16,346 matches
-
Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de părere că acea replică finală este o găselniță. Mi se pare că este însăși cheia piesei. Această ultimă replică, lapidară, adună tot sensul piesei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
că acea replică finală este o găselniță. Mi se pare că este însăși cheia piesei. Această ultimă replică, lapidară, adună tot sensul piesei, esența ei. GEORGE BĂNICĂ: Mă bucură faptul că piesa oferă atîtea interpretări. Cineva vede evaziune, altul vede înstrăinare, cineva vede violență, altcineva nu vede violență. Asta dovedește că este un text foarte bun, fiindcă un text prost are o singură potecuță, pe care toată lumea o vede, și de aceea destul de strîmtă, că nici nu se poate merge pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dat. Din prieten și șansă, devine dușman și sursă de necaz. În loc să-l folosim pentru a ne mântui, Îl utilizăm pentru a face paradă (cu lucruri și cu noi Înșine). Să nu disperăm și să nu șovăim. Cea mai gravă Înstrăinare a omului este cea de sine și de valorile superioare lui. Stările invocate mai sus sunt reale și Îi pun la Încercare pe mulți. Risipirile sunt multe, mărunte, dese... dar nu definitive sau fatale. Omul are totuși o mare putere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
diplomatic român cu reședința la Ierusalim. Președintele Yasser Arafat i-a ordonat ministrului să aprobe cererea Bisericii Ortodoxe Române, deși în aceeași zi în organul de presă arabă de la Ierusalim "Al-Kuds" apăruse o listă de palestinieni condamnați la moarte pentru înstrăinare prin vânzare trădătoare, pe bani primiți de la israelieni, a unor proprietăți funciare strămoșești. Justificarea aprobării ministrului și a supraaprobării prezidențiale: Biserica Ortodoxă Română aparține României "țară care mediază pentru pacea dintre palestinienii de pace și vecinii lor israelienii de pace
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și ficțiune granița a devenit din ce în ce mai transparentă. Cazurile prezentate sunt expresia unei profunde neliniști în ceea ce privește mijloacele și modelele educaționale ale copiilor în societatea românească. Lipsa de angajare a părinților, ineficiența demersului educatorilor și constrângerile unei societăți ce promovează angoasa, anxietatea, înstrăinarea, pierderea de sens în ceea ce privește dezvoltarea umană, sunt motive, factori care împiedică dezvoltarea armonioasă a copilului. Chipul și viitorul copilului intră uneori în matricile deformatoare ale televiziunii și Internetului, făcând din acesta, potrivit expresiei lui J. Baudrillard, un masin, un produs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consistență, chiar dacă epurată de „contingent”. A. este un poet orfic, care mizează pe efectul auditiv, pe sonoritatea ritualică a poemelor (se remarcă frecvența figurilor de sunet, în special a asonanței). Temele poeziei sale sunt singurătatea, rostirea (Cuvântul), tăcerea, moartea, iubirea, înstrăinarea. SCRIERI: Corabia de celofan, București, 1976; Culorile rostirii, București, 1986; Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei, București, 1995. Repere bibliografice: Dan Stanca, Protecția lacrimii, LCF, 1996, 9; Dan C. Badea, Recviemul revoluției, CL, 1996, 6. R.D.
