85,475 matches
-
Drumul Damascului. Așa am aflat cu promptitudine că guru-ul misei vrusese să plece din țară, doar că, fiind adânc preocupat de găsirea a noi metode yoga pentru minore, "greșise" cărarea vrând să iasă din țară pe la intrare " se mai întâmplă " doar sunt oameni chiar și yoghiștii travestiți, nu ?... Sau să-l fi derutat Ferenț-bací în mod deliberat ? Dumnezeu și budhismul știe, că de corupți dai până și în cel mai central cartier al Edenului, darmite într-un colț de vamă
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
corupți dai până și în cel mai central cartier al Edenului, darmite într-un colț de vamă a piciorului de plai mioritic!... Până una-alta, televiziunile au avut un subiect de senzație și am fost curioși să aflăm ce se întâmplă până la urmă. După reținerea sa pentru a mai schimba idei cu poliția, guru-ul a fost lăsat... la vatră urmând să fie cercetat în libertate. Gest umanitar, legal și ținând de toate nuanțele și uzanțele democratice. Minunea zgomotoasei și spectaculoasei
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
poartă este de salutat, iar meritul i se datorează, în mare măsură și lui Ion Simuț. Mai interesantă chiar decît comparația dintre criza ficțiunii în literatura română a anilor '50 și cea a anilor '90 este paralela dintre ce se întîmplă la ora actuală în literaturile română și franceză. Chiar și într-o țară cu potențialul economic al Franței, publicarea unei cărți tinde să devină un lux, pe care nu și-l mai poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
chiar omorâți". Și multe, multe alte întrebări. Nu cred că erau pregătite de alții. Păreau preocupați de gazetărie, așa cum o înțeleg la anii lor: "de ce se publică atât de multe lucruri negative"; "mai au încredere românii în presă"; "ce se întâmplă atunci când apar neadevăruri"; "de ce se scrie atât de mult despre viața personală a vedetelor și fotbaliștilor". Ce poți să le răspunzi, să-i faci să înțeleagă că nu acesta este rostul presei. Și, mai ales, ce poți să răspunzi unor
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
dincolo de Neva pe tînăra guvernantă cu cei doi copii și cu fratele nebun. Și cînd să treacă înapoi : toate podurile ocupate de Armata Roșie"Să înnebunească ! A văzut că e despărțită de copii! Știți că sînt lucruri care s-au întîmplat : romanul lui Boris Pasternak, mama despărțită definitiv de copil ! Și ne povestea întotdeauna chestia asta, ca să-mi zică mie, copil, trebuie să spui întotdeauna adevărul. Și de ce să spun adevărul ? Fiindcă ea, disperată că nu poate să treacă podul, a
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
dovadă, știți că eu m-am naturalizat francez în 1989 ! Am stat din "47 în "89 cu un pașaport de refugiat.Nici gînd nu era să rămîn în străinătate. La un moment dat am cam pierdut speranța, văzînd ce se întîmplă, că se permanentizează această Europă comunistă de dincolo de Cortina de Fier, dar n-am pierdut complet speranța niciodată. Niciodată. Și de îndată ce s-a putut, am venit." - Am citit în cartea dvs. că și fiica dvs. a învățat românește, ceea ce nu
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
permanentizează această Europă comunistă de dincolo de Cortina de Fier, dar n-am pierdut complet speranța niciodată. Niciodată. Și de îndată ce s-a putut, am venit." - Am citit în cartea dvs. că și fiica dvs. a învățat românește, ceea ce nu se prea întîmplă în familiile mixte din străinătate. - Da. Mulți"Chiar e destul de dureros. În cazul nostru, era cu atît de meritoriu că s-a apucat să reînvețe românește, pe care o uitase după atîția ani, pentru că nevastă-mea e franțuzoaică. - Dumneavoastră ați
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
neutre și ciuntite, din plic, semnate de Adrian Marino, președintele juriului pentru Marele Premiu ASPRO. Iar cei doi laureați au mulțumit civilizat, D-l Gelu Ionescu declarîndu-se chiar "îngerul păzitor" al D-lui Pleșu, așadar solidar cu acesta. Asta se întîmpla sîmbătă. Marți, pe 1 iunie, Observatorul cultural publică in extenso ce se afla în plic, justificarea președintelui juriului, Adrian Marino. Cartea lui Pleșu, este făcută praf, "moftangiul" de autor e demascat, în timp ce cartea lui Gelu Ionescu este ridicată în slăvi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
