14,475 matches
-
să corespundă cerințelor de înfrumusețare a locuințelor, a spațiilor verzi și altor scopuri; - la pomi și vită de vie, noile soiuri trebuie să fie mai productive, cu calități comerciale și tehnologice superioare. b) Menținerea și îmbunătățirea potențialului productiv și a însușirilor superioare ale soiurilor și hibrizilor autohtoni omologați și a celor din import, introduși în cultură, în cadrul procesului de producere a semințelor din categoriile biologice superioare ce se realizează în unitățile proprii, pe baza planului de perspectivă elaborat împreună cu Ministerul Agriculturii
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
proporția lor în producție. Atît introducerea cît și scoaterea din producție a soiurilor și hibrizilor se face pe baza unor documente bine fundamentate economic și tehnic, rezultate din activitatea de cercetare și producție. Pe baza verificărilor și a analizelor privind însușirile de calitate și tehnologice, Comisia de stat pentru încercarea și omologarea soiurilor va omologa soiurile și hibrizii care asigură, în condiții similare, un spor de producție de cel puțin 10 la sută, sau prezintă alte însușiri fiziologice ori calitative superioare
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
și a analizelor privind însușirile de calitate și tehnologice, Comisia de stat pentru încercarea și omologarea soiurilor va omologa soiurile și hibrizii care asigură, în condiții similare, un spor de producție de cel puțin 10 la sută, sau prezintă alte însușiri fiziologice ori calitative superioare față de cele mai bune soiuri sau hibrizi cultivați în zona respectivă: rezistență mai bună la ger, secetă, cădere, boli și dăunători, conținut mai mare de zahăr, grăsime, proteine, vitamine, substanța uscată, fibre și altele asemenea, care
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
zona respectivă: rezistență mai bună la ger, secetă, cădere, boli și dăunători, conținut mai mare de zahăr, grăsime, proteine, vitamine, substanța uscată, fibre și altele asemenea, care se justifică din punct de vedere economic. De asemenea, comisia verifica permanent menținerea însușirilor biologice, a potențialului productiv și calitativ al soiurilor și hibrizilor folosiți în producție. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, prin Comisia de stat pentru încercarea și omologarea soiurilor, răspunde de ținerea la zi a registrului de stat al soiurilor
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
oficială a acestora. Capitolul 2 Producerea și folosirea semințelor și materialului săditor Articolul 4 Se considera sămînță și material săditor, în sensul prezenței legi: - sămînță sau orice material de înmulțire a plantelor agricole, ce aparține unor soiuri sau hibrizi cu însușiri biologice sau tehnologice valoroase pentru condițiile din țara noastră și care a fost obținută după o tehnologie specifică soiului și hibridului ce asigură acestora atît caracterele și însușirile inițiale, cît și o valoare culturală corespunzătoare; - materialul săditor produs prin altoire
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
de înmulțire a plantelor agricole, ce aparține unor soiuri sau hibrizi cu însușiri biologice sau tehnologice valoroase pentru condițiile din țara noastră și care a fost obținută după o tehnologie specifică soiului și hibridului ce asigură acestora atît caracterele și însușirile inițiale, cît și o valoare culturală corespunzătoare; - materialul săditor produs prin altoire sau alte metode de reproducere pe cale vegetativa, ce aparține unor specii și soiuri cu însușiri biologice, productive, tehnologice sau comerciale corespunzătoare. Pentru încadrarea în condițiile alineatului precedent Ministerul
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
după o tehnologie specifică soiului și hibridului ce asigură acestora atît caracterele și însușirile inițiale, cît și o valoare culturală corespunzătoare; - materialul săditor produs prin altoire sau alte metode de reproducere pe cale vegetativa, ce aparține unor specii și soiuri cu însușiri biologice, productive, tehnologice sau comerciale corespunzătoare. Pentru încadrarea în condițiile alineatului precedent Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor efectuează certificarea semințelor și materialului săditor, prin stabilirea purității biologice și a stării fitosanitare în cîmp și prin determinarea valorii culturale
LEGE nr. 13 din 21 octombrie 1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106318_a_107647]
-
rețelei instituțiilor de învățămînt în concordanță cu cerințele actuale și de perspectivă ale economiei, științei și culturii din patria noastră, de desfășurarea activităților politico-educative în toate instituțiile de învățămînt, de pregătirea practică productivă, în vederea educării multilaterale a elevilor și studenților, însușirii culturii generale și a cunoștințelor necesare exercitării unor profesiuni, formării concepției materialist-dialectice, cultivării dragostei față de patrie și popor, față de cauză păcii și progresului social. În activitatea să, Ministerul Educației și Învățămîntului asigura dezvoltarea învățămîntului în strînsă legătură cu progresele științei
