5,014 matches
-
la zăgăzuirea și lichidarea holerei. În perioada în care flagelul nu pătrunsese încă pe meleagurile noastre, a publicat, în editura ziarului "Constituționalul", o broșură intitulată Măsuri propuse în contra holerei, în care trata, pe înțelesul tuturor, despre "modul de preparare și întrebuințare a substanțelor și mijloacelor de dezinfectare pentru prevenirea holerei" și despre "precauțiunile individuale în timpul holerei". Cum am mai menționat, Babeș a făcut, la institutul de sub direcția sa, expuneri tehnice și demonstrații practice asupra agentului infecțios al holerei, a modalităților de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sexul, editorul sfârșise prin a se specializa), îngrijindu-se doar ca reclamele să fie cât mai extravagante și publicitatea gratuită. Îi oferi, deci, lui Jonas, o dată cu secția de lectură, mult timp liber, căruia acesta se strădui să-i afle o întrebuințare. Și așa descoperi Jonas pictura. Pentru prima oară în viața lui se simți cuprins de un zel neistovit, de care nu se crezuse niciodată în stare; începu curând să picteze de dimineața până seara, și, tot fără nici cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
casa Louisei. Într-adevăr, după cum era de așteptat, nimeni nu încercă vreun simțământ de stinghereală la prezența lor, iar cele două femei se socotiră aici, încă din prima zi, ca la ele acasă. Încăperea cea mare căpătă cele mai felurite întrebuințări, fiind în același timp sufragerie, loc unde se călcau rufele și cameră de copii. În cămăruța în care dormea cel mic, depozitară pânzele lui Jonas și așezară un pat de campanie pe care dormea Rose, când venea singură. Jonas ocupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
în] care nu sunt necesități ***, afară de aceea atâtea femei ce rămân nemăritate sunt tot atâtea ocazii pentru căi predispuse de a se abate. De aici apoi datează degenerarea beletristicii, care în masa // ei se conformează totdeuna cu timpul. ["POPULAȚIONISTICĂ"] 2257 Întrebuințare la istoric, la populaționistică după Malthus. [CREȘTEREA POPULAȚIEI] 2267 Oare în momentul în care populația Germaniei crește, populațiunile altor țări nu vor fi scăzînd? La noi de es. în unele județe, unde pământul a fost secătuit, ea scade; în cele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ia nimic pentru sine. Ceea ce se produce într-un loc el restituie în alt loc integral. 170 {EminescuOpXV 171} ȘTIINȚE NATURALE ["OMUL E ÎN ORIGINEA LUI IERBIVOR"] 2267 Că omul e în originea lui ierbivor ar trebui s-o dovedească întrebuințarea focului și bucătăria. El nu mănâncă animale vii. Substanțele animalice trebuiesc la o stare mai primitivă, mai puțin organică decum ele se iau de la animal de-a dreptul. Oare cu carne friptă sau fiartă nu s-ar putea gunoi pămîntul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ochi bătrânesc și serios pe care îl au animalele espuse a se hrăni singura înainte de vreme. Este o vorbă - "nevoia învață minte pe om" - adevărat! Dar pe câtă vreme creierul, organul minții, nu este pe deplin crescut, această creștere o împiedecă prin întrebuințarea prea timpurie a lui, precum un cal închircește când îl înhămăm prea de timpuriu, pe când îi mânz. Însă nevoia părinților înhamă prea devreme atât puterea fizică cât și cea intelectuală a copilului, încît iese din el o închircitură, un cretin
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de a se face aici în țară cel puțin ministru. 2) Sistemul instrucției noastre, neîntemeindu-se pe priceperea obiectelor predate, ci pe memorarea de regule abstracte și de cuvinte, copilul n-are niciodată acel, repaos al creierului, care consistă tocmai în întrebuințarea sau simultană, sau consecutivă, pe rând, al facultăților. Cine voiește să învețe mult trebuie să învețe multe, precum cel ce vrea să mînînce mult trebuie să mînînce multe, de toate. Partea lexicală a limbelor, limbile înșile au a face mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
țintesc la scopul final - y = a [plus] p [plus] u, În realitate însă planul tău e x. y cu toți termenii nu este nimic alt decât o mască și se numără în minus, o risipă de puteri - aparentă - pentru a masca întrebuințarea veritabilă a acelei puteri; deci x = b [plus] c [plus] d [plus] e [plus] ( - a - p - u)f [plus]... = x ["DAR ÎL VEȚI NUMI ABSOLUT... "] 2275B Dar îl veți numi Absolut, dar [î]l veți numi Infinit, dar Unul - Unul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Se cultivă locurile sărace cari cer proporțional munci multe. Se dezvoltă puterea fizică, dar capital ioc. Dorința de a-l câștiga prin pradă. Războaie. t]2g. Nevoi sociale. Lipsă de muncă. Acumulație enormă de indivizi așteptând de la capitalul claselor superioare întrebuințarea brațelor lor. Centralism. Monarhie absolută, demagogică. t = g. Civilizație și pace. POPULAȚIONISTICĂ ["SĂ NE-NCHIPUIM... 2275B Să ne-nchipuim că gintea g. s-așează pe teritoriul t, abstracție făcând deocamdată atât de numărul de indivizi din cari ginta se compune
