1,655 matches
-
Vremii“, „Buna Vestire“); manuale de limba ebraică. Iată și câteva exemple: „Adevărul asupra problemei evreești din România în lumina textelor religioase și a statisticei urmate de listele nominale ale ostașilor evrei morți, răniți, prisonieri, deportați și decorați în războiul pentru întregirea României“ (1925), sub semnătura Dr. W. Filderman; „Antologia literaturii evreești“ (Ed. Tarbut, 1939); „Mărturia unei generații“ (1929), de Felix Aderca; „Domnul Nae Ionescu apără pe Ebrei împotriva jidanilor“ (1933), de I. Ludo. În Raportul Comisiei Internaționale privind studierea Holocaustului în
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
lui Fