2,611 matches
-
indefinit și doar potențial, ci că el se bucură de ele În fapt, În mod actual și infinit, și că astfel el este Dumnezeu”. Știind că ajungem la ideea despre Dumnezeu printr-o experiență interioară, care ne revelează existența ideilor Înnăscute, s-ar putea crede că ideea despre Dumnezeu, dat fiind că o găsim În mintea noastră, are drept cauză tocmai spiritul nostru, care pus În fața unor rațiuni și a unui ansamblu de fapte de conștiință este condus cu necesitate la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Dumnezeu este esența spiritului nostru. Chiar dacă suspiciunea de panteism În cazul cartezianismului nu este de susținut, considerăm totuși rămâne demnă de luat În seamă opinia referitoare la consecința produsă de argumentul a priori, așa cum Îl impune Descartes, sub forma ideilor Înnăscute. Argumentul ontologic a priori cartezian poate fi interpretat În acest caz ca o aplicare a cauzalității lui Dumnezeu Însuși, aplicare ce traduce În mod strălucit inspirația sintetică a doctrinei carteziene - cea despre care am vorbit la capitolul rezervat cogito-ului - și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Meditații metafizice, avem În vedere reluările din Meditația a patra, avea așadar rolul de a demonstra valabilitatea principiului care tocmai fusese demonstrat. Datorită faptului că Întreaga demonstrație se autosusține, putem admite sugestia, pe care Descartes Însuși o promovează, că ideea Înnăscută despre Dumnezeu este o idee care are statut de prim-principiu În construcția metafizicii sale. Desigur, adevărurile eterne, create tot de către Dumnezeu, sunt modelul spre care tinde cunoașterea noastră, dar fără această primă idee nici celelalte nu pot fi cunoscute
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu deosebire „spiritul”, înțelegând prin aceasta sistemul de cunoștințe, idei, credințe, atitudini și deprinderi pe care individul și le însușește, „cu care se mobilizează, prin care se dezvoltă și se disciplinează, într-un comportament general, determinat, desigur, de potențele sale înnăscute și de modelul biologic, social și cultural în care trăiește, în care se frământă, în care se bucură și suferă” (Dumitrescu, 1940, p. 10). El e chemat să „învețe spiritul” prin „viețuire în societate, prin imitație, prin limbaj, prin educație
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
tip super din toate punctele de vedere; avea un corp divin: știți genul de bărbat pe care orice ai pune vine ca turnat, dar cel mai bine îi stă când nu poartă nimic; avea un chip expresiv, era citit, orator înnăscut, spiritual, descurcăreț și plin de inițiativă în afaceri. Surpriza cea mai plăcută apărea în pat, unde era ceva de speriat. Vă pot spune că îi plăcea să mă iubească pe muzică nigger și chiar făcuse un CD al nostru, o
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Între blestem și mahala!” (16 iunie 1970 Ă 486). Tristețea... Ă aici e un semn încă al compasiunii îndurerate. De altfel, se recunoaște în Eminescu. După ce mărturisise că viziunea nu i se datorează vreunei influențe, ci „unor infirmități, unor tulburări... înnăscute”, Cioran conchide: „Nu e mai puțin adevărat însă că într-un anume sens eu descind direct din Rugăciunea unui dac, al cărei ton violent, rostit ca un blestem și nu ca o iertare, mi-a plăcut întotdeauna” (24 III 1975
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dar este astfel printr-o alterare a identității, deopotrivă refundamentare a ei. Cât despre atacurile lui la adresa modernității, ele se datorează tocmai acestei ecuații. Modernitatea e această sterilitate pe care Cioran, cu tot orgoliul său recuperator, cu toată recesivitatea sa înnăscută, o dezavuează. S-ar fi vrut mai degrabă un barbar decât un modern. Iar scrisul se definește, el însuși, din această perspectivă. Oricărui scriitor, știm bine, i-l preferă pe barbarul care nu știe nici să scrie, nici să citească
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de vedere filosofic 1, episteme reprezintă, pe de o parte, cunoșterea adevărată, științifică, opusă lui doxa, respectiv, cunoașterea teoretică, aflată în opoziție cu praktike și cu poietike. La Platon, eidos și episteme sunt "solidare", episteme, adevărata cunoștere a Formelor, este înnăscută, nu poate fi dobândită prin simțuri.2 Pentru Aristotel, adevărata cunoaștere științifică este cunoașterea cauzelor pe care o numește episteme; epistema, în sens metafizic, reprezintă un corp organizat de cunoștințe raționale, formată din praktike (praxis), poietike (techne) și theoretike (theora
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
