10,469 matches
-
în care a crezut de la început, a generat și convingerea în necesitatea îmbinării permanente a tradiției și a inovației și, de asemenea, adoptarea unui „conservatorism progresist”, în numele căruia, spre sfârșitul vieții, va ataca deseori demagogia și formele străine neasimilate. Pe măsură ce se înstrăinează de ceilalți revoluționari români exilați, cufundat în lectura Bibliei (pe care o traduce, parțial, și o comentează), se consideră profetul neînțeles și nerecunoscut de poporul pe care el l-a „mântuit”. Îndrumătorul a devenit un proroc îndurerat și vindicativ, de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
subjugate își îndreaptă toate nădejdile spre România liberă, „coordonând și subordonând acțiunea lor acțiunii Regatului Român“, iar statul român „nu poate și nu are dreptul, fără să-și renege însăși misiunea ce i-a impus istoria, să sacrifice și să înstrăineze pentru vecie vreuna din țările românești“. Numai participarea la război alături de Puterile Centrale poate asigura, pe lângă rezultatele imediate, „toate posibilitățile viitorului“. Triumful Quadruplei Înțelegeri înseamnă, pentru noi, triumful Rusiei, care duce la subjugarea României colosului moscovit și, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sexualitatea feminină, fertilitatea, sarcina și nașterea sînt drepturile instinctive pe care o femeie le primește din naștere. Cultura În care trăiește o femeie mapează o rută prin fiecare dintre aceste experiențe profunde. Hărțile furnizate de cultura noastră au devenit din ce În ce mai Înstrăinate de energiile noastre fundamentale, de ritmurile naturale și fundamentele biologice. Dincolo de aceste tipare culturale totuși, există hărți care sînt mult mai susținătoare ale vieții, mult mai În concordanță cu cele mai Înalte potențiale ale noastre. Pe măsură ce devenim tot mai conștienți
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
în grădina uitată (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor din România) cultivă o atmosferă generală de morbidețe, de spleen baudelairian întârziat. G. promovează programatic poetica optzecismului și, în genere, a postmodernismului, cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu dezinvoltura realismului și a scepticismului ca „semne nouăzeciste” (Laurențiu Ulici). A publicat
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele lirismului bucovinean. Perioada de căutare a unui „sistem liric” propriu, care fără a-l înstrăina de maestrul său să-l definească mai limpede, este evidentă în această plachetă. Alături de elogiul adus pământului țării și oamenilor lui, își fac loc întrebări în fața vieții, a veșniciei, a misterului marii treceri. Versurile, alunecând uneori într-o ușoară desuetudine
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
în care daimonul personal hotărăște forma de expresie), celălalt sau Cel-cu-totul-altul (Das ganz Andere), filtrat de spiritul poetului, devine ego. Expirat, el devine alter ego, contemplat cu o detașare de sine neobișnuită, cu răceala celui care se recunoaște și se înstrăinează concomitent în produsul spiritului său. Mistrețul cu colți de argint, balada urmăririi himerei, poate fi interpretată ca sinucidere a unui Narcis care refuză să se mai autocontemple în iluzoriu, divers și efemer. După depășirea perioadei în care dominantă este balada
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
poemului în doi? Ori poate nu te-oi fi recunoscut, în încordarea buzelor așteptânde zilei când vom merge braț la braț la ceasul nestins de chemare. EL Noaptea îl chem adesea. Sunt poate prea fragilă ca să dorm singură. Membrele se înstrăinează de trup, dinții încep să clănțăne supărător, părul îmi cuprinde gâtul dureros, urechile’s încordate instinctiv, ochii pândesc clanța ușii lucioase, sub care am pus un taburet scrijelit. A fost o dată și nu mai știu de-a fost aievea sau
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
de respingere. La Gogol descoperă mai mult decât la oricine fuziunea dintre sentimentul derizoriului și imboldul creator, adică strania fertilitate a stării de gol. Gogol apare ca un scriitor care își confruntă genialitatea cu propria mediocritate: el este un Cicikov înstrăinat de sine. Pornind de la acest nucleu, care face ca totul să ajungă posibil, prozatorul rus a destrămat - crede R. - orice respectabilitate și chiar ordinea lumii. Acțiunea corozivă a râsului pare să nu fi avut niciodată rezonanțe mai tragice. Aspecte asemănătoare
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
se adresează atât creștinilor în viață, cât și celor adormiți și presupune, așa cum vedem, o Judecată imediată și personală. De altfel, apostolii, care știau că a doua parusie nu va avea loc în timpul vieții lor (cap. 3), nu s‑au înstrăinat niciodată de priveghere. Transferând tensiunea eshatologică în registrul individual și psihologic, Augustin atinge punctul maxim al dramatizării condiției umane, arătând că fiecare individ este responsabil pentru soarta sa. Acest proces este însoțit de o dramatizare firească a istoriei. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
izvora din singurătate, senzația de abandon (ba chiar de expulzare din comunitate într-un soi de exil) prevestitor de sărăcie, să ajute speranța să se substituie melancoliei. Nu putem scăpa din vedere nici dimensiunea pragmatică a „schimburilor”. Unele văduve își înstrăinau părți din avere pentru a face față dificultăților (în unele acte se arată că înstrăinările au fost făcute „încă de când am fost pribegi”, „pe vremea foametei”, „în timpul lipsei”), pentru a-și procura valori utilizabile în viitor în înzestrarea fetelor și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai sus) decât cumpără și înstrăinează mai cu seamă bunuri achiziționate, nu dintre cele moștenite (așa cum a făcut preoteasa Stanca a popii Neculaii, cu fiii Chirca, Radu și Vasile, vânzând - la 10 aprilie 1681 - mitropolitului Theodosie Vestemeanu „un loc de cumpărătoare de la jupâneasa Stanca hătculeasa, ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-o atât de bine B. Spinoza, care spunea: „sentimus, experimurque nos aeternos esse”. Singurătatea absolută de „a-fi-cu-și-pentru-sine” este fie o Închidere, care contrazice Într-o anumită privință morala, fie o stare patologică. „A-fi-singur” În raport cu ceilalți mă izolează, mă golește sufletește, Înstrăinându-mă de ei, iar În final și de mine Însumi. Îmi pierd sensul personal, identitatea și rostul propriei mele vieți datorită vidului interior. Subiectivitatea Însă este o dimensiune dinamică a ființei mele interioare. Ea nu exprimă numai starea pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
duce, dincolo de aspectele sale formal-externe de dezadaptare/inadaptare, la un conflict intern. Persoana va descoperi că relația sa cu lumea este lașă, neconcordantă, expresie a incertitudinii și prin aceasta inautentică. Ea va sfârși prin a aliena persoana, izolând-o și Înstrăinând-o de lume și, În final, și de ea Însăși. Persoana va sfârși prin a pierde sensul propriei sale vieți. În cazul acesta, conflictul va fi atât exterior, În planul adaptării, cât și interior, În planul valorilor morale. Asemenea situații
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
eu sunt al tău, iar tu ești al meu. Este o relație formală Închisă Între doi parteneri, În care fiecare se dăruiește celuilalt, acceptă să-și aparțină unul altuia și luptă Împreună pentru a menține, pentru a nu pierde sau Înstrăina această legătură. Iubirea Îmbogățește și face ca cei doi parteneri să progreseze concomitent, În aceeași direcție. Ca și În cazul prieteniei, iubirea este cunoaștere reciprocă. În ambele situații, partenerii cuplului se descoperă permanent unul pe celălalt, adâncind astfel relația dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pulsiunilor, a conduitelor individuale. Orice abatere de la aceste norme morale este pedepsită. Nu poți fi și nu poți face ceea ce vrei, ci ceea ce trebuie sau mai precis ceea ce Îți este permis. Altfel, cetatea te va izola, iar tu te vei Înstrăina de cetate. De acest aspect este legată problema - extrem de complexă și cu valențe multiple În psihologia morală - exilului, pe care o vom trata În continuare. Exilul Intrarea omului În cetate marchează Începutul istoriei civilizației sale. Acest moment devine determinant atât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletească a suferinței, resimțită ca epuizare, angoasă, depresie, disperare și Închidere; resimțirea suferinței la nivelul conștiinței morale ca o stare de suferință care apasă persoana, o Însingurează și o golește, o aruncă În disperare și adesea sfârșește prin a o Înstrăina nu numai de lume, ci și de sine Însăși. Aceste aspecte ale suferinței, care de regulă sunt asociate, trebuie considerate de către terapeut ca ținte absolut obligatorii ale acțiunii sale de restaurare psihomorală a persoanei aflate În suferință. Terapia de susținere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fost dus În grajd. De cum Îl văzu, polițistul veni la mine și insistă să i-l vând. I-am spus Însă că acesta urma să fie oferit drept cadou suveranului meu legitim și că, prin urmare, nu intenționez să-l Înstrăinez, indiferent de suma pe care ar fi dispus să mi-o dea În schimb 193. La ora trei mă informară că pașaportul - care a fost eliberat În Orenburg și a cărui valabilitate Îmi facilita călătoria până În țara natală - trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
angaja câțiva lucrători, fără alt ajutor decât competența de medic și instinctul imbatabil de bun organizator intrepid. La un moment dat, când Încă nu știe cât timp va sta, este deja acuzat că ar avea un plan secret pentru a Înstrăina comori ale afganilor către Europa- chiar dacă ei nu știau mai nimic despre astfel de comori (probabil aur). Are o singură soluție pentru a continua și pentru a evita fuga, instrument al abandonului care nu-i era pe potrivă, din fața localnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bazată pe documentația făcută la Kiev și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei Șaguna, Mihail Kogălniceanu ș.a. Poeziile originale, rămase în manuscris, mărturisesc frământările tânărului aflat la Kiev; el meditează la concepte abstracte (Fericirea, Adevăr), melancolizează înstrăinat de țară (Acasă, Toamna) sau versifică în limitele ocazionalului. Bun filolog, S. folosește limbile pe care le cunoștea - latina, franceza, rusa - pentru traducerile sale din Cornelius Nepos, Platon (Viața lui Socrate), Fénelon (Dialogurile morților) și, păstrate în manuscris, Tragodia lui
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
de elanurile și ritmurile constructiviste, de spectacolul eclatant al tehnicii, în care vede un nou tip de sublim al umanului. Dar seducția modernității nu atenuează amărăciunea ,,conștiinței nefericite” a omului, care se vede trădat de propriile creații și de istorie, înstrăinat de originile sale și de aspirația către un ,,firesc” devenit imposibil: ,,copilul Iisus vinde cărți/ poștale ilustrate cu vederi din/ Orient...” (Prospect). Tehnologia și mondenitatea, viteza și luxul nu elimina singurătatea, exilul, durerea, moartea, ci, în economia unei lumi ,,grăbite
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
cu adăugarea unui singur poem. Simpatia nedisimulată pe care i-au arătat-o foiletoniștii epocii nu poate fi pusă exclusiv sub semnul emoțional al momentului istoric (campania din Est). Versurile lui S. reprezentau, într-adevăr, drama unui refugiat, rupt și înstrăinat de matca sa, însă nimic conjunctural (poate cu o singură excepție: poemul final Nistrul). Se anunța astfel o nouă voce lirică, alăturată de Perpessicius, în cronica radiofonică a cărții, lui D. Iov și lui Nicolae Coban, tustrei preluând „făclia acelui
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu experiența. Spiritul omenesc este prin urmare «sănătos» atunci când simte, judecă și hotărăște potrivit cu experiența și «bolnav», atunci când se depărtează sau chiar se înstrăinează de ea”. Acest punct de vedere demonstrează încă o dată că igiena mintală, modalitatea în care aceasta tratează starea de normalitate psihică sau sănătatea mintală, își trage substanța din concepțiile moral-filosofice, medico-psihologice și psihosociale, având un caracter de cuprindere interdisciplinară care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lofland). Un alt tip de comportament, înrudit cu cel deviant, dar diferit de el, este cel marginal. Acesta din urmă, deși se situează în afara limitelor modelului cultural, nu este condamnat de societate. Indivizii care adoptă un asemenea comportament sunt niște „înstrăinați” de grupul social, care se autoizolează, devenind diferiți, bizari și nedoriți de ceilalți membri ai societății (H. Becker). Se pune problema dacă trebuie să considerăm devianța ca anormalitate sau dacă anormalitatea este o formă de devianță. Referitor la problema anormalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra punctelor Tratatului de la San-Stefano privitoare la dânșii”. Cu acest prilej, Mihail Kogălniceanu va face un scurt expozeu asupra drepturilor și cerințelor României. Încă de la Început, el a ținut să sublinieze că nici o parte din teritoriul național nu putea fi Înstrăinată, invocând argumente de ordin istoric În ce privește Basarabia, amintind despre angajamentele asumate prin Convenția din 4/16 aprilie 1877 de către Rusia, precum și despre solicitarea venită din partea acestuia de a participa armata română, alături de cea rusă, la operațiunile militare de dincolo de Dunăre
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
din Basarabia” <ref id="7"> 7 Ibidem, p. 220-221. </ref>. Se pare că este primul semnal de alarmă tras de un Înalt demnitar rus de la centru, În legătură cu o posibilă pierdere a Basarabiei, În urma amplificării unei mișcări iredentiste românești În provincia Înstrăinată de la est de Prut. Astfel, În această perioadă a fost suprimată predarea limbii române În Liceul Regional din Chișinău (1866), În Seminarul Teologic (1867) și În școlile județene (În cea din Hotin, În 1868; iar celelalte, În 1871). Cu toate
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]