89,143 matches
-
de plată și de colaps economic. Cum rimează lupta împotriva corupției cu soborul de fruntași PSD, în frunte cu Adrian Năstase, care l-a însoțit la parchet pe deputatul infractor Grabriel Bivolaru? Iată doar cîteva probleme nepuse în discuție și întrebări rămase fără răspuns. Să fim bine înțeleși. Nu vreau sa sugerez că unii ar fi mai buni decît alții. Pentru o reconciliere reală este însă nevoie ca tot gunoiul să fie scos de sub preș. Există în carte și unele mesaje
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
îl transformă și îi revelă o lumină ascunsă, căci, în regizor de teatru, el privilegiază lectura dramei care devine acum esențială, decisivă, memorabilă. A lucra pe texte clasice implică tocmai această plăcere de a propune un răspuns inedit la o întrebare veche. „Toate-s vechi și nouă toate” - aici celebrul vers nu mai capătă sensul unei dezabuzate constatări, în spirit schopenhauerian, a „eternei repetiții”, ci, dimpotrivă, diagnostichează satisfacția de a vedea în mod simultan „vechiul” și „noul” împreună, de a descoperi
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
Solitude, transformat pentru artiștii bursieri într-un loc de creație, confruntări și refugiu din calea zgomotelor lumii. Rodica Binder: Die verschlukte Musik / Muzica înghițită este un roman de familie cu o foarte elaborată partitură epică. Am să vă adresez prima întrebare în termeni destul de brutali: cîte procente biografie și cîte procente ficțiune există în paginile acestei cărți? Christian Haller: Oh, este înainte de toate o întrebare dificilă... aceea de a-mi cere să exprim în procente acest raport... Cred, firește, că baza
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
este un roman de familie cu o foarte elaborată partitură epică. Am să vă adresez prima întrebare în termeni destul de brutali: cîte procente biografie și cîte procente ficțiune există în paginile acestei cărți? Christian Haller: Oh, este înainte de toate o întrebare dificilă... aceea de a-mi cere să exprim în procente acest raport... Cred, firește, că baza de pornire, materia, sunt biografice: mama mea a crescut în București, bunicii mei au trăit și ei acolo și multe din întîmplările, anecdotele care
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
s-ar putea spune astfel. Materialul îl constituie desigur memoria , ea fiind și o temă centrală a cărții: în ce fel se nasc amintirile, cum se compun ele, cum cîștigă în densitate, cum sunt retransmise? Am mers pe urmele acestor întrebări, dar importantă mi s-a părut nu atît reconstituriea faptelor, cît a a atmosferei. Pentru mine, în prim plan s-a situat atmosfera pe care a avut-o un oraș în acea vreme, tocmai pentru a releva contrastul reîntîlnirii cu
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
vreun fel elvețiene.Trebuie să încetăm să mai favorizăm apariția unor fenomene atît de cumplite precum cele generate de ideologia sîngelui și a gliei, petrecute în secolul XX. Unul din aceste episoade apare și în romanul meu. R.B.: Urmează banala întrebare cu care de obicei se încheie interviurile: la ce lucrați acum? C.H.: La o istorie complementară aceleia din romanul Muzica înghițită, al cărui principal personaj a fost mama. Acum este la rînd tatăl. Acțiunea se petrece în Elveția, în anii
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
teme: de la cetatea în pericol și răspunsul sperat în atari circumstanțe de la cetățenii ei, până la bucuriile și tristețile zilei curente. Elegia arhaică greacă se vădește, prin aceasta, a fi complementul unui răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări ale filosofiei contemporane ei. Dar prima vârstă a elegiei grecești apare mai mult decât o colecție de întrebări și răspunsuri alternative, pe același teren, căutării filosofice. Ea este artă. Greacă. Doamna Băluță-Skultéty a știut să deschidă, pentru inițiați ca și
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
zilei curente. Elegia arhaică greacă se vădește, prin aceasta, a fi complementul unui răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări ale filosofiei contemporane ei. Dar prima vârstă a elegiei grecești apare mai mult decât o colecție de întrebări și răspunsuri alternative, pe același teren, căutării filosofice. Ea este artă. Greacă. Doamna Băluță-Skultéty a știut să deschidă, pentru inițiați ca și pentru începători, secretele compoziționale ale tehnicii muzicale elegiace. Să arate, concret și palpabil, ce rafinate îmbinări de sunete
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