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înfățoșare și se numesc proprii. Socrat, Platon; iară alții cari sub tot aceeași însemnare cuprind mai multe înfățoșări și se numesc universale, spre ex[emplu]: ființă, animal. Mai pe urmă terminul este technic, carele le întrebuințează în știință și măiestrii. Întrebuințarea terminilor. Noi ca și din fire legăm concepturile noastre de termine și oricând ne înfățoșăm ceva, gândim totodată, și despre terminul cu care prin obicinuirea noastră este legată o asemenea înfățoșare. De aice vine aceea că, adeseori, mai nainte ne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sufletului nostru. Această folosire a terminilor este sau civilă sau științifică, precum sau în viața cea de comun sau în știință și măiestrii le întrebuințăm, pentru a împărtăși altora cugetele noastre. 570 {EminescuOpXV 571} Legile folosirei terminilor. În genere la întrebuințarea terminilor în chip de lege ne poate sluji: ca să întrebuințăm terminii însemnători, nu săci, hotărâți, proprii și lămuriți. Îndeosebit în privire cătră noi înșine la întrebuințarea terminilor se cuvine să ni aducem aminte cumcă numai potrivit este să însemnăm unul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a împărtăși altora cugetele noastre. 570 {EminescuOpXV 571} Legile folosirei terminilor. În genere la întrebuințarea terminilor în chip de lege ne poate sluji: ca să întrebuințăm terminii însemnători, nu săci, hotărâți, proprii și lămuriți. Îndeosebit în privire cătră noi înșine la întrebuințarea terminilor se cuvine să ni aducem aminte cumcă numai potrivit este să însemnăm unul și tot acelaș concept cu unul și tot același termin. Iară în privire cătră alții, la folosirea terminilor cea civilă, se cuvine a păzi această regulă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este deformarea unghiilor, În cazul În care acestea devin subțiri și concave. Fierul se găsește În carnea roșie, ficat, boabe, fasole, gălbenuș de ou, legume verzi. Proteina de origine animală și vitamina C Îmbunătățesc absorbția fierului. Prin urmare, se recomandă Întrebuințarea cărnii și a păsărilor cu legume proaspete și verdețuri. Doza zilnică pentru adulți este de 15 mg. Iodul este necesar pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Acești hormoni reglează metabolismul, mai ales procesele energetice și de transfer de căldură, participă la reglarea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
în principiul legalității, în forța cu care sistemul de reguli stabilite de parlament trebuie să fie respectat de puterea executivă și de puterea judecătorească, drept condiție a legitimității actelor lor. Prin această teorie nu se ia în considerare o posibilă întrebuințare arbitrară a puterii legislative. Din acest motiv, Costa și Zolo amintesc faptul că s-a vorbit despre "vacuum-ul legislativ" al statului de drept german. În această viziune, Rechsstaat-ul ar corespunde, așadar, "dreptului de stat" cu o concepție a legii
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
transforma în valoare de schimb. Dorința de noutate a modernului se transformă într-un modus vivendi. Fiecare experiență nouă (goana după practicile ezoterice, de exemplu) este deseori și o realitate trăită care își va pierde în scurt timp valoarea de întrebuințare în favoarea alteia. La fel se pot explica sporturile extreme, goana după senzațional, ocult etc. Viața se transformă într-un lung șir de experiențe "tari" care vin să tulbure monotonia incertitudinii și ritmului alert al existenței noastre. "Reprezentarea contabilă a vieții
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
obiecte divinatorii tocmai grație prezenței lor în actele sacrificiale. Utilizarea peștilor în arta divinatorie precum și semnificațiile atribuite lor ar fi consecința unor rămășițe mitologice indiene și chaldeene. La noi, doar reptilele cu rol important în bestiarul magic mai au oarecare întrebuințări divinatorii, și acestea intrate de mult în rândul superstițiilor, fără să mai provoace cu nimic interpretările. Broasca și șopârla sunt prevestitoare ale prezenței spiritelor malefice sau ale vrăjilor. Cercetarea noastră arată că în unele locuri (mai cu seamă în zonele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cunoscător", "cu har". Fiecare dintre aceste ilustrări ascund în ele diferite maniere de percepere și evaluare a divinației. 