49,940 matches
-
Antoine de Saint-Exupery). În ce măsură, doamnă prof. univ. dr. Margit Șerban, încrederea, legătura de simpatie ce se stabilesc între bolnav și medic au o valoare terapeutică? „Activitatea noastră de medici se desfășoară la granița dintre viață și moarte; și nu suntem întotdeauna învingători. André Maurois aprecia că «viața medicului este eroică, grea, zbuciumată și - câteodată - sublimă». Aceste trăiri îmi dau sentimentul unei împliniri, chiar dacă deznădejdea nu m-a ocolit nici pe mine... Mă consider, însă, un om puternic, în stare să asculte
Agenda2004-8-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282084_a_283413]
-
acuzat că este autorul a cinci tâlhării petrecute în perioada noiembrie 2002 - noiembrie 2003. Este vorba despre G.N. , de 24 de ani, din Târgu Mureș. Modul său de acțiune era de fiecare dată același: după ce punea ochii pe viitoarea victimă, întotdeauna o femeie, o urmărea și, când nu era nimeni prin preajmă, o ataca. Prin amenințare cu cuțitul, victimei îi era smulsă poșeta de pe umăr. Din gențile furate el lua telefoanele mobile și banii, iar restul bunurilor le arunca. Tot pentru
Agenda2004-8-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282100_a_283429]
-
încep programul. Primul punct al orarului îl constituie o plimbare la... Billa! , pentru a-și cumpăra fiecare ceea ce dorește să mănânce la micul dejun. Dna Ioana Guția ne explică că acest obicei constituie un bun exercițiu pentru socializarea lor: însoțiți întotdeauna, ei merg pe jos până la supermagazin, sunt nevoiți să treacă strada, se întâlnesc cu o mulțime de oameni și au posibilitatea de a face o alegere dintr-o diversitate de produse. La început, angajații magazinului îi priveau cu reticență pe
Agenda2004-14-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282247_a_283576]
-
-i fie lui Grace ascunzătoare, iar ea urmează să lucreze pentru ei. Totuși, când urmăritorii revin, locuitorii își schimbă sentimentele față de Grace, nefiind dispuși să-și asume riscuri prea mari pentru a o proteja. Sărmana Grace își dă seama că întotdeauna bunătatea este relativă. Dar frumoasa fugitivă deține un secret, fapt care-i va determina pe locuitorii din Dogville să regrete că și-au arătat colții la primul pericol. Filmul este interzis celor cu vârsta sub 14 ani. Critica de specialitate
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]
-
1980), Aneta Matei va fi antrenată numai de Petrov, cel care a avut un rol determinant în obținerea tuturor succeselor - medaliile europene și mondiale; era un antrenor priceput, care știa să pregătească bărcile, ce materiale să ceară, care-și impunea întotdeauna punctul de vedere, chiar în discuțiile contradictorii cu șefii de la federație sau cu atotputernicul general Marin Dragnea. Avea metode proprii de antrenament, știa să aleagă fetele și se folosea de bioritm pentru optimizarea performanțelor. Era însă și extrem de exigent, iar
Agenda2004-16-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282301_a_283630]
-
plin „scandal al vizelor“, când românilor le-a fost suspendată, pentru vreo două-trei săptămâni, posibilitatea de a solicita și obține o viză pentru Marea Britanie. Corinei, însă, nu i s-au ridicat nici un fel de bariere: pentru marile talente, diplomația găsește întotdeauna soluții care să anuleze opreliștile. Școala Menuhin Lordul Menuhin și-a fondat celebra școală în 1963 special pentru copiii talentați, care să-și cizeleze tehnica interpretativă pentru instrumentele de corzi și pentru pian. La ora actuală, în jur de 50
Agenda2004-17-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282329_a_283658]
-
biserică, caută spre robii Tăi, cari îți aduc Ție ale Tale dintru ale Tale, îi miluiește pe ei cu puterea Ta cea mare, dă-le mulțimea bunătăților Tale cele cerești și pământești și biserica aceasta adu-o la săvârșire, ca întotdeauna să se mărească numele Tău cel prea sfânt. Amin“. Cinci ani de muncă intensă s-au scurs până la ridicarea tuturor lucrărilor de arhitectură, care au fost recepționate la 8 septembrie (ziua Nașterii Maicii Domnului) 1941. Suprafața construită cuprinde 1 542
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
constituie din accize plătite de către producător și de către importator. Ca atare, toate calculele ce se fac pe numărul de mașini și câtă benzină se consumă nu mai sunt valabile acum. În al doilea rând, fondul special al drumurilor a fost, întotdeauna, mai ales pentru drumurile naționale. 65% din acest fond are această destinație. În județul Timiș doar în acest an au intrat peste 1 300 miliarde de lei pentru drumurile naționale din zona noastră. E mult mai mult decât am obține
Agenda2004-17-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/282330_a_283659]
-