transforme și într-o teorie și o metodă a învățării. Căci nu poți oferi unui om, în dar, cunoașterea transdisciplinară, ci trebuie să-l înveți s-o învețe: "Atitudinea transculturală, transreligioasă, transpolitică și transnațională poate fi învățată (s.n.). Ea este înnăscută, în măsura în care în fiecare ființă există un nucleu sacru, intangibil" (B. Nicolescu, Transdisciplinaritatea, p.158). Acest proiect a demonstrat practic că abordarea transdisciplinară a predării-învățării este posibilă și poate funcționa în școală. Încercarea de a pune în practică, de a da
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în sufletul nostru. (Oprea Emanuela) Este atemporală și permanentă. (Oana Hălmăgean) A purta mască înseamnă a te ascunde și a te preface. (Tulia Savulov) Masca reprezintă bariera între aparență și esență. (Lazea Ileana) Este pretutindeni. (Cizmaș Mircea) Că este ceva înnăscut, inevitabil, impus chiar de societate. (Novanc Andreea) Dacă purtăm o mască, nu vrem să arătăm ceva lumii. (Darida Kinga) Că toți o avem și că scopurile folosirii ei diferă. (Imbăruș Patricia) Am crezut că scopul măștii este acela de ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lecturilor mele teatrale, nu pentru că a avut răbdarea să mă testeze, ca la examen, propunându-mi teme și analizându-mi soluțiile și răspunsurile, ci, dincolo de toate aceste gesturi extrem de generoase, datorită intensității prezenței sale. O calitate carismatică a actorului, calitate înnăscută, pe care nu i-o poate insufla nici o formă de învățământ, este prezența scenică faptul de a iradia o energie contagioasă și de a focaliza privirile tuturor asupra actului scenic pe care îl împlinește. Întocmai actorului,Visarion pe scenă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este gratulat de experiență și vârstă nu-i sunt totuși de folos. Nu-l împiedică din când în când să irumpă la fel ca în anii tineri, să se războiască pentru idei, indiferent de domeniul de unde vin, demonstrând că artistul înnăscut nu îmbătrânește și mai ales nu se cumințește niciodată. Mulți ne-am întrebat, în special aceia care i-am văzut spectacolele și apreciat valoarea lor, cunoscându-i imensul potențial creator, ce se petrece cu regizorul de odinioară, de ce de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mîna umană, de activitatea verbală, a cărei expre-sie cea mai evoluată este limbajul uman. Acest al treilea creier este cel al imaginației, al creației, al asociațiilor de idei, al inovației; b. Încep să devină evidente și modurile de articulare dintre înnăscut și dobîndit, dintre ereditate și învățare, pentru a ne face să înțelegem fixarea a ceea ce omul învață din mediul său în interiorul suportului programului genetic". Regăsim și aici referirea la ipoteza lui Mac Lean despre cele trei creiere prezentată ca fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ar fi intrat în contradicție cu propria-i Weltanschauungslehre. 141 A. Metzger, op. cit., p. 87. 142 Ibid.p. 86. 143 În această privință, Dilthey pare să se apropie de neokantienii Școlii de la Marburg. Bunăoară, pentru Hermann Cohen, categoriile "nu sunt concepte înnăscute, ci direcții fundamentale în care se desăvîrșesc judecățile" (apud A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 665). În acest fel, Dumitriu încearcă de fapt să stabilească o distincție între Kant și urmașii săi într-ale filozofiei: "Sistemul de categorii este creat și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fel, Dumitriu încearcă de fapt să stabilească o distincție între Kant și urmașii săi într-ale filozofiei: "Sistemul de categorii este creat și amplificat tot timpul de activitatea gândirii, nu ca în concepția lui Kant, pentru care ele erau forme înnăscute ale intelectului nostru și date o dată pentru totdeauna" (ibid., p. 666). Interpretarea lui Dumitriu este însă psihologistă. Filozofia transcendentală abordează categoriile sensibilității numai în termenii unor condiții ale posibilității de cunoaștere, făcând abstracție de orice considerație genetică. Revenind acum la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cuvinte din cele mai prozaice și mai familiare și chiar introducerea unor rime noi. În prima parte a studiului, criticul se referea la viața "externă" a lui Eminescu, viață care nu a influențat opera, fiindcă Eminescu este "rezultatul geniului său înnăscut". Existența autentică a lui Eminescu se confundă cu opera; adevăratul Eminescu este cel născut pentru a exprima poezia însăși. Partea a doua a articolului prezintă cultura lui Eminescu, om al timpului modern, cultură care i-a alimentat ideile teoretice. Fondul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
iubirii Nu degeaba dansul este considerat arta cea mai apropiată de erotism. Dacă ar fi făcute după principiile esteticii, mișcările a doi parteneri care fac dragoste ar arăta ca un dans. În afară de ritm -care pare a fi în bună parte înnăscut - subtilitățile mișcării se învață. De-a lungul istoriei, oamenii au făcut prea puține eforturi de a sedimenta învățăturile despre mișcare în erotism: veșnic citata Kama Sutra, manualele iluminiștilor europeni, filme ca „Nouă săptămâni și jumătate“ etc. Poate mai bizară decât