din nou cărare spre șoselele europene. Acest scenariu dătător de fiori pe șira spinării nu e chiar nerealizabil, de vreme ce însuși Bush-junior ne-a văzut "capul de pod" ideal spre zona stepelor... Dar să lăsăm geopolitica și să vedem ce se întâmplă dincoace de fruntarii. Dac-ar fi să credem ziarele, de când au intrat în UE, ungurii încep să moară de foame... Numai așa se explică invazia "lăcustelor hunice" (după cum le numea cineva) în spledidele nostre piețe și măcelării din Carei, Marghita
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
sau mirodeniile portugheze este de-a dreptul înfloritor... Așadar, nimic neobișnuit. Dar felul în care a fost prezentat la București acest "exod" are ceva apocaliptic. Nu poți să nu vezi dincolo de rânduri și un periculos avertisment: iată ce se va întâmpla cu noi când vom intra în Uniunea Europeană - vom muri de foame! și, spre deosebire de unguri, care se aprovizionează azi în Transilvania, românii n-or să aibă unde să meargă! În loc să vedem avantajele unei piețe europene imense, vedem catastrofa cauzată de renunțarea
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
Continit; o umbră traversează aceste imagini și se apropie de elementele lor cu privirea îngândurată; un glas, când patetic, când monoton, rostește un fel de predică în pustiu. În Rugăciuni crește încet o poezie a întrebărilor fără răspuns (așa cum se întâmplă și în Psalmii arghezieni); cititorul pătrunde într-o lume de-familiarizată treptat, ghidat discret de o împletitură a două fire de fum, un fir al liniștii cu un altul al neliniștii, o lume în care se simte dureros absența, dar
Nuanțele nostalgiei by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/12791_a_14116]
-
unui masiv volum de cercetări închinate lui Octavian Goga, crede a putea deplînge statutul neașezat, "confuz" de care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme un mare risc: încremenirea imaginii lui într-o schemă rigidă a receptării, perpetuată în virtutea inerției. Nimic nu ar mai fi în stare să resuscite vreun interes dincolo de verdictele
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
asemenea vede lumina tiparului o altă culegere, Naționalism dezrobitor, alcătuită de Constantin Schifirneț (1998). E adevărat că nu avem încă o integrală a operei și nici o veritabilă ediție critică fie a poeziei, fie a publicisticii lui Goga, dar nu se întîmplă, din păcate, același lucru cu mulți alți scriitori români, chiar dintre cei mai importanți?în opinia noastră, Octavian Goga, care e departe de a fi un necunoscut pentru noile generații, fiind de multă vreme studiat la școală, se cuvine examinat
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
carte la care lucrez ce scria Călinescu în anii '40, sau alții, în anii '50, inclusiv Paul Georgescu, Crohmălniceanu, îți spun că sînt un pic îngrozit și-i dau dreptate lui Marino să fi fost șocat. M.C.: Uite ce se întîmplă, fiecare dintre noi are anumite întîlniri, anumite revelații care se pot produce aproape întîmplător, și eu cred că noi trebuie să le rămînem recunoscători celor cărora le datorăm aceste revelații, aceste ajutoare, aceste deschideri, nu? Deși poate că aceste personaje
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
locul acesta sînt mai presus de orice. Chiar dacă nu întotdeauna nivelul artistic a fost onorabil. Am înțeles că este important să construiești tradiție, să nu desconsideri magia locului. Pentru că asta există cu adevărat și a făcut ca totul să se întîmple. A făcut să ne întîlnim, de mult, cîțiva nebuni care să mizeze pe un vis. Pe zborul fascinant al libertății interioare. Pe definiția, profundă, a prieteniei. Sînt printre cei care au fost de la început acolo, sau înainte chiar ca să existe
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
cumplită, de durere cînd lucrurile s-au îndepărtat de o calitate artistică ridicată. Îmi treceau prin față bîlbîielile, inocența începutului. Candoarea lui. Cei cîțiva care încercam, în frunte cu Chiriac, să arătăm orașului, în primul rînd, că aici se poate întîmpla ceva extraordinar. Că Sibiul poate ocroti un asemenea vis. Că, de fapt, este formidabil să inviți oameni de teatru de pe planeta asta tocmai la Sibiu, ca să viseze împreună, ca să-și amestece graiurile și ficțiunea. Simțeam lupta aproape corp la corp
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
au fost programate în aceeași seară, și cam unul peste altul, trei spectacole de autori care mă interesau, astfel încît n-am putut să parcurg nici o montare pînă la capăt, fugind literalmente de colo, colo. Nu mi s-a mai întîmplat, recunosc, să �frunzăresc� spectacole. În pierdere am ieșit tot eu, lăsînd la o parte fuga în sine, la propiu și la figurat, starea de inconfort și sentimentul aiuritor că am ratat totul. O abatere de la selecția mea a fost spectacolul