un bun sistem de comunicare scrisă și directă cu cetățenii. Mai mult, chiar dacă legislația nu cerea acest lucru, am creat un compartiment de comunicare cu asociațiile neguvernamentale. Fiecare solicitare ce ne-a fost adresată a primit un răspuns, chiar dacă nu întotdeauna el a fost și rezolvarea problemei ce ne-a fost sesizată. Restanțe - Ce anume credeti că n-ați reușit să faceți în actualul mandat? - Compatibilizarea sistemelor informatice, care să creeze posibilitatea accesului la aceleași baze de date și de la Prefectură
Agenda2004-17-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/282330_a_283659]
-
zece ani de când apare mica revistă “Punct” a soților Mariana și Solo Juster, animatorii cenaclului de la domiciliu, unde sunt citite cu glas tare (și discutate sub egida politicoso-intransigentă a criticului Eugen Campus) scrierile tipărite în foaia acum sărbătorită. Am prețuit întotdeauna dorința de calitate a Justerilor, ambiția de a separa apele talentate de producția valeitarilor țâfnoși. Am prețuit punctualitatea cu care, anotimp după anotimp, “Punctul” acesta apare, dovedind o tenacitate rară în lumea “tribului” de la noi, unde îndeobște marile focuri sânt
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Fotbalul românesc și-a avut întotdeauna idolii săi Primul dintre ei a fost timișoreanul Mihai Tänzer, „bijutierul“ „Chinezului“ și alte două reprezentative naționale „Îmi aduc aminte, prin ’40, venise «Ripensia» la Brăila... Sigur că forțele erau inegale. Pe partea dreaptă am avut prilejul ultim de a
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
naționale la Timișoara. „În fiecare marți și joi asistam, pe Arena Sportivă, la antrenamentele echipei, în a cărei linie de atac jucau, pe atunci, Tänzer și Semler. Doi jucători de aur. Îi urmăream ca o umbră la antrenamente. Mă postam întotdeauna în spatele porții lui Ritter și, când mingea venea până la mine, fără nici o oprire, șutam din voleu. Stilul și precizia cu care returnam mingile, aproape fără greșeală, i-au surprins și, în aceeași săptămână, la următorul antrenament, au trimis după mine
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
dă foameee! Dragul de Fănuș!... Cred că, într-un asemenea vis, el îmi cânta ca să mă amuze, ajutându-mă să ies din coșmarul acestei realități europene. Pun această întrebare pentru că, în înțelesul clasic, pe care Democrația Creștină l-a susținut întotdeauna iar Popularii europeni sunt convins că n-au nici un motiv să se dezică, „Mai multă Europă” înseamnă mai multă democrație, mai multă frăție creștină, mai multă diversitate culturală, mai profundă înțelegere a specificului național, mai mult pluralism politic parlamentarist și
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
Europei pluraliste perspectiva „integrării politice” a statelor ei, într-unul al „politicilor globale”, ceea ce presupune renunțarea la guvernarea statală, pentru o centralizată guvernare europeană care rezolvă problemele „de pe plan intern european”. Or, politicile europene de până acum, care au ridicat întotdeauna steagul descentralizării și au luptat pentru promovarea democrației locale definind foarte precis și fără posibilitate de interpretare defavorizantă termenul de „subsidiaritate”, conferă sloganului „Mai multă Europă” aceste sensuri și nicidecum altele. El înseamnă „Mai multă descentralizare”, „Mai multă democrație locală
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
pluraliste perspectiva „integrării politice” a statelor ei, într-unul al „politicilor globale”, ceea ce presupune renunțarea la guvernarea statală, pentru o centralizată guvernare europeană care rezolvă toate problemele „de pe plan intern european”. Or, politicile europene de până acum, care au ridicat întotdeauna steagul descentralizării și au luptat pentru promovarea democrației locale definind foarte precis și fără posibilitate de interpretare defavorizantă termenul de „subsidiaritate”, conferă sloganului „Mai multă Europă” aceste sensuri și nicidecum altele. El înseamnă „Mai multă descentralizare”; „Mai multă democrație locală
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
satana RSR și RDG. și mă tem, pentru înaltul spirit european pe care ar trebui să-l aibă un Partid Popular European, ca amintirea banchetului de la „Caru cu Bere” să nu însemne începutul trădării doctrinei Creștin-Democrate care și-a afirmat întotdeauna misiunea populară de a ajuta continentul să depășească totalitarismele. Deoarece, dacă istoricește a reușit cu fascismul și comunismul, nici monopolismului financiar contemporan nu trebuie să-i permită să agreseze și să altereze principiului pluralist al marilor diversități care se respectă
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
doi, puterea crește”, făcînd cu viclenie pe prostul și dovedind că după unirea Principatelor, propovăduită de boieri, talpa țării o va duce încă mai greu. Orgoliul inteligenței individuale conștiente de sine se dă în spectacol, își regizează teatral efectele, luînd întotdeauna în răspăr adevărurile universale, sentimentul comun admis și - aparent - indiscutabil. Povestirea Cinci pîni, de obicei neglijată, vine din același tipar spiritual ca Moș Ion Roată și Unirea. De data asta, paradoxul pus în scenă e aritmetic. Doi tovarăși de drum