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
sunt și descoperindu-se treptat. „Străini” de propria viață și de sine, de orice „casă”, călători prin timp și spații, „înviații”, dar și „nemuritorii” nu au identitate, nume, obârșii, pentru că au murit o dată și, înviind, și-au pierdut identitatea primă. Înstrăinarea de tot îi transformă în veșnici peregrini. Rotonda plopilor aprinși (1983), una dintre cele mai frumoase cărți de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
se află omul, ființă superioară, care poate construi relații complexe, de tip social. Pe această bază și-a construit și Kant considerațiile despre bani și definiția banilor. Kant consideră ca banii sunt "lucrul a cărui întrebuințare este posibilă numai prin înstrăinare"393. Despre existența banilor nu putem discuta în afara relaționării umane, sociale. Banii în sine nu pot exista în afara schimbului și în afara economiei. Kant își completează afirmația subliniind că există două condiții pe care trebuie să le îndeplinească banii și care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fost distruse complet de agresivitatea socialismului de tip ceaușist, iar ceea ce s-a întâmplat după Revoluție nu a compensat în niciun fel acest gol. Dimpotrivă, s-a trecut, pe fondul sărăcirii și disparităților sociale, de la un tip de agresivitate și înstrăinare, la un alt tip de agresivitate și înstrăinare, mai accentuat și cu efecte mai intense. Dorin Bodea 1233 face o radiografie a societății românești, atingând această problemă a încrederii și neîncrederii în lumea românească. Rezultatele cercetării sale sociologice nu sunt
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ceaușist, iar ceea ce s-a întâmplat după Revoluție nu a compensat în niciun fel acest gol. Dimpotrivă, s-a trecut, pe fondul sărăcirii și disparităților sociale, de la un tip de agresivitate și înstrăinare, la un alt tip de agresivitate și înstrăinare, mai accentuat și cu efecte mai intense. Dorin Bodea 1233 face o radiografie a societății românești, atingând această problemă a încrederii și neîncrederii în lumea românească. Rezultatele cercetării sale sociologice nu sunt surprinzătoare, dar sunt îngrijorătoare. Tabelul 9.1. Nr.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
despre fenomenul disonanței sociale la români, ca despre un fenomen psihosocial generalizat, care în opinia noastră reprezintă un semn clar al patologiei sociale, al conflictului și lipsei de colaborare și de solidaritate, atât de prezente în cotidianul românesc natural"1234. Înstrăinarea ca fenomen social este unul dintre elementele de bază care-i determină pe români să se declare nemulțumiți de direcția în care merg lucrurile. Îndrăznim să spunem că fenomenul nu este nou, ci are rădăcini adânci, în epoca socialismului-ceaușist când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
contratransfer direct și imediat și fără un echivalent vizibil. Ofranda este o specie a darului. Aceasta Înseamnă că: a) lucrul oferit este un bun personal al celui care dăruiește, o proprietate sau altceva asupra căruia numai el are dreptul de Înstrăinare; b) lucrul oferit trebuie să aibă o anumită valoare pentru persoana care dăruiește; c) transferul se face pe baza unei inițiative voluntare - nu este impus și nu este o parte tehnică dintr-o serie de acțiuni planificate pentru atingerea unui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1972), Cântarea verbului a fi (1979), Cetățile de rouă (1985), Și punctum... (1989) se înscrie în registrul retoric al unei convorbiri evlavioase cu Dumnezeu, în care sunt folosite atât ruga și implorația, cât și blestemul și invectiva împotriva uitării și înstrăinării. Tema iubirii Basarabiei și României este predominantă. Proza din volumul Să vii acasă pe un nor (1989), oralizantă, biografică, de sorginte populară, este structurată în episoade parabolice, având în centru pe un moș Carp, rostitor de pilde. Drama Viforul (1942
DONOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286831_a_288160]
-
lucru și cu sucursalele sau locațiile Carpatica. Banca Carpatica este curtată intens de concurență sau de cei ce doresc să intre pe piața românească, chiar dacă segmentul de piață deținut este mic. Patronul declară însă că nu are încă în perspectivă înstrăinarea participației sale majoritare, în ciuda presiunilor spre concentrarea sectorului bancar românesc. Grupul acoperă prin firme specializate și partea de asigurări sau leasing asociată activității principale. Asigurările de călătorie sunt oferite în primul rând celor ce apelează la transportatorii din grup, dar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Suceava, absolvit în 1900, și studii superioare (neterminate) la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911. Repere bibliografice: N. Moscaliuc, I. Pânzaru, Scriitori bucovineni, 1992, 33; Satco-Pânzar, Dicționar, 50; C. Loghin, Istoria
COCARLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
particularitățile ei etnografice. Pe lângă „angucitori” (cimilituri) și poezii populare (culese din împrejurimile satului natal și publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița). Anecdotica de tip cult este puțin prezentă, precum în Ficiorul crescut tu pădure; predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. Renumele lui
