2,895 matches
-
adunaseră pe biroul meu, până când îl aud ieșind. Iată-l trecând prin fața mea, puțin aplecat, profilul său de vultur e trist, de parcă tocmai a primit niște vești rele, dar în clipa în care se întoarce spre mine fața lui se înmoaie și îmi spune cu un zâmbet micuț, în orice caz, te prefer pe tine, iar eu îi mulțumesc cu un entuziasm exagerat, ca și când niciodată nu primisem un compliment mai frumos, dar sar imediat în apărarea ei, este o femeie dificilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
am să mănânc niște castraveți. Mi-e foarte foame. Tatăl lui Midori nu mi-a răspuns. Am spălat trei castraveți în chiuvetă și am turnat puțin sos de soia într-o farfurie. Am înfășurat un castravete în nori, l-am înmuiat în sosul de soia și l-am mâncat. — E delicios! am zis. Simplu, proaspăt, miroase a viață. Sunt chiar buni castraveții aceștia... mult mai gustoși decât kivi. După ce am terminat primul castravete, l-am atacat pe al doilea. Ronțăiam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Grozav, am zis, zâmbind. Cu nori? A înclinat capul în semn că da. Am ridicat iar patul, am tăiat o bucățică de castravete cu cuțitul de fructe, am înfășurat-o în nori, am luat-o cu o scobitoare și am înmuiat-o în sos de soia, ducând-o apoi spre gura căscată a pacientului. Fără nici o schimbare în expresia feței, a ronțăit bucățica de castravete, a plimbat-o în gură și apoi a înghițit-o. — Cum a fost? Bun, nu? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
normal. Nu se poate să stea tot timpul încuiat în cameră și să se masturbeze, nu? — Da, Watanabe, dar dacă o iubești cu-adevărat, nu te poți stăpâni? — Poate că aș putea, am spus eu, luând o bucată de biban înmuiat în sos. — Tu nu prea înțelegi nevoile sexuale ale unui bărbat, îi spuse Nagasawa lui Hatsumi. Uită-te la mine, de exemplu. Suntem împreună de trei ani și între timp eu m-am culcat cu o mulțime de fete, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
seama mult mai târziu, după vreo doisprezece-treisprezece ani. Venisem la Santa Fe, în New Mexico, să mă întâlnesc cu un pictor. Am intrat într-o pizzerie și în timp ce beam bere și mâncam pizza, priveam splendidul apus de soare. Totul părea înmuiat în roșu - mâinile, farfuria, masa, lumea din jurul meu. Era un roșu sclipitor, de parcă totul ar fi fost stropit cu un suc special de fructe. Acel copleșitor apus de soare mi-a adus brusc, în fața ochilor, imaginea lui Hatsumi și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
spus eu, sorbindu-mi supa. Știu, zise el, cu un oftat adânc. E chiar prea bună pentru mine. Dormeam profund când am auzit soneria care mă anunța că mă caută cineva la telefon. Îmi simțeam capul greu, de parcă îl ținusem înmuiat în apă până se umflase. Ceasul arăta șase și un sfert, dar nu-mi dădeam seama dacă e dimineață sau seară și nici nu-mi aminteam ce zi era. M-am uitat pe fereastră și am văzut că steagul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Ești foarte drăguță, Midori, m-am corectat eu. — Cât de drăguță? — Munții se prăbușesc și oceanele seacă în prezența ta. Midori și-a ridicat capul și m-a privit. — Ai un dar nemaipomenit de a-ți alege cuvintele. — Mi se înmoaie inima când te aud vorbind așa, am zis eu, râzând. — Spune-mi ceva și mai drăguț. — Îmi placi tare mult, Midori. — Cam cât de mult? — Cam cât îmi place un ursuleț, primăvara. Un ursuleț, primăvara? mă întrebă Midori, ridicând capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
să-i spun că totul s-a terminat și că nu mai îmi place de ea? Am băut Chivas sec, fără gheață, și după ce am terminat peștele, am tăiat castraveți și țelină în felii lungi și subțiri și i-am înmuiat în pastă de soia. În timp ce ronțăiam castraveți, mi-am amintit de tatăl lui Midori și mi-am dat brusc seama cât de searbădă devenise viața mea fără Midori. Abia atunci am realizat ce loc important ocupa ea în sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Întors vasul, am menținut sfertul de kilometru dintre noi. Eu eram la timonă și tot strigam la Johnson să nu tragă piedica prea tare și să mulineze repede. Deodată am văzut o smucitură-n undița lui și firul s-a Înmuiat. N-ar fi părut moale dacă nu-l vedeai sub apă, pe la mijloc. Da’ eu știam despre ce-i vorba. — S-a dus, i-am spus. Peștele continua să sară, și a sărit pînĂ ce l-am pierdut din ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de-i prind pentru comerț nu poa’ să-i țină nici cu harponu’. Ce tre’ să facem noi e să-i urmărim cu barca pînĂ Își fac turele, ca să nu te ia cu totu’. După ce-și termină turele sînt Înmuiați cît să poți pune piedica și să mulinezi. Zici că dacă nu s-ar fi rupt l-aș fi prins? — Ai fi avut o șansă. N-ar fi putut s-o țină prea mult așa, nu? — Poa’ să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de treizeci pe care le țineam mereu În cabină și le-am agățat cu cutii cu tot sub copertină, unde puneam de obicei undițele, chiar deasupra timonei, ca să le am la ÎndemînĂ. Le țineam În niște cutii căptușite cu lînĂ Înmuiată-n ulei. Doar așa poți ține arme pe un vas, dacă nu vrei să ruginească. Am slăbit pompa de la pușca cu aer condiționat, după care am Încercat-o de cîteva ori, și pe urmă am Încărcat-o. Apoi am Încărcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-i fie pe plac, se Închidea În sine și se ținea tare, alunecîndu-le printre degete. El știa cum s-o facă fericită. În loc să se strîngă tare În ea și să-i alunece, ea i se deschidea Încetișor, se relaxa, se Înmuia și era ușor de cuprins În brațe. Odgar credea că iubirea face ca lucrurile astea să fie posibile. Ochii i se făceau ca de pește și i se Înroșeau la colțul pleoapei. Ea nu-i suporta atingerea. Puteai vedea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
momeala. Firul se-ntinse și Nick simți deodată greutatea de la capăt. Trase undița, care se-ndoi aproape pînĂ la jumătate În mîinile sale. Simțea cum trage smucindu-se, iar smuciturile nu se Îmblînzeau cînd trăgea și el. Și deodată se Înmuiară și peștele se ivi deasupra apei, tras de fir. Apoi urmă o zbatere nebună În apele Înguste și adînci, iar păstrăvul fu smuls din apă și, zbătÎndu-se-n aer, zbură peste umărul lui Nick și căzu pe malul din spate. Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
slab și o să-i pun niște lapte praf. — Nickie, eu n-am nevoie, dacă nu e prea mult. — Doar cît să-i dea puțin gust laptelui. Acum mîncau. Nick tăiase cîte două felii de pîine de secară pentru fiecare și Înmuie cîte o felie În grăsimea din tigaie. MÎncară și păstrăvii, care erau crocanți pe dinafară, iar pe dinăuntru erau bine făcuți și aveau carnea moale. Apoi aruncară oasele păstrăvilor pe foc și mîncară cîte un sendviș cu șuncă, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o citise deja și nu mai avea pic de magie; Își dădu seama că n-aveau ce face cu ea, soră-sa o luase degeaba. După-amiaza trecută, cînd pregătiseră tabăra, pusese niște prune Într-un ibric cu apă ca să se Înmoaie și acum le puse la copt pe foc. Scoase din rucsac niște făină, o cratiță de email și un ibric ca să amestece făina cu apă și să facă un aluat. Mai avea niște untură Într-o cutie de tinichea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
puteam să văd ce față a făcut din cauza căștii pe care o avea pe cap. MÎinile i se relaxaseră. Nu se Încordaseră și nici nu se strînseseră pe volan. Mitraliera Își Începuse tirul Încă dinainte ca brațele șoferului să se Înmoaie și mașina intră În șanț, vărsîndu-și ocupanții cu Încetinitorul. Unii rămĂseseră Împrăștiați pe drum și al doilea jeep intră Între ei Încet, cu atenție. Unul s-a rostogolit și altul Începuse să se tîrască și, În timp ce eu Îi priveam, Claude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