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
privind expozițiile și materialele realizate de asociație în ultimii 30 de ani. Nu de puține ori am pus problemele pasiunii pentru filatelie, chiar înaintea problemelor personale, familiale sau de serviciu. Dumnezeu să mă ierte, sunt și eu om, am făcut întotdeauna ce am crezut că e mai bine pentru toți“. Colecții și colecționari Acum vreo 20 de ani, a decedat Leo Sachs, unul din marii comercianți de timbre ai Timișoarei interbelice. Cum se știa că este un mare colecționar și că
Agenda2003-50-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281816_a_283145]
-
voința noastră, a tuturor, în zilele fierbinți ale Revoluției Române. Să ne urmăm cu demnitate și tenacitate visurile și idealurile născute pe baricadele Revoluției, să credem în destinul nostru european. Mulțumim timișorenilor pentru sacrificiile și lupta lor, care vor avea întotdeauna respectul și recunoștința națiunii române. Ion Iliescu, președintele României Mesajul prefectului județului Timiș Cu fiecare an ce ne depărtează de momentul de grație al lui Decembrie 1989, există riscul ca tot mai mulți dintre noi, prinși în vâltoarea vieții cotidiene
Agenda2003-51-03-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/281850_a_283179]
-
și-mpurpurare, așa încât (...) la galeria A.M.G. din strada Gheorghe Lazăr nr. 10-12(....) ochii voștri musai se vor prelinge fix pe tablourile pictate de către doamna Cornelia Rusu Lăboșan, precum și de către domnul Nicolae de Popa“, după cum glăsuiește ghidușa invitație... La care, ca întotdeauna când pictorul-poet de Popa e maestru de ceremonii va da năvală lume și popor de prieteni și admiratori, să vadă ce n-au văzut, căci expozițiile sale sunt întotdeauna deosebite (între ele și față de toate ale altora). De această dată
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
domnul Nicolae de Popa“, după cum glăsuiește ghidușa invitație... La care, ca întotdeauna când pictorul-poet de Popa e maestru de ceremonii va da năvală lume și popor de prieteni și admiratori, să vadă ce n-au văzut, căci expozițiile sale sunt întotdeauna deosebite (între ele și față de toate ale altora). De această dată, din tablouri privesc ochii Maicii Domnului, printre peisaje din paradisul terestru în care cuplul de artiști se desfată pictând. Despre care picturi vor vorbi distinșii Ion Marin Almăjan și
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
Cât despre plecat, ca sârb din România ar fi putut emigra oricând. „N-aș pleca, nici dacă m-ar îmbrăca în tot aurul din lume! Legăturile Relațiile româno-sârbe în Banat, în pofida suișurilor și coborâșurilor din politica oficială, au fost extraordinare întotdeauna. Cel puțin, așa le-a simțit Laza Cnejevici, indiferent că în tinerețea sa a văzut cum s-au închis porțile carierei pentru așa-zișii titoiști sau că a fost vorba, mai recent, despre embargoul împotriva Iugoslaviei, în anii ’90, sau
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Pagină realizată de Karina Tutinoi Timișoara a mușcat partea leului în Gala Radioteleviziunii Saxofonistul Liviu Butoi este Muzicianul anului, iar Bega Blues Band a luat Grammy-ul autohton de blues Timișoara a fost întotdeauna un centru puternic și viu de jazz, iar nume ca Oschanitzky, Hromadka, Weiner, Gondi, Kamocsa, Butoi țin de aristocrația istoriei muzicale. Și dacă Bucureștiul a avut la dispoziție televiziunea unică, ti-mișorenii au respirat aerul Vestului, impregnat cu sunete de jazz
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
a fost decernată lui Liviu Butoi, care a evoluat în Gala Radiodifuziunii alături de vechiul său prieten Mircea Tiberian (pian), de Vladimir Tichișan (baterie), Arthur Balogh (contrabas) și de americanul Tom Smith (trombon). „A fost un an bun“, comentează laconic Butoi. Întotdeauna i-a plăcut să cânte, nu să vorbească, și despre sine însuși greu îl faci să spună ceva; așa se face că minunea de artist care cântă la cel mai mic saxofon din lume (un sopranino primit de la fratele său
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
de a face un turneu în Timișoara. Sunt convins că ar fi o mare surpriză pentru amatorii de jazz de aici“, ne-a mărturisit muzicianul anului. Prieteni fără improvizație Ca să fim drepți, în lumea jazzului din Capitală, Timișoara a avut întotdeauna susținători: Alexandru Șipa este unul dintre promotorii fervenți ai timișorenilor, la fel ca și Florian Lungu, iar mareșalul Johnny Răducanu, distins cu Diploma de Onoare a orașului, spune cu fiecare ocazie că „aici e Orleans-ul jazz-ului românesc, e cel
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]