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
Poetul trece filonul metafizic al cântării sale (trădează o mare disponibilitate pentru muzicalitatea versului) într-un registru mai profund, tema exilului căpătând în volume ca Morior ergo sum (1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
de căpetenie, patriarhul ecumenic. Fie spiritul invederat mirean, fie predominarea unei trăsuri fundamentale absolutistice sau în fine marea schismă ce se-ncepea în biserica romano-catolică, care să fie înrîurit asupra poporului românesc în așa fel încît să-i fi insuflat înstrăinare și aversiune, destul că acest popor se întoarse hotărâtor de la Roma spre Constantinopol, neclintindu-se în statornica lui convingere confesională prin pilda nouă dată de Ioan Paleologul care trecuse la catolicism. Stăpânirea, clasele și poporul Țării Românești supravegheară cu geloasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
American pentru Studierea Conflictelor într-o expunere, în fața Senatului S.U.A. Potrivit acestuia terorismul este: * diversionist, care urmărește publicitate, dobândirea de prestigiu, discreditarea și demoralizarea unei autorități, provocarea acesteia în a lua măsuri de represiune excesivă, care ar avea ca rezultat înstrăinarea populației, accelerarea cheltuielilor de înarmare și ar genera, în cele din urmă, un volum mare de nemulțumire în rândul opiniei publice; * coercitiv, care vizează demoralizarea populației civile, slăbirea încrederii acesteia în autorități și instaurarea unui sentiment de teamă. Organizațiile teroriste
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
altor state sau ale organizațiilor internaționale, a căror protecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România; atentatele contra unei colectivități; sustragerea de armament, muniție, materiale explozive sau radioactive, toxice și biologice din unitățile autorizate să le dețină; producerea, deținerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiții decât cele prevăzute de lege, precum și portul de armament sau muniție fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol siguranța națională". b. Legea nr.14/1991 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în deschiderea ei, într-o „Epistolie închinătoare, cătră Mitru Perea” (anagramă pentru Petru Maior), autorul însuși scrie următoarele : „Doisprezece ani au trecut... de când eu fui silit a mă înstreina de țara mea” (92, p. 543). Or, se pare că anul „înstrăinării” este 1783, dată când Ion Budai-Deleanu pleacă la Viena (1783-1787) și de acolo la Lemberg-Lvov (1788-1820). Aceste câteva amănunte biografice ridică o altă întrebare. De când putea să cunoască Budai-Deleanu cuvântul solomonar ? Cu siguranță, dinainte de anul 1783, când a părăsit pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu va mai fi, precum nu mai este azi în mare parte. Acesta va fi rezultatul final al xenocrației și, departe de-a se supăra, d. C. A. Rosetti se poate duce la Paris în ticnă; scopul întregei sale vieți, înstrăinarea totală a României din vârf pîn-în temelii e asigurat pe generații înainte. Peste-o sută de ani poporul latin de lângă Dunăre nu va mai fi decât o legendă cântată în limba Fanarului. [5 august 1882] 160 {EminescuOpXIII 161} ["PRECUM PREVĂZUSEM
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care nu e lipsită de originalitate. Organul d-lui C. A. Rosetti crede că se pot realiza capitalurile necesare pentru a crea o societate de navigațiune româno - bulgară, unită cu una franco - engleză care, făcând concurență societății austriace, să împiedece înstrăinarea definitivă a Dunării de Jos. Ideea aceasta nu e cu totul nouă; noi înșine am susținut în diferite rânduri că e cu putință a se face concurență Societății de Navigațiune, că drumurile noastre de fier i-o și fac chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a Turciei. Atunci poate că nimeni nu va mai încerca a închide ochii publicului asupra însemnătății balanței comerciale, dar atunci va fi prea târziu. După părerea noastră chiar azi e prea târziu, țara fiind supusă unui continuu proces de înstrăinare economică și de dezorganizare politică. [26 noiembrie 1882] ["E GREU A AFLA... E greu a afla o formulă pentru cele ce se petrec; cu toate astea nu credem să fie cineva care să poată afirma că dispoziția spiritelor la noi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca toți vechii proprietari români au fost incapabili, risipitori și jucători. Ei bine, acesta e modul cu care se plătesc anuitățile și disproporția balanței comerciale, acesta modul în care în genere un popor își plătește diferența între consumațiune și producțiune: înstrăinarea capitalului național. Această vorbă pe care foaia guvernamentală a rostit-o acum doi ani ar trebui s-o menție și astăzi. Pentru cel care observă substituția zilnică a elementelor române prin elemente străine, care vede cum totul ne scapă din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]