următor din revista 22, dl Mihnea Berindei, răspunde unei alte informații false. Pusă în circulație de o distinsă colaboratoare a ziarului ZIUA, informația a fost preluată de dl Turcescu în emisiunea d-sale 100% de la Realitatea românească, sub forma unei întrebări adresată fostului președinte al României. Și, deși informația era, evident, absurdă, dl Constantinescu, întrebat dacă știa, a răspuns cu o candoare dezarmantă: da, știa de ce se pusese la cale contra d-sale. Nu contează conținutul informației. Ci doar felul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
care a luat parte la revoltă. Cronicarul e de părere că eforturile colegilor de la Jurnalul național de a obține noi mărturii despre cele întîmplate în decembrie ‘89 sunt o încercare onestă de a risipi misterele de tot soiul ale Revoluției. Întrebarea e însă dacă nu cumva, încercînd să risipească misterele existente, aceștia nu deschid alte mistere, precum acela că Securitatea l-ar fi lăsat din brațe pe Ceaușescu încă din 21 decembrie? Unul dintre liderii Acțiunii Populare, Mugur Ciuvică, a adus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
de la banalul cazarmament și pînă la rîvnitul clopot de care mănăstirea avea atîta nevoie și care, în mod sigur, după cum arăta, nu-i va fi de nici o trebuință. Dincolo de circumstanța pascală, care ar putea oferi o explicație, rămîne, totuși, o întrebare tulburătoare: de ce oare vestalele noastre, a se rememora aici și cazul Mihaelei Rădulescu, sînt cu atît mai bisericoase cu cît sînt mai sumar îmbrăcate? Dacă în privința Mihaelei m-am cam pierdut în ipoteze, în cazul Andreei lucrurile par destul de clare
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
mult mai mică măsură receptacule pentru lumina dumnezeirii și buni conductori pentru voltajul înalt al trăirii mistice. Cît de necesare mai sînt astăzi aceste expoziții și cîte șanse reale mai au ele într-o lume în curs de normalizare sînt întrebări cu care n-ar trebui, poate, să ne tulburăm tihna tocmai acum. În așteptarea răspunsului care, iată, a și venit, problema esențială rămîne aceea de a nu face, totuși, pînă și din sărbătorile noastre legitime, așa cum am fost învățați decenii
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
aici lucrurile sînt simple!), ci despre operă. Scriindu-și opera majoră în franceză, contribuind la reforma teatrului francez, în ce fel poate Eugène Ionesco să redevină Eugen Ionescu iar Cîntăreața cheală contemporană cu Cetatea de foc? Asta e de fapt întrebarea, nu dacă Slatina nașterii scriitorului se află în România. * Revista ALTFEL (nr. 53, martie) o evocă pe Pearl Buck (1892-1973), una din puținele scriitoare care au primit Nobelul. Uitată astăzi, Pearl Buck s-a bucurat de oarece succes în anii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
făcut poliție politică. Ziua oferă cititorilor săi un adevărat dosar al încercărilor prin care a trecut CNSAS, de la proiectul legii Ticu pînă la proiectul Stan. * Remarcabil interviul cu Vasile Dîncu, șeful Agenției Naționale pentru Informații, apărut în EVENIMENTUL ZILEI. Cu întrebări bine documentate și precise, autoarea interviului l-a pus în serioasă dificultate pe cel intervievat, încît chiar dacă Vasile Dâncu s-a străduit să ofere o imagine roz a libertății de la Radioul public, de la TVR și de la anumite posturi de televiziune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
și precise, autoarea interviului l-a pus în serioasă dificultate pe cel intervievat, încît chiar dacă Vasile Dâncu s-a străduit să ofere o imagine roz a libertății de la Radioul public, de la TVR și de la anumite posturi de televiziune private, tirul întrebărilor ziaristei a făcut ca această imagine să nu fie deloc convingătoare. * Tot din Evenimentul zilei aflăm despre fostul consilier prezidențial Eugen Mihăescu, pînă de curînd ambasador la UNESCO, al României, că făcea afișe pentru PRM pe vremea cînd era consilier
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
diferență între a spune “mă doare tot trupul” și a spune “trupul doare”. În marea ei carte Corpul dureros, Elaine Scarry ridică această problemă insolubilă: cum să vorbești despre o durere sau alta? Fiul meu Carlos și-a pus această întrebare cu înfrigurare verbală și vizuală. “Voi mai trăi și mîine?”, se întreabă într-unul dintre poemele sale. Voi mai trăi și mîine? Nu știu să spun. Știu doar că nu voi dispărea făr’ să mă zbat. Odaia-aceasta-mi este
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
mulțumiți unul de celălalt, fiindcă unicul lucru pe care hotărîseră să-l lase să iasă la suprafață era compasiunea. Privirea strălucitoare a băiatului, venind din orbitele-i din ce în ce mai adînci, adresau lumii și mamei - care se suprapuneau în sufletul copilului - următoarea întrebare: “Cine are dreptul să mă compătimească?”. Nu mă trădați prin mila voastră. Voi fi bărbat pînă la sfîrșit. “ Cel care lucrează noaptea ajunge să se simtă creatorul lumii. Dacă el nu și-ar îndeplini sarcina nocturnă, soarele nu ar mai
