nu sînt. Mă uit În oglindă, la părul care n-a mai fost spălat de aproape o săptămînă și e adunat Într-o coadă de cal ca să nu se observe că s-a Îngrășat, la pielea mea cu aspect obosit și plină de bubițe, la puloverul fără nici o formă, și-mi dau seama că Lisa are dreptate. Mi-a ajuns pînă peste cap să mă simt ca dracu’ și să arăt ca dracu’. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cea mai mare grijă de pământul pe care îl au în proprietate, fiindcă acesta constituie baza veniturilor lor. De aceea, ar urma că fiecare ar încerca să îl cultive rațional, ba chiar să încerce să-i aducă îmbunătățiri (să-l îngrașe, să-l irige etc.). Or, în România începutului de secol XX lucrurile stăteau altfel: cei mai mulți țărani nu se ocupau decât foarte puțin de pământul lor, când nu lucrau pământul de pe marile proprietăți. Mai mult, adesea proprietatea personală a țăranului îl
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Încă nu-i nici un semn de bucățica aia blondă. La buda de jos mă urc pe cântar. Încă mai slăbesc. Sper că n-am Sida sau așa ceva, de la vreo curvă de rahat. Tresă mănânc mai mult. Nu pot să mă Îngraș, niciodată n-am putut. Un metabolism rapid, nu ca unii dintre muiștii ăștia de pe aici. Dac-ar fi după mine, aș cântări anual toți puțoii din poliție și i-aș da afară trăgându-le un șut În cururile lor grase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
știu că trebuie să discutăm despre ce angajamente să ne luăm unul față de celălalt, dar nu văd de ce ar fi nevoie să grăbim lucrurile. Cred că asta-i o chestie de bun simț, spun eu. E elegantă. S-a mai Îngrășat puțin, și-a vopsit părul. Se mișcă mai grațios și cu mai multă Încredere În ea. — Adică nu cred că ar fi un lucru prea de bun simț să mă implic Într-o relație imediat după ce am ieșit din alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cuptor ai lui McCainsă fim laolaltă Bruce, laolaltă În propriile noastreect și bineînțeles, societăți și comunități. Cum ai putut să ne faci unaateriale pe care Hectca asta? 0000000000000000000000000000000000 00000000000000000000000000000000000 00000000000000000000000000000000 Cina unui sportiv Karen Fulton arată sexi astăzi. S-a Îngrășat puțin, chestie care nu le-ar prinde bine altor femei, dar ei Îi stă bine așa. Poate că a mâncat prea mult de sărbători sau poate substitutul clasic pentru sex. Ăsta-i cel mai bun regim de slăbit, să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
loc pentru amândoi, Udi, ai uitat? Bazinul meu alb, care se lățise, se freacă de pereții căzii, blocând ca un baraj apa ce se agită în spatele meu, bătându-și joc de grăsimea mea, lui chiar îi plăcea când mă mai îngrășam, dar de data aceasta nici măcar nu observase, ce vrea, ce este acel ceva care dă un scop cu totul nou mădularelor lui, poate dorința de a se însănătoși, poate altceva, poate o dorință ascunsă, amenințătoare, pentru că eu nu fac parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să ieșim la drumul mare - continuă el. Pe cărăruia asta nu trece nimeni. Foicica fagului, trebuie să treacă până la urmă cineva - răspunse celălalt. Primul oftă și se răsuci cu efort pe-o parte. — Ia te uită ce s-au mai îngrășat și ăștia! - spuse el privind spre cai. Mare minune să mai poată fugi! — La așa trai, așa cai - zise celălalt zdrobind o ceapă. — Stau câteodată și mă gândesc: mare lucru și frica! - făcu primul. E destul să-i ieși omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se poate! - zise Stăncilescu Vasile. Nestor! Calul răsări somnoros din iarbă. Stănciuiescu Vasile își țuguie buzele și scoase două șuierături ascuțite. Nu cred că mai poate, frate, - zise Stănciuiescu Demeter, privind sceptic dobitocul. Uită-te nițel la el: s-a îngrășat, s-a deformat de tot. Auzind aceste vorbe, calul sforăi cumplit, se înălță în două picioare, căzu pe spate, dar se ridică imediat și-o luă la galop spre un lan de grâu din apropiere. Se opri o clipă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
subțiindu-i imperceptibil metacarpienele. Ierburi înalte, flori de românită, fragile păpădii au crescut rând pe rând din mormântu-i, spulberându-se cu plecarea fiecărui anotimp. Generații întregi de rozătoare, de rândunele care, o vreme, i-au supraviețuit, au pierit și ele, îngrășând pământul. I-a murit până și actul de deces, un frumos pergament în care mai întâi, în colțul din stânga sus, a apărut o necruțătoare gaură. Moliile au lărgit cât au putut gaura cu pricina, apoi, la rândul lor, au îmbătrânit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Răsăritul, a fost cum a fost, dar când a bătut Apusul și-a adus de-acolo un fel de tufa, o pui în pământ și după un timp o scoți și-am auzit că toți la curtea lui s-au îngrășat de cât mănâncă din ce dă tufa aia. — Și cum îi zice la tufa? - întrebă Cosette. — Tufă de barabule - răspunse spătarul. Pentru că tufa dă barabule și barabulele se mănâncă. — Și crezi - zise Barzovie-Vodă - că dacă ducem sultanului barabule și presupunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în trap mărunt, trecând pârâul ce trecea pe lângă sat. De ani buni nu mai organizase atamanul nici o prădăciune. Stând între femei, mereu cu rachiul de secară în mână, bărbații se moleșiseră, erau mai mult prin șanțuri. Chiar el, atamanul, se îngrășase oleacă, iar alaltăieri cu plosca-n pivniță, simțise o împunsătură adâncă în coșul pieptului. „Nu-i a bună, își zise bătrânul. Trebuie mișcare”. Și chiar a doua zi adună cazacii și hotărâră să calce câteva sate de pe malul drept al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
