3,459 matches
-
Reiese că jocul ar trebui reconsiderat mai ales din perspectiva educației adulților. Pentru Edward de Bono, gândirea funcționează în mod obișnuit prin reducerea necunoscutului la cunoscut; cu alte cuvinte, gândirea înseamnă căutarea și recunoașterea de tipare, adică de situații deja întâlnite, de trasee deja parcurse; am spune că gândirea încearcă să elimine pe cât posibil elementele de noutate, deoarece acestea conțin pericole potențiale, trezesc neliniști și obligă la eforturi suplimentare de [...] gândire: Scopul principal al gândirii este desființarea acesteia. Mintea funcționează pentru
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fig. 2.5). O clasificare impusă de “silueta” bifurcației și bazată pe exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a permis identificarea a patru tipuri particulare ale bifurcației aorto-iliace: tipul A - fără exagerarea curbaturii arterelor iliace comune a fost cel mai frecvent întâlnit (55.43%), tipul B - exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune stângi (25.54%), tipul C exagerarea doar a curbaturii arterei iliace comune drepte (5.43%) și tipul D - exagerarea curbaturii ambelor artere iliace (5.97%). În 7.60% din
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a asociat cu o mortalitate cu risc relativ de 3.8). DESTINUL PACIENTILOR CU ARTERIOPATIE OBLITERANTA ATEROSCLEROTICA. Dormandy (fig. 2.19) sublinia faptul că asupra pacientului cu arteriopatie obliterantă apasă două amenințări: “cea mai redutabilă, dar și cea mai rar întâlnită, este evoluția spre o formă gravă de ischemie a membrelor inferioare cu un risc crescut de amputație, în ciuda tratamentului actual, și un prognostic vital mediocru. Cea mai des întâlnită, dar probabil cea mai subestimată complicație, este apariția accidentelor arteriale interesând
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
apasă două amenințări: “cea mai redutabilă, dar și cea mai rar întâlnită, este evoluția spre o formă gravă de ischemie a membrelor inferioare cu un risc crescut de amputație, în ciuda tratamentului actual, și un prognostic vital mediocru. Cea mai des întâlnită, dar probabil cea mai subestimată complicație, este apariția accidentelor arteriale interesând inima, creierul și aorta abdominală”. Din cei 8,4 milioane de pacienți cu arteriopatie obliterantă din SUA 50% erau asimptomatici, 40% prezentau claudicație intermitentă iar 10% aveau ischemie critică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1 arteră trombozată); tip e ( ambele artere trombozate). Ambrose și colab. au realizat o analiză calitativă a leziunilor arteriale coronariene (așa cum sunt ele evidențiate coronarografic)1 pe care le-au grupat în 3 categorii (fig. 5.5): Cel mai frecvent întâlnite sunt stenoze arteriale excentrice tip II (clasificarea Ambrose)84 (fig. 5.4). Tot o analiză calitativă având la bază explorarea angiografică dar aplicată circulației colaterale realizează Rentrop și colab. 1. leziuni concentrice (simetrice, îngustare cu margini netede); 2. stenoze excentrice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
margini netede); 2. stenoze excentrice: Tip I - stenoze asimetrice, margini netede și colet larg; Tip II - stenoze asimetrice cu aspect de obstrucție intraluminală convexă cu baza netedă sau neregulată și colet îngust; 3. neregularități multiple. În practică cel mai des întâlnite sunt leziunile 2 tip II1. Au fost create și scoruri pentru aprecierea extinderii aterosclerozei (extent score) care încercau să stabilească o relație cauză-efect între numărul și severitatea stenozelor și evoluția aterosclerozei. Acestea împărțeau sistemul arterial în segmente discrete, apoi identificau
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Director SCDA Suceava refer aici la instituția care, în curând, se va prezenta sub titulatura cuvenită de ”Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava Mihai Cristea”. Pentru înființarea Băncii, veneratul acestui volum a trudit cu o perseverență și o tenacitate rar întâlnite, în primul rând pentru a-și convinge confrații și mai apoi autoritățile de importanța și necesitatea creării unei structuri care să permită abordarea pe baze științifice a activităților de colectare, evaluare și conservare a fondului genetic național, element vital pentru
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
uneltelor și a operațiilor efectuate se face simultan. Subliniez că aici trebuie să înțelegem demonstrarea procedeelor de lucru în succesiunea cerută de tehnica confecționării obiectului, ele constituind momentele logice ale oricărei lecții noi. Sunt două moduri de prezentare mai des întâlnite: aă Prezentarea diferitelor sorturi de hârtie, carton, a diferitelor deșeuri textile, lemn sau argilă (plastilinăă, a materialelor pentru împletituri (ață, lână, paie, sfoară etcă, a diferitelor modele de cusături, colaje, se poate face împărțind elevilor aceste materiale, pe care le
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
își confruntă punctele de vedere proprii, emite păreri, opinii personale. 15 11. Cunoașterea și dezvoltarea opțiunilor de învățare! Fiecare dintre voi are un stil și o adaptare personală la învățare, generate de particularitățile psihosociale. Stilurile de învățare cele mai des întâlnite sunt: aă stilul auditiv - elevii aparținând acestui tip învață mai bine ascultând sau citind cu voce tare; bă stilul comunicativ - elevii învață mai bine conversând; că stilul acționalelevii învață mai bine făcând ceva, acționând, elaborând conspecte, schițe, proiecte etc; dă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Odată terminată faza de organizare a atacului, În cadrul căreia atacanții Își ocupă posturile În teren și supun apărarea adversă unei deplasări continue, ca urmare a circulației mingii, conducătorul de joc dă semnalul Începerii unei circulații de jucători. Cea mai des Întâlnită este circulația jucătorilor de semicerc, combinată cu pătrunderile succesive ale jucătorilor liniei de 9m. Aceștia din urmă, pe fondul circulației neîntrerupte a jucătorilor de semicerc, pot folosi schimbarea locurilor Între ei, circulația În opt, Încrucișarea simplă și dublă, paravanul, Învăluirea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jumătate de teren și dacă marcarea adversarilor este foarte strânsă, se poate denumi și presing. Acesta dereglează ritmul atacului, Îngreunează pasarea mingii și deplasarea atacanților În teren, precum și acțiunile lor sincronizate. În practica jocului de handbal, forma cea mai des Întâlnită este apărarea "om la om", cu aglomerare la semicercul de 9 m. Deși necesită mult timp de pregătire, iar eforturile fizice și psihice solicitate sunt deosebite, această apărare se folosește cu dublu scop: apărarea "om la om" stă la baza
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
așa se gândise și el. La o adică, n-am prea înțeles ce-a vrut să spună, dar nu mai are nicio importanță. [j] Atunci eu, nu poți spune deloc că sunt prost, și cu o prezență de moment rar întâlnită, va trebui să recunoști, am prins din zbor ocazia și i-am spus că ba nu, chiar vroiam să-i spun ceva, că mă bucur de ocazia pe care mi-a oferit-o pentru a-mi exprima plăcerea de-a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
grupului, sau, din contră, de nevoia de a interacționa. Astfel, criteriile prin care are loc acceptarea și respectiv excluderea depind de tipul de societate 370, întrucât lumea medievală românească evidențiază faptul că în timp ce pentru societățile de agricultori excluderea este puțin întâlnită, grupul fiind nevoit să asigure coeziunea membrilor pentru a supraviețui, în societățile urbane interesul economic este mai important, iar implicarea autorității centrale influențează procesul marginalizării 371. Fenomenul includerii sau excluderii străinului este cu totul diferit față de cel al marginalului, în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca la o poveste a timpului îndepărtat, o invenție a oamenilor despre lumea zeilor sau o istorisire despre întâmplări fantastice. Ar trebui să ne întrebăm, însă, de ce mitul familiei fericite, al frumuseții perfecte, al liderului salvator sau al paradisului terestru, întâlnite astăzi, sunt mai autentice și mai realiste, mai puțin utopice și mai puțin idilice decât mitul lui Osiris, miturile fertilității, în diferitele lui variante, sau mitul conducătorului ales de divinitate. O analiză a miturilor trebuie să înceapă cu analiza critică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
construcțiile-i scunde de cărămizi, înălțîndu-și coșul de uzină ca un corn amenințător, îi părea a fi hîda întruchipare a unei hulpave fiare, lăsată aici pe vine ca să înghită lumea. 2. Aspectualizarea Este vorba de operația descriptivă cea mai des întîlnită, manifestă în toate portretele citate mai sus, și prin intermediul căreia sînt introduse diferite aspecte ale obiectului. La modul foarte general și permițîndu-și cîteva libertăți în raport cu conceptul semiologic de aspectualizare, D. Apothélez o definește astfel: "Prin această noțiune înțelegîndu-se, în sens
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cea a beneficiilor pentru practician cel care învață sau cel care proiectează, organizează, controlează și evaluează calitatea și cantitatea învățării. În respectul diversității teoriilor învățării, al acceptării dificultății de a alege spre prezentare selectivă doar câteva teorii ale învățării frecvent întâlnite, practicate sau dezvoltate, sugerăm studiul atent al bibliografiei (Neacșu, Cristea, Negreț, Negovan precum și Hilgard și Bower, 1966 ). Esențializăm în tabelul ce urmează principalele modele și teorii aparținătoare, precum și autori sau exponenți (reprezentanți) ai domeniului. Menționăm că nu toate formulările sau
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sociale"44. Menționam, în acest cadru preliminar, câteva dintre atributele care îi dau dimensiunea de componentă fundamentală pentru însăși funcționarea societății umane, în ansamblul ei. Fără a intra în detalii de definire a conceptului, precizam sinteză definițiilor cel mai frecvent întâlnite, redata printr-un enunț de tipul: rolul comunicării este acela de a asigura fluxul informațiilor. Departe de intenția tăgăduirii unei atare funcții, considerăm că am priva nedrept de mult importantă comunicării, limitându-i rolul la cel menționat. Rolul comunicării este
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
particularitățile lor individuale. Potrivit psihologilor există elevi care aparțin: a) tipului analiticcare redau toate detaliile, descriu cu lux de amănunte o imagine, un portret etc. b) tipul sintetic prezintă materialul la modul general. c) tipul descriptiv descrie arătând Însușirile elementelor Întâlnite(mari, puternici, uriașiă. d) tipul explicativ capabil să facă interpretări și să stabilească legături cauzale. eă tipul obiectivcare urmărește doar unele elemente nesemnificative, dar care-1 atrage. tă tipul subiectivcel care face referiri și la alte elemente care se abat de la
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, monarhia era cea mai des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
va face tot posibilul pentru a-și păstra o marjă de autonomie cât mai mare în cadrul organizației, interesele sale fiind mai mult sau mai putin convergente cu acelea ale organizației. Două modalități de asigurare a cooperării sunt cel mai des întâlnite: prima este cea care mizează pe "constrângere sau pe corolarul ei, manipularea afectiva și/sau ideologică, pe scurt, pe supunerea impusă sau consimțita a voințelor "parțiale" ale participanților la voința și obiectivele întregului."17 Din această perspectivă, care are încă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Hennessy: "Opinia publică este complexul de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală."65 Dar opinia publică nu este doar preocuparea cercetătorilor, ci și a jurnaliștilor. În discursul lor însă, pot fi deseori întâlnite personificări 66 ale opiniei publice, dar și reificări ale sale. Reificările cele mai frecvente în mass-media apar în expresia "manipularea opiniei publice", iar expresia este cel mai des utilizată în comentariile referitoare la lumea politică 67. Care este, așadar, funcția
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
găsirea unei definiții complete a sacrului, care oricât ar încerca să fie de cuprinzătoare, în final, tot s-ar dovedi insuficientă în fața unui concept atât de complex, a cărui sursă este în ultimă instanță Absolutul. De altfel, investigând numeroasele descrieri întâlnite și descoperind multiplele sensuri și posibilități de interpretare, avem adeseori senzația unei cunoașteri doar parțiale a esențelor subiectului tratat. Amploarea acestei teme este de natură să ne trezească în permanență o serie de întrebări privitoare la încadrarea corectă a conceptelor
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de asemenea, cu un fenomen relativ nou, care își face simțită prezența în lumea artei, și care credem că are o anume influență și în stabilirea statutului actual al artei sacre. Acest fenomen constă într-un ansamblu de două situații întâlnite tot mai frecvent, care corespund diferitelor tendințe artistice ale prezentului. Pe de o parte, prima dintre aceste situații este cea a prezenței tot mai multor lucrări ale artei sacre autentice, opere ale maeștrilor diferitelor perioade artistice, în special ale trecutului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
II. N1(p) a pășit într-al doilea nivel, ca să spunem așa. Dar aceasta este doar una dintre posibilități. Inversul se întîmplă mai des. Atunci, cuvintele actorilor sînt reprezentate la primul nivel, astfel încît naratorul adoptă discursul actorului. Cea mai întîlnită formă de acest fel este discursul indirect. Aici, naratorul expune cuvintele actorului cum se presupune că ar fi fost rostite. Comparați următoarele exemple: h) Elisabeta a spus: Cred că am să pot găsi timp să ies cu tine mîine seară
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]