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
influența pe care a avut-o discuția literară mondială în jurul canonului occidental se pare că a dat naștere la discuții și încercări, deocamdată punctuale, de reanalizare a fenomenului muzicii noi. Semnale diverse, venite din Germania, Franța și Statele Unite, pun diferite întrebări și analizează scena muzicală internațională. Tonul critic, atitudinea polemică și simțul realității caracterizează aceste luări de poziție. Deși se ocupă de probleme specifice - computer-music, muzică și politică, postmodernism și hipermodernism, ecologie muzicală, crossover-music - fiecare luare de poziție pornește de la impulsul
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
legii să-și bage nasul în afacerile autosuspendaților? Dacă Justiția și-ar face datoria pur și simplu la noi în țară, ea nu l-ar aștepta pe cutare baron local să renunțe la umbrela politică pentru a-l lua la întrebări. Se vor mulțumi, așadar, mult încercații procurori și judecători locali cu niște biete și nesigure autosuspendări, ca să-i ia la întrebări pe acești suspectabili? Centrul, să nu uităm, nu-i lasă din brațe cîtă vreme nu le retrage, oficial, sprijinul
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
ea nu l-ar aștepta pe cutare baron local să renunțe la umbrela politică pentru a-l lua la întrebări. Se vor mulțumi, așadar, mult încercații procurori și judecători locali cu niște biete și nesigure autosuspendări, ca să-i ia la întrebări pe acești suspectabili? Centrul, să nu uităm, nu-i lasă din brațe cîtă vreme nu le retrage, oficial, sprijinul politic. Iar dacă Centrul tace, iar ei doar se autosuspendă, cum să te legi azi de ei, fără să te cuprindă
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
realitate, umor debordant, referințe metaliterare ușor de descifrat chiar și pentru cititorii mai puțin instruiți. Ea este, simultan, proză satirică, comentariu politic, cronică tv, gazetă mondenă, jurnal sportiv, dar și un excelent material pentru o posibilă discuție între naratologi. O întrebare care vine aproape de la sine la capătul unei astfel de lecturi este în ce măsură acest potențial best-seller va mai putea fi citit peste cîteva decenii, atunci cînd nimeni nu va mai ști ce a vrut să zică autorul prin „miștoul marinăresc
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
prin cultură, la modul general vorbind, și să se situeze în interiorul culturii românești, în mod special, al cărei specific îl purtau cu ei ca pe un destin propriu, voiau să-l releve și să-l apere. Cum au făcut? - iată întrebarea, proiectul și neliniștile din care s-a născut originalitatea acestei reviste. În anii ’50, exilul românesc, oriunde era el, la Paris, Madrid sau Buenos Aires, era foarte politizat și dorea, în mod firesc, să-și arate atitudinea ostilă față de România comunistă
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
au fost comentate și de alte comunități provenite din sud-estul Europei, numeroase în zona (abia unul din trei cetățeni americani din Florida este născut în SUA). S'a aflat că rușii, bulgarii, polonezii,ungurii, grecii, sârbii, etc. și-au pus întrebarea dacă democrații ar fi avut ceva special împotriva românilor, sau comportarea față de ei ar fi fost deopotrivă de indiferență. Cum prima alternativă nu avea vre-o justificare, au votat împotrivă democraților. În această ședință mi s-a arătat că de
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
tema corpului uman“, realizat de Marius Oprea și publicat în Convorbiri literare. Al doilea text teoretic -intitulat Mă lasă rece teoria (și nici nu pot să o fac) - e alcătuit dintr-o selecție a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările pe care, în timp ce lucra la această carte i le-a adresat pe mail lui Emil Brumaru. Întrebări despre felul în care se naște poezia sa, despre relația cu cititorul... la care sublimul cerșetor de cafea refuză să răspundă. Paradoxul, constată
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
Mă lasă rece teoria (și nici nu pot să o fac) - e alcătuit dintr-o selecție a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările pe care, în timp ce lucra la această carte i le-a adresat pe mail lui Emil Brumaru. Întrebări despre felul în care se naște poezia sa, despre relația cu cititorul... la care sublimul cerșetor de cafea refuză să răspundă. Paradoxul, constată Rodica Ilie, e faptul că răspunsurile lui Brumaru au alcătuit o artă poetică în toată regula. Închei
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]