6.1. Percepția comună asupra divinației și magiei Dintru început putem menționa că, pentru cei mai mulți, importante nu sunt distincțiile și nuanțările, ci întrebuințarea concretă și efectul practicii în sine. Cel care apelează la serviciile unui magician sau divinator este mai puțin interesat de faptul că el se numește într-un anume fel sau că posedă anumite capacități și o tehnică specifică de lucru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dădeau deloc semne de șubrezenie sau de slăbiciune. Din contră, în Renaștere aceste discipline spirituale au cunoscut o înflorire fără precedent. Faptul este oarecum paradoxal dacă socotim reproșurile de azi aduse "științelor vremii", cum că n-ar avea valoare de întrebuințare. Greu de explicat, dacă nu imposibil, cum o societate în ansamblul său va accepta mai târziu dezvoltarea unor științe care nu-i serveau în nici un fel. Adevărat paradox! În realitate, lucrurile stăteau cu totul altfel. Omul renascentist găsea utilitatea unor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un alt tip de raționament decât omul modern. Întreg universul său mental și imaginar permitea o abordare magico-religioasă a lumii. Se poate afirma că în acea vreme omul trăia într-un univers "saturat de magie". Ipoteza lipsei de "valoare de întrebuințare" a științelor renascentiste trebuie îndepărtată. Ea nu reprezintă decât o explicație a posteriori a transformării spiritului științific și, ca atare, este lipsită de orice verosimilitate"162. Dar care era statutul științei în aceeași perioadă? De fapt, ceea ce noi modernii numim
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unei maladii etc. Scopurile nu erau neapărat, așa cum s-ar crede, de natură pur spirituală și metafizică. Adevărul, iubirea, dreptatea, moartea, libertatea sunt aspecte care interesau doar elitele vremii și nu mulțimile. Așadar, pentru omul obișnuit, toate acestea căpătau o întrebuințare concretă și priveau existența sa ca individ în lume și societate prin restabilirea normalității și a ordinii. Mijloacele prin care se urmărea atingerea unor scopuri extrem de concrete erau de factură magico-religioasă. Astfel, "în timp ce ordinea pe care se sprijină magia este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
produs o schimbare de paradigmă: cunoașterea magică a lumii a fost înlocuită cu cunoașterea de tip științific. La bază nu au stat criterii de ordin valoric. Ioan Petru Culianu 193 demonstrează că ambele tipuri de cunoaștere aveau o valoare de întrebuințare. Acest fapt este confirmat peste timp: vechile forme de cunoaștere nu au dispărut, ci, paradoxal, și-au demonstrat capacitatea de adaptare și supraviețuire. Teoria fractalică 194 enunțată și folosită de Ioan Petru Culianu în scrierile sale arată că atât cunoașterea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Era descoperită numai când veneau femeile și fetele să-și afle ursitul. Folosirea oglinzii în practicile divinatorii nu este deloc întâmplătoare. Pe lângă rolul său bine-cunoscut de a reflecta obiectele ce-i stau în față, ea a primit și o altă întrebuințare: aceea de a putea reflecta nevăzutul. Acest fapt este posibil pentru mentalul tradițional întrucât oglinda era percepută ca un obiect care separă două lumi: cea din fața sa (văzută) și cea din spatele său (nevăzută). Să nu uităm că băștinașii noului continent
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
astăzi, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1997, pp. 15-19. 40 Ibidem, p. 7. 41 Ibidem, p. 18. 42 Ioan Petru Culianu, în Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit., remarcă prezența vie și "valoarea de întrebuințare" a unor științe precum astrologia, astrologia medicală, magia și, mai puțin, alchimia. Deși "lucrurile nu pot fi controlate decât a posteriori, pentru oamenii Renașterii, valoarea relativă de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
magie în Renaștere. 1484, ed. cit., remarcă prezența vie și "valoarea de întrebuințare" a unor științe precum astrologia, astrologia medicală, magia și, mai puțin, alchimia. Deși "lucrurile nu pot fi controlate decât a posteriori, pentru oamenii Renașterii, valoarea relativă de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și abandonarea acestora este explicată de autor prin metafora "muștei aptere". În realitate acest mutant (musca apteră
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ed. cit., pp. 16-17. 193 Ioan Petru Culianu, Eros și Magie în Renaștere. 1484, ed. cit., p. 251: "Este cu totul evident că științelor din Renaștere, oricare le-ar fi fost valoarea reală, nu le lipsea deloc valoarea relativă de întrebuințare. Toate mărturiile contrare ale contemporanilor sunt, în cea mai mare parte, suspecte, căci provin de la scriitori care vor să obțină un efect facil asupra publicului". 194 Modelul matematic de tip fractalic aplicat în științele umaniste dă cele mai spectaculoase rezultate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]