88,778 matches
-
de pildă, întrunite condițiile pentru obținerea beneficiilor din asigurări sociale). Totuși, aceasta este o stare de fapt, adoptată pentru moment, care permite procurarea, chiar și la minimum, a veniturilor necesare traiului de fiecare zi, face posibilă existența cotidiană și facilitează îngrijirea copiilor. Astfel, familia monoparentală este una dintre principalele beneficiare ale ajutorului social. O presupoziție tacită, dar prezentă prin susținere tradițional-patriarhală, se referă la ceea ce Carole Pateman (1989) a numit contractul sexual. Conform cu diviziunea socială a muncii, la nivelul contractului conjugal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un suport generos pentru mamele singure poate avea efecte secundare negative: încurajează fetele tinere să dea naștere copiilor, fără să-și asume responsabil creșterea lor, fără să fie în cunoștință de cauză privind implicațiile și dificultățile pe care le presupune îngrijirea unei persoane dependente. Adesea, formarea unei noi familii (mamă-copil) este gândită ca un mijloc de emancipare față de familia de origine (mai ales dacă este susținută prin suport public sigur), încurajează uniunile consensuale de a beneficia de sprijin social și conduce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unui sistem de servicii publice pentru familie (asistență pentru familiile cu un singur părinte, pentru familiile numeroase, sprijin pentru familiile sărace privind posibilitatea copiilor de a frecventa o formă de învățământ, referitor la transport, mese la cantină etc., servicii de îngrijire temporară a copiilor, servicii de consiliere familială); • modalitățile de protecție socială privind accesul pe piața muncii a celor care au în îngrijire copii minori; • facilitățile privind locuința și calitatea locuirii; • crearea unor alternative abordabile privind petrecerea timpului liber, actualizarea posibilităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
posibilitatea copiilor de a frecventa o formă de învățământ, referitor la transport, mese la cantină etc., servicii de îngrijire temporară a copiilor, servicii de consiliere familială); • modalitățile de protecție socială privind accesul pe piața muncii a celor care au în îngrijire copii minori; • facilitățile privind locuința și calitatea locuirii; • crearea unor alternative abordabile privind petrecerea timpului liber, actualizarea posibilităților de participare la viața culturală; • sprijinirea implicării comunității în depășirea dificultăților celor aflați în nevoie. Politicile în domeniul familiei nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lupta femeilor, în calitatea lor de cetățene. Spre ilustrare, în Statele Unite, poate fi invocată Maternity and Infancy Act, în 1921, care a constituit prima victorie politică a femeilor cu drept de vot și care prevedea constituirea de fonduri federale pentru îngrijirea sănătății mamelor și copiilor. Problema pe care a adus-o în atenție a fost aceea dacă maternitatea este un fapt de viață ce revine indivizilor și familiilor acestora sau un context existențial de care este răspunzătoare comunitatea. Un prim mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
măsuri speciale de ocrotire, care vizau protecția femeilor gravide, a celor care alăptează și a celor cu copii mici. Acestea puteau, la cerere, să obțină pauze pentru alimentarea copilului, reduceri cu două ore ale programului de lucru, concedii plătite pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 3 ani. De asemenea, femeile care aveau în îngrijire copii în vârstă de până la 6 ani puteau solicita să lucreze jumătate de normă dacă nu beneficiau de creșe sau cămine. O situație aparte se creează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a celor cu copii mici. Acestea puteau, la cerere, să obțină pauze pentru alimentarea copilului, reduceri cu două ore ale programului de lucru, concedii plătite pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 3 ani. De asemenea, femeile care aveau în îngrijire copii în vârstă de până la 6 ani puteau solicita să lucreze jumătate de normă dacă nu beneficiau de creșe sau cămine. O situație aparte se creează ca urmare a Legii din noiembrie 1976, privind încadrarea într-o muncă utilă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
stat, de care puteau beneficia, pe lângă familiile ai căror membri erau salariați ori lucrau în gospodării agricole individuale sau colective, și mamele singure, dacă erau salariate sau membre în gospodăriile agricole. În categoria mamelor singure intrau femeile care aveau în îngrijire unul sau mai mulți copii, dar nu se bucurau de sprijinul soțului, acesta fiind decedat, divorțat sau separat de familie; acele femei care aveau copii fără a fi căsătorite. Erau considerate ca având o situație similară și mamele ai căror