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de despărțire Sunt destul de mulți aceia care, atunci când află că doi s-au despărțit, explică totul prin expresia „nepotrivire de ca racter“. Pentru informarea ta, caracterul este o componentă care, alături de temperament, alcătuiește personalitatea unui om. Spre deosebire de temperament, care este înnăscut, caracterul se formează pe parcursul dezvoltării unui individ și poate fi ușor influențat prin educație. Este de așteptat ca, atunci când două persoane alcătuiesc un cuplu, să manifeste nepotriviri de caracter, din moment ce provin din medii diferite. Dar astfel de diferențe pot fi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ură. Dintre toate formele de manifestare a acesteia, cea mai radicală ură este aceea resimțită față de cineva pentru simplul fapt că „este“ într-un fel. Poate cea mai actuală confruntare bazată pe ură este cea cu privire la homosexualitate. Ea presupune caractere înnăscute, iden ti tate specială, practică sexuală aparte, și de aceea homosexualul simte mai devreme sau mai târziu că e altfel, se nu mește altfel și trebuie să facă altceva decât majoritatea celor din jurul lui. O vinovăție înnăscută? Există teorii care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Ea presupune caractere înnăscute, iden ti tate specială, practică sexuală aparte, și de aceea homosexualul simte mai devreme sau mai târziu că e altfel, se nu mește altfel și trebuie să facă altceva decât majoritatea celor din jurul lui. O vinovăție înnăscută? Există teorii care susțin că homosexualitatea ar avea o cauză genetică. Altele spun că ea ar fi dobândită prin indu ce rea comportamen tului de la un individ la altul. Majo ri ta tea oamenilor cred că a nu fi homosexual
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ideal calitativ de viață pentru specia noastră, fără de care nu am fi decât "un reziduu zoologic a ceea ce suntem". În toată această luptă a omului nu este nevoie numai de voință, ci este nevoie ca omul să recupereze acel dar înnăscut al lui de a iubi viața, în convivență cu semenii noștri 95. "Sunt zile în care mă trezesc cu o speranță demențiala, momente în care simt că posibilitățile într-o viață mai umană sunt la îndemână noastră"spune Sábato96. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
arată aspru, cu o ardoare veselă. Amvonul era Taborul său. Acesta este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze după înclinația înnăscută. Căci, dacă vreodată s-a născut un om pentru a predica, el este acela. Este gingășia, harisma, forța și martiriul său. El se răstignește prin cuvânt<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 65. footnote>. N-a rămas virtute creștină nepusă
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
gheare, șobolanii din orașe au devorat grămezi de romane, biografii, eseuri, enciclopedii și dicționare ale Fondului uman. Astfel, făcând din necesitate o virtute și înghițind toate aceste cunoștințe, apoi transformând o parte din ele, prin cine știe ce miracol, într-o știință înnăscută, rozătorul înrăit reuși, într-o bună zi, pe căi inedite, să-și însușească limbajul oamenilor. Putere a limbajului, putere a semnelor. Aparatul care transcrie gânduri chiar acum, când sunt gândite, ecranele, turnurile acestea de sticlă și metal, câmpurile fertile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
să deslușească și să transpună plastic caracterul unui model, Mihai Cămăruț a lăsat foarte puține portrete. Cele câteva existente la Pinacoteca ieșeana - Portretul soției, Metalurgist din Zlatna, Inginerul Sandu Grigore, Autoportret, fac dovada acestei înzestrări, din păcate, insuficient cultivate. Peisagist înnăscut el a preferat să zugrăvească oamenii în mijlocul naturii, în păduri, pe dealuri și câmpii, înfrățiți cu pământul reavăn al gliei și cu minunatele frumuseți ale acesteia. Iată de ce, aproape întotdeauna, compozițiile sale sunt plasate în aer liber, în ambianța sa
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
naratorul serios / limbajul humoresc al personajelor devine suportul de noutate descoperit de Iorga în proza lui Creangă, fapt ce-i permite să-l situeze în primplanul literaturii noastre moderne: "Nici unul din humoriștii noștri moderni n-a avut ca dânsul darul înnăscut de a lega la un loc, într-o capodoperă de humor, limba cea mai comică posibilă în care un singur cuvânt pus bine e de ajuns ca să producă impresia dorită de dânsul, cu schimonosirea ce trebuie adusă realității pentru a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]