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
de altfel, în plină campanie electorală, despre reîntîlnirea cu austera liniște a Păltinișului lui Noica și meditația asupra actorului provocată în mine de George Banu, despre prezențe și absențe, despre teatru și oameni, și în numărul viitor. Cum nu se întîmplă alte chestiuni arzătoare la ordinea zilei în teatrul nostru, voi detalia, subiectiv, panorama mea teatrală de anul acesta, de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Poveștile continuă. Pînă săptămîna viitoare, nu uitați să priviți cerul! Oricum ar fi, senin sau
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Două păsări zgribulite pe un gard, într-o zi ploioasă, un bătrîn care-și vorbea de unul singur în stația de autobuz din Gaza Road, asemenea aspecte și altele similare i se păreau mai fascinante decît tot ce i se întîmplase în anii lui de slujbă. De fapt, se vedea pe sine ca un fel de prețuitor și cumpărător al unor mărfuri abstracte. Se vînturase prin lumea întreagă ca să întîlnească un străin într-o cafenea din Glasgow, de exemplu, sau din
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
reciproce, în planificarea garanțiilor și securităților, dar " mai presus de orice " în formarea unei impresii corecte asupra oamenilor cu care negocia. Ce-i drept, negocierile lui erau întotdeauna purtate cu discreție și rezervă, dar Yoel își imagina că așa se întîmplă și în lumea afacerilor. Niciodată nu a percheziționat și nu a cotrobăit prin locuința cuiva, nu a filat pe cineva printr-un labirint de străduțe, nu s-a încăierat cu "băieți duri", nu a plantat microfoane prin colțuri ascunse. Treburile
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
doze regulate de vitamine și minerale. Distrugea toate facturile, dar păstra o înregistrare mentală a fiecărui bănuț cheltuit din indemnizația de la birou. Absolut ocazional, și nu mai mult de douăzeci de ori în toți anii lui de serviciu, s-a întîmplat ca dorința pentru trupul unei femei să-i învingă stăpînirea de sine, pînă la punctul de a-și pune în pericol puterea de concentrare, cazuri în care a recurs, lucid, la soluția de a lua în patul lui o femeie
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Cristo", tocmai va intra în incintă un condamnat pe viață pentru crime în lanț " știre anunțată cu groază de la microfon; 11. La o conferință de presă transmisă în direct la tv, lumea va afla dezvăluiri definitive în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989; 12. Dacă evenimentul va ține mai mult de-o zi, la fiecare 24 de ore, un editor în pericol de a falimenta, se va agăța de lustră, candelabru etc., urlând că vrea să stea de vorbă cu
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
și avea un băiat și o fată, pe care-i crescuse singur. “Domnule Președinte, am fost Înștiințat prin tovarășul Bodnaras că P.C.R. vrea să mă numească Patriarh. Poate că vi se pare insolenta declarația mea, dar chiar așa se va Întâmpla din ordinul lui Stalin. Ca să fiu În legalitate trebuie să mă Înalte la rangul de Mitropolit al Moldovei. Tradiția noastră o cere. Deci, În calitate de membru al P.N.T. și de șef al Organizației județene, vă rog respectuos să mă ajutați. Dealtfel
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
ne poate ajuta să înțelegem rivalitățile redacționale. Nici acest om care m-a lăsat să-l citez, cu condiția să nu-i dau numele nu și-a permis să afirme că dacă te turna cineva la Securitate, nu ți se întîmpla nimic după aceea. Cred că în regimul turnătoriilor mărunte, Securitatea nu lua la puricat pe oricare dintre noi. Însă în raport de importanța "obiectivului", la TVR nu cred că existau turnătorii mărunte. Pînă să se dea drumul dosarelor din Televiziune
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]
-
scriitori. Vorbesc despre cele care au fost cerute. Turnătoria din lumea scriitorilor dovedește că Securitatea avea informatori pe unde te-ai fi așteptat mai puțin. Scriitori mari care au fost informatori. Unii recunoscînd că au fost, alții nu. Cum se întîmplă însă că despre turnătorii din TVR se află numai după ce au fost date în vileag nume mai importante, în comparație cu care, azi, ceea ce aflăm pare o simplă colecție de plevușcă? Și totuși! Cît timp Andreea Pora s-a ocupat de oameni
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]