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și definitivă de muncă, mamele ai căror soți executau stagiul militar activ, mamele singure cu copii adoptați, mamele ai căror soți erau absenți din diverse motive. Femeile considerate mame singure beneficiau de ajutorul familial începând cu primul copil avut în îngrijire, până ce copilul împlinea vârsta de 12 ani. Spre deosebire de alocația de stat pentru copii, plata ajutorului familial de stat era atribuită direct mamei (E. Gheonea, 2003, p. 193). În 1977, se adoptă un decret privind indemnizația de naștere, ajutoarele care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii și soțiilor militarilor în termen. Tot în 1977, se emitea un decret privind alocația de stat pentru copii, acordată în mod obișnuit soțului. Toate aceste reglementări arătau un puternic conservatorism privind familia și recunoașterea rolului prioritar al femeilor în îngrijirea copiilor. În mod uzual, în România s-a manifestat o atenție deosebită față de primii ani de viață ai copilului, perioadă în care necesită îngrijiri suplimentare. Protecția maternității implică referiri la politica demografică, la planificarea familială, la situația femeilor pe piața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Toate aceste reglementări arătau un puternic conservatorism privind familia și recunoașterea rolului prioritar al femeilor în îngrijirea copiilor. În mod uzual, în România s-a manifestat o atenție deosebită față de primii ani de viață ai copilului, perioadă în care necesită îngrijiri suplimentare. Protecția maternității implică referiri la politica demografică, la planificarea familială, la situația femeilor pe piața muncii, la resursele financiare ale familiei, susținute prin alocații pentru copii. Politica de planificare familială a cunoscut în România consecințe, în sensul scăderii semnificative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
concediu de lehuzie), perioada creșterii copilului până la vârsta de 2 ani (sau 3 ani, dacă este bolnav). Toate aceste reglementări vizează în primul rând funcționalitatea mecanismului de factură biologică specific femeilor, dar tinde să amplifice, să prelungească implicarea mamelor în îngrijirea copiilor și, astfel, sub intenția generoasă a protecției maternității, se instituie un tip subtil de presiune socială care le determină pe femei să dezvolte anumite comportamente sociale și nu altele. Femeile cuprinse într-o formă de asigurare (în cadrul sistemului asigurărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
s-a mărit la 2 ani, numărul celor care beneficiază de el a scăzut 33. Protecția maternității privește sfera publică. În spațiul privat, atât femeile, cât și copiii sunt de multe ori victime ale violenței și privațiunilor. Munca domestică și îngrijirea copiilor nu sunt recunoscute, valorizate la adevărata lor importanță socială și, adesea, sunt atribuite femeilor ca obligații naturale. Suedia a fost prima țară care a adoptat, în 1974, așa-numita „asigurare parentală” prin care, conferindu-se fie tatălui, fie mamei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și, adesea, sunt atribuite femeilor ca obligații naturale. Suedia a fost prima țară care a adoptat, în 1974, așa-numita „asigurare parentală” prin care, conferindu-se fie tatălui, fie mamei, dacă lucrase anterior, dreptul la concediu de șase luni pentru îngrijirea copilului (iar din 1989 de cincisprezece luni), se reconsidera simultan atât statutul mamei ca părinte, cât și cel al tatălui, ce era astfel valorizat superior. În Franța, un concediu similar a fost posibil din 1986 și doar pentru părinții care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de părinte este una legală, reglementată în consecință. Conform art. 1, Hotărârea de Guvern nr. 217/1998: Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată în condițiile prezentei hotărâri, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său creșterea, îngrijirea și educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care îi primește în plasament sau încredințare. Persoana care prestează o astfel de activitate trebuie să probeze existența unor calități referitoare la comportamentul în societate, starea sănătății și profilul psihologic, astfel încât să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
creșterea unui copil. Apoi, persoanele aflate în perioada de probă sunt obligate să urmeze cursuri de formare 35 cu o durată de minim 60 de ore și cuprinzând următoarele domenii: • cadrul juridic și administrativ al protecției drepturilor omului; • dezvoltarea copilului, îngrijirea copilului sănătos și a celui bolnav, psihologia copilului, puericultură, pedagogie socială; • problematica specifică unui copil aflat în dificultate; • drepturile și obligațiile asistentului maternal profesionist. Asistenții maternali profesioniști au următoarele obligații referitoare la copiii primiți în plasament sau încredințare 36: • „să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și a celui bolnav, psihologia copilului, puericultură, pedagogie socială; • problematica specifică unui copil aflat în dificultate; • drepturile și obligațiile asistentului maternal profesionist. Asistenții maternali profesioniști au următoarele obligații referitoare la copiii primiți în plasament sau încredințare 36: • „să asigure creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase - fizică, psihică, intelectuală și afectivă - a acestora; • să asigure integrarea copiilor în familia lor, aplicându-le un tratament egal cu ceilalți membri ai familiei; • să asigure integrarea copiilor în viața socială”. Prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
naturali (care pot desfășura o activitate salarizată și pot avea copii, conform liberei lor alegeri) și părinții adoptivi, care, ca și asistenții maternali, sunt supuși unor proceduri speciale. În alte sisteme de protecție (englez și american) este cunoscută așa-numita „îngrijire de tip matern”: foster care39. Familia instituită prin relația dintre asistentul maternal și copil/copii poate fi considerată ca un tip special de familie monoparentală (prin prezența unui singur părinte și a asumării de către acesta a obligațiilor privind creșterea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
statutul părintelui natural în familia monoparentală: faptul că este părinte singur nu este întotdeauna un rezultat al deciziei personale. Părintele singur nu primește salariu pentru efortul pe care îl face în susținerea propriului copil, nu urmează cursuri de abilitare privind îngrijirea copiilor, nu beneficiază de asigurări sociale (numai din considerentul că este părinte); în general vorbind, nu este susținut prin măsuri speciale de către societate. Asimetria de tratament între asistentul maternal și părintele natural este una dintre diferențele sesizabile privind statutul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nevoile curente. Serviciile de suport pentru familiile cu copii se referă, în principal, în România, la serviciile oferite prin instituțiile de învățământ (creșe, grădinițe, școli)48 și la practicile curente, alternative, private, cum ar fi antrenarea bunicilor în activitățile de îngrijire, în rezolvarea problemelor administrativ-gospodărești49. Pentru a veni în sprijinul indivizilor aflați în necesitate, al familiilor și mai ales al mamelor, în multe țări dezvoltate a fost extins sistemul serviciilor publice pentru familie (I. Mihăilescu, 1999, pp. 164-166): 1. Servicii publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
indivizilor aflați în necesitate, al familiilor și mai ales al mamelor, în multe țări dezvoltate a fost extins sistemul serviciilor publice pentru familie (I. Mihăilescu, 1999, pp. 164-166): 1. Servicii publice pentru menaj: • servicii de alimentație; • servicii de asistență pentru îngrijirea locuinței; • servicii pentru prestarea de activități menajere la domiciliu (pregătirea hranei, curățenie, spălat etc.). 2. Asistență pentru familiile numeroase: • asistență comunitară, asistență realizată de vecinătăți; • reglementări privind regimul de muncă al mamelor; • facilități fiscale. 3. Asistența familiilor cu copii școlari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii școlari: • transport școlar gratuit sau la prețuri scăzute; • colonii de vacanță (îndeosebi pentru copii provenind din familiile cu venituri modeste); • cantine școlare și școli cu orar prelungit (îndeosebi pentru țările din Europa Centrală și de Vest). 4. Asistența pentru îngrijirea copiilor și persoanelor dependente: • servicii de îngrijire diurnă a copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prețuri scăzute; • colonii de vacanță (îndeosebi pentru copii provenind din familiile cu venituri modeste); • cantine școlare și școli cu orar prelungit (îndeosebi pentru țările din Europa Centrală și de Vest). 4. Asistența pentru îngrijirea copiilor și persoanelor dependente: • servicii de îngrijire diurnă a copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea vârstnicilor (la domiciliu sau instituționalizat); • servicii pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
modeste); • cantine școlare și școli cu orar prelungit (îndeosebi pentru țările din Europa Centrală și de Vest). 4. Asistența pentru îngrijirea copiilor și persoanelor dependente: • servicii de îngrijire diurnă a copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea vârstnicilor (la domiciliu sau instituționalizat); • servicii pentru asistența și îngrijirea altor persoane dependente (persoane cu handicap); • servicii pentru familiile cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
școli cu orar prelungit (îndeosebi pentru țările din Europa Centrală și de Vest). 4. Asistența pentru îngrijirea copiilor și persoanelor dependente: • servicii de îngrijire diurnă a copiilor la domiciliu sau în locuri special organizate; • servicii de îngrijire temporară a copiilor, îngrijire în perioadele de criză din viața unei familii (îmbolnăvirea mamei, absențe fortuite etc.); • servicii pentru îngrijirea vârstnicilor (la domiciliu sau instituționalizat); • servicii pentru asistența și îngrijirea altor persoane dependente (persoane cu handicap); • servicii pentru familiile cu dificultăți de socializare. 5
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]