DECRET nr. 469 din 20 decembrie 1971 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106336_a_107665]
-
Imperiu la Slavici, la Rebreanu, la Cioran. Lipsesc dintre martori scriitorii unguri și sârbi care ar fi întregit tabloul. Tema „agoniei imperiale” apare la Joseph Roth în Marșul lui Radetzky și în Cripta Habsburgilor, la Robert Musil în Omul fără însușiri, la Hermann Broch în Somnambulii. La Slavici și la Rebreanu apare „tema rătăcirii în cerc”. La Stefan Zweig, „inversarea perspectivei centru - periferie”. La Cioran, centrul și periferia ca „entități reversibile”. La Gombrowycz, tema îndepărtării permanente „de un centru coagulant”. La
Geografii literare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5669_a_6994]
-
breaslă s-au referit la el, au făcut-o, aproape fără excepție, convențional. Nici nu-i greu să vezi că omul are o remarcabilă putere de muncă, o tenacitate ieșită din comun, o ambiție care pare să nu cunoască opreliști. Însușiri, așa zicând, de bază pentru un cronicar literar. Fără ele, n-ai ce căuta în gazetărie. Întrebarea e: cu ele (și numai cu ele), cât de departe poți ajunge? Oricât de departe. Dincolo de toți și deasupra tuturor. Cel puțin așa
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
egalități cu sine. Acesta e cazul lui G. Dimisianu, a cărui autoreprimare ni se înfățișează acum drept un mecanism psihic corelat cu bunul-simț, cu constanța și cu onestitatea (...)”. De altfel, în Fragmentele sale despre critică, și Marian Papahagi socotește că însușirile esențiale ale criticului și eseistului Gabriel Dimisianu sunt „înclinația spre echilibru și spre o eleganță discretă și sobră a exprimării”. Dacă în volumul de debut, Schițe de critică (1966), maniera de a scrie și percepția asupra literaturii se resimt încă
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
și excludea (sau mai bine zis nu lua în seamă) criteriul istoric al participării lor la lumea poeziei. În fond, eram convins pe atunci, „multe din lucrurile considerate îndeobște poetice își trag această calitate nu (sau nu doar) din vreo însușire firească, ci (și) din încorporarea lor în tradiția istorică sau religioasă a unui popor”. Peste această jumătate de pas mai departe nu eram pregătit să trec când îmi venise, ca urmare a unor lecturi din poezia americană, ideea articolului. Pe când
Natural și istoric by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5690_a_7015]
-
Nicolae Manolescu Sunt uimit să constat că multe dintre definițiile date plagiatului sunt greșite. Până și D.E.X. ezită între însușirea (parțială sau integrală) a unei opere care aparține altuia (ediția 1975) și preluarea nedeclarată a unor idei și cuvinte (ediția on-line recentă). În alte locuri, am găsit indicat procentul de la care preluarea este considerată plagiat. La aceasta, aș adăuga observația
A citi, a cita, a scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5591_a_6916]
-
Variațiile cu pricina sunt nesănătoase, chiar dacă nu e sigur că plagiatorii și compilatorii, tot mai numeroși de la o vreme pe planeta intelectuală, își trag din ele (parțial sau integral) energia necesară. În fond, lucrurile sunt destul de simple. Plagiatul constă în însușirea nedeclarată a unor cuvinte și expresii străine. Este evident că acestea sunt purtătoare de idei, dar simpla repetare a ideilor, dacă se face în alte cuvinte, se cheamă compilație și este mai greu de detectat prin programele actuale de calculator
A citi, a cita, a scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5591_a_6916]
-
unor opere nu este suficientă pentru a putea delimita originalul de împrumut. Cât privește procentul, el este indiferent. Plagiatul nu poate fi apreciat cantitativ, ci numai calitativ, în sensul că repetarea de locuri comune nu e neapărat o dovadă de însușire nedeclarată a unor bunuri străine, fiind vorba, în acest caz, de bunuri comune. Nici în plan juridic, procentul nu e relevant. Plagiatul e o formă de lene intelectuală, ca, de altfel, și compilația. Deosebirea e că plagiatorul nu-și dă
A citi, a cita, a scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5591_a_6916]
-
protocol de colaborare cu Ministerul Educației. "Protocolul semnat astăzi (marți - n.r.) consolidează un parteneriat început acum trei ani și mai bine. În plus, creează premisele dezvoltării unor proiecte în domeniul educației financiare. Scopul îl reprezintă cooperarea dintre instituțiile noastre în vederea însușirii, dezvoltării unor elemente ale educației financiare la nivelul învățământului preuniversitar și prin intermediul unor proiecte finanțate și inițiate de BNR. Beneficiarii principali ai acestor proiecte sunteți voi, dragi elevi. Beneficiarii apar prin intermediul disciplinei opționale educația financiară și al proiectului ' Să vorbim
Isărescu: Copiii trebuie învățați despre bani by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50530_a_51855]
-
are ca temă centrală tocmai împlinirea în filozofie, merită să-i precizăm nuanțele. Pentru Gabriel Liiceanu a te împlini în filozofie înseamnă a parcurge două etape distincte. Prima e cea a instrucției draconice după un tipar umanist de formație clasică: însușirea limbilor filozofiei, exegeza făcută pe surse originale, traducerea cîtorva texte celebre - într-un cuvînt, disciplină dură în numele unor exigențe care nu se negociază. Cine le suportă trece mai departe, cine nu le suportă rămîne a se ocupa cu literatura, care
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
puținele ori când am fost, am simțit o plăcere indescriptibilă. Corpul întreg se abandona sărutului.” Cu alte cuvinte, plăcerea unui sărut se dovedește capabilă de a o înlocui pe aceea provocată de actul sexual. Sărutul are tot atâtea înțelesuri și însușiri câte are dragostea. Care nu e doar eros, ci și philia, agapé și sophia. La fel și în ce privește sărutul. Credincioșii contemporani sărută mâna preotului, după ce, în primele veacuri ale creștinătății, ei urmau recomandarea Apostolului Paul de a se săruta cast
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5088_a_6413]
-
muzică, spre un anume domeniu artistic sau spre un altul. Depinde cum anume aceste disponibilități, aceste calități individuale, sunt observate, sunt dezvoltate. Depinde cum anume - mai devreme și nu prea târziu, încă din primele vârste ale copilăriei - acest complex de însușiri se poate coagula într-un veritabil limbaj al unei comunicări specifice, muzicale în cazul nostru. Este un limbaj aparte ale cărui date se însușesc și se învață, se dezvoltă, pot deveni un bun individual al unei adresări coerente, aidoma limbajului
Iarăși despre tinerii muzicieni… by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5471_a_6796]
-
stranii concreteți. Pe tânărul Ștefan îl fascinează și înfioară deopotrivă ciorile: trăiesc 300 de ani și, prin cromatică și ciocul agresiv, transmit teamă. Momentul revelației creștine aduce cu sine înfrângerea vrăjii. A descoperi mesajul creștin presupune trecerea la veșnicie și însușirea unei lumi din care teama se regăsește exclusiv în ecuația mântuirii. În subtext, cititorii fideli prozei lui Baștovoi vor face legătura cu romanul Audiență la un demon mut. Comisarul european al Justiției numea „ciori” crucile ce marcau mănăstirile pe hartă
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
Football & WAGs Mircea Mihăieș În 1966, țineam la fotbal cu Anglia. Snob, antipatic și înfumurat (cel puțin două din aceste însușiri mi le recunosc și azi), găseam un fel de predestinare lingvistică în faptul că, spre deosebire de băieții de cartier alături de care-mi rupeam perechile de pantofi, pantalonii și cămășile fugind după minge, eu știam că se spune corect „corner”, nu „cornel
Football and WAGs by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4522_a_5847]
-
lucrării "Răspunderea în dreptul internațional umanitar", publicată de Editura Universul Juridic, în 2010, lucrare care îi are ca autori pe Victor Ponta și Daniela Coman, "un număr de 113 pagini nu constituie o operă de creație originală proprie, ci reprezintă o însușire frauduloasă a produsului de crație intelectuală a patru autori". Potrivit articolului 141 din Legea nr. 8/1996, "constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500
ÎCCJ decide, luni, dacă premierul Ponta va fi urmărit penal () [Corola-journal/Journalistic/32949_a_34274]
-
redusă la cîteva contururi schematice, dar pe care, fiind situați prea aproape, ei n-ar fi capabili să o obțină.” (p. 16) Volumul e o analectă de contururi schematice, așa cum le-a desprins Strauss din analiza spiritului nipon. Sînt cinci însușiri care separă spiritul nipon de cel occidental. Prima e că, despre deosebire de accentul pe care apusenii îl pun pe persoană, japonezul respinge subiectul uman. Nu ce spune eul creator contează, ci ceea ce se spune prin el din matca impersonală
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
spațiul românesc - La Roumanie Transdanubienne (1918) și Monuments byzantyns de Curtea de Argeș (1931). 4. Considerațiile critice ale lui G. Călinescu sunt elocvente: Dșomnuțl Tafrali nu e un colorist, un artist în înțelesul plastic al cuvântului. Însă are darul povestirii care era însușirea de căpetenie a clasicilor noștri, precum Odobescu și Ghica, un fel de a fura pe cititor printr-o frază de altfel bine studiată și limpidă. 5. O. Tafrali, la sugestia colegului său, trimite președintelui Academiei Române următoarea epistolă: Domnule Președinte, Academia Română
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
virtuală, în mod real, numai literatura ne poate oferi iluzia de viață și de trăit și face acest lucru, în literatura modernă, de pildă, fără măcar să se ostenească să facă descrieri de personaje sau caracterizări în stil clasic. Omul fără însușiri al lui Musil conține în el mai multă viață decât omul cu însușiri din orice reality show, chiar dacă cel din urmă reușește să țină în fața televizoarelor milioane de telespectatori, în timp ce personajul lui Musil îi dezinteresează pe cei mai mulți. Drama conștiinței omenești
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]