puțin. Știți cum e. Oamenii mereu fac eforturi imense la începutul unei relații promițătoare, nu-i așa? Dar apoi, după un timp și după mai multe cine romantice decât ar fi nevoie, eu, una, devin leneșă și încep să mă îngraș. Apoi nu prea mai am chef să ies și să cunosc oameni. Pentru că nu îmi mai vine nici o haină. Apoi, din nu știu ce motiv, par să reînvii idila mea cu DVD player-ul și vreun fast-food din zonă și uit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ademenească în pat... apoi înapoi la monotonia filmelor de acțiune, a plimbărilor de duminică și serilor de vineri petrecute făcând conversație de complezență cu oameni pe care nu îi cunosc (colegii lui). Și, înainte să-ți dai seama, te-ai îngrășat la loc, ți se văd iar rădăcinile și lui îi stă pe vârful limbii discursul cu „Nu e vina ta, e vina mea“. Desi e vina mea. Cel puțin în ochii lor. Și brusc sunt din nou disponibilă. Ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să renunțe la exercițiile fizice. Pur și simplu. Și încep să comande mâncare la pachet tot timpul. Vă dați seama că, dacă Tim ar fi cu o fată care ar ști să gătească (nu ca mine), nu s-ar fi îngrășat atât în ultima vreme. Așa că am și eu partea mea de vină. Eu, ca majoritatea femeilor pe care le cunosc, am o relație tip dragoste-ură cu cântarul. Vedeți voi, greutatea mea tinde să crească și să scadă. De fapt, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Cred că cea mai bună dietă este cea fără mâncare. Chiar funcționează. Dar e foarte plictisitoare și doctorii în mod clar nu o recomandă. Oricum, e destul de logic, nu? Dieta fără mâncare. Gândiți-vă puțin. Dacă nu mănânci, nu te îngrași. Întrebați orice manechin de succes, și probabil o să fie de acord. Cum tot subliniză tata, nu sunt oameni grași în Etiopia, așa că nu prea poți să tot dai vina pe gene, metabolism, oase mari sau ce-o mai fi. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Nu. Nu aș face niciodată așa ceva. Spre deosebire de unele celebrități. — Doar n-o să mănânci toate bomboanele, nu? întreabă un fan dornic de autografe în timp ce-mi vâră un pix în mână. —Poftim? Haide, nu mânca toate bomboanele, că o să te îngrași, hahaha. Mă pregătesc să chem pe cineva de la pază și protecție, pentru că nu prea-mi place atitudinea tipului ăstuia. —Trezește-te. Doamne, Katie, nu-mi vine să cred că iar ai adormit. Până la urmă nu e un fan. E Tim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
vorbește mereu de ciocolată și chipsuri, ce a mâncat la micul dejun și ce o să mănânce la cină. Iar între timp pare să slăbească din ce în ce mai mult. Oricum, eu mereu urmez vreo dietă aiurea, care de obicei mă face să mă îngraș cu vreo câteva kilograme, pentru că după două zile spun de fiecare dată „A, dă-o naibii“ și mă îndop cu o prăjitură întreagă sau ceva de genul ăsta. Știți ce-am făcut odată? M-am dus la restaurantul Tesco’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
groaznic de sentimentală. Adam își pune o mână pe coapsa mea și o strânge. — Ești o fată deosebită, știai asta? Atât de multe din actrițele cu care lucrez nu beau. Nu știu de ce. Poate le e frică să nu se îngrașe sau nu le place să-și piardă controlul. Femeile sunt altfel în State. Nu-și dau drumul. Femei înțelepte, comentez. Adam încetinește mașina, apoi oprește. —Ascultă, zice întorcându-se spre mine. Nu trebuie să te învinovățești pentru aseară. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
dezamăgit, iar penițele au mușcat instant în carne vie. S-a mișcat mai bleg decât o mumie; a făcut playback decalat; s-a dezechilibrat pe tocuri; avea o privire dezorientată total lipsită de chef; oare era beată/drogată?; s-a îngrășat (însemnând că avea un pic peste limita anorexiei); avea rădăcinile părului nevopsite (și aici presa, foarte pe fază, a aflat că s-a certat cu stilistul chiar înaintea show-ului). Associated Press a numit-o, cu toată obiectivitatea jurnalistică, „o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Nina îi mângâia brațele împingând-o către colțul canapelei. Era îmbrăcată cu un tricou decolorat pus peste sânii goi și un pantalon subțire, supraelastic, mulat. Carmina observă, fără să vrea, că avea coapsele frumoase deși cam plinuțe. Poate se mai îngrășase, cine știe. Nina se urcă pe canapea, cu picioarele sub ea. Din când în când se apleca și o pipăia pe Carmina ca pentru a se convinge de realitatea existenței sale. Ploua cu amabilități. Carmina primi totul cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
parcare o aștepta desigur cineva. Am regretat, adăugă, când am aflat, că n-a fost posibilă o evoluție. La revedere, dragă. Era foarte aglomerat. Emilia se pierdu repede în mulțime. Îmbrăcămintea îi era neagră, poate purta doliu ori poate se îngrășase puțin și-și masca prin acea culoare realitatea. Cu ochii ei creionați foarte puternic, fascinanți, cu ținuta mândră, cu părul revărsat pe spate, atrăgea ca un magnet privirea. Oare unde văzuse trei brazi singuratici, pârliți de soare, prăfuiți, dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]