eram transpirată. Tocmai făcusem la stânga și ne pregăteam să traversăm, când am simțit că îmi scapă. L-am apucat de haină, dar prea târziu și n-am avut destulă forță să-l țin să nu cadă. Picioarele i s-au înmuiat ca un jeleu. Acum stătea prăbușit în coate și în genunchi. Nu venea nici o mașină, dar eram îngrozită. M-am aplecat și am încercat să-l ridic, dar nu se mișca nicicum. —Patrick! Ridică-te! Mă întrebam dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu ne-am săruta. Jake mă trage din fotoliu în așa fel că mă trezesc în genunchi în fața lui și ne strângem în brațe și mă sărută pe buze, apoi pe obraji, apoi mai jos, pe gât, ceea ce totdeauna îmi înmoaie grozav genunchii pentru că e grozav de plăcut, însă bine că sunt deja în genunchi, deci nu mai pot să cad decât pe spate, peste fotoliu. Jake mă prinde la timp, ca să nu mă lovesc la spinare, și cade peste mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-vă corect. Trebuie să aveți grijă de sănătatea spirituală, emoțională, cât și de cea fizică. Nimeni nu va avea această grijă, în afară de dumneavoastră. Mâncați sănătos, faceți mișcare, luați vitamine. Acordați-vă timp ca să suferiți și aveți răbdare până ce se va înmuia durerea, iar dumneavoastră vă veți adapta la noua stare de lucruri. Aceste informații pot fi printate în orice format, cu condiția ca textul să rămână intact. Preluat de la Centrul pentru părinți singuri, www. singleparentcentral. com, care oferă informații, consiliere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
țină la o distanță suficientă ca să nu-mi fac iluzii că am putea avea vreodată o relație adevărată, dar vrea să mă țină în priză, ca să vină la mine când are chef să se joace. De fiecare dată când mă înmoi, îmi reamintesc cum mi-a dat să mănânc din înghețata lui, cu subînțeles, și îmi reîmprospătez astfel hotărârea. Singurul lucru de care îmi pare rău în toată porcăria asta este că am deschis gura și l-am lăsat pe Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
animal drăgălaș și benign. Nu te ajută să gândești tu, ci te ajută pe tine să gândești pentru el. O mașină Întru totul spirituală. Când scrii cu pana cea de gâscă trudești din greu pe foile-asudate/și pana ți-o Înmoi clipă de clipă, gândurile se suprapun, iar pulsul nu poate ține pasul, dacă bați la mașină se Încalecă literele, nu poți Înainta cu iuțeala sinapselor tale, ci numai În ritmul butucănos al mecanicii. Cu el, cu acesta (aceasta?) În schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ascunde de opt ani asfințitul. Leonard își oprește marșul aici și încet, numai urechi, se lasă pe vine cu armele în față, pe pământ. Metalul e atât de mut încât limbile lunii par că plescăie printre ierburi. Mai întâi își înmoaie degetul în gură și-l ridică deasupra capului: buun, vântul bate din față! Ia apoi poziția de atac și așteaptă. O mierlă gâlgâie zgribulită pe undeva în bezne de septembrie. Asta așteptam! își mai spune și țâșnește. Ghemuit, face salturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dreptunghiului de lumină, zâmbea în somn. A treia zi veniră cu toți: rude, prieteni, vecini să-l conducă pe ultimul drum. Doisprezece preoți în odăjdii intonau troparele de îngropăciune. Șase dintre ei duceau pe umeri sicriul greu. Frigul se mai înmuiase și pe la amiază îndrăzni soarele alungând ciorile din cimitir. La ieșirea din capelă, chipul Bunicului se întunecă. Părea că, pentru prima dată, ezită. Unde-l duceau? Să nu mai vadă el minunățiile firii pe care o iubise atât? Ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în cap. — Liniștește-te, tată, că fata ta este aici, se duce să-l îmbrățișeze plângând. — Tu ești Teofana, fata mea dragă, fata mea dragă, o îmbrățișează și el vrând s-o sărute, dar nu mai apucă fiindcă i se înmoaie picioarele și corpul i se prelinge pe lângă cel al Teofanei prăbușindu-se la picioarele ei, cu tot efortul pe care aceasta îl face de a-l susține. — Tată, tată, ce ai?se străduiește Teofana, ajutată de Alexandru, să-l ridice
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Primele hămăituri groase și urlete sonore de avertizare, îi zburlesc mustața și freza Avocatului, care fusese de mai multe ori mușcat, la viața sa. Băi, o rasolirăm! Amici, cred că am luat-o pe unde n-ar fi trebuit, se înmoaie el. Mama mea! Să-mi bag picioarele... BELPHEGOR Cuminte, cățelule, cuminte, cuminte! Haide, cuțu! Cuțu-cuțu! Nea...! aruncă Vierme vorbele, odată cu bucățile cele de pe urmă de anafură, pe care unii dintre membrii cei mai masivi și mai îndrăzneți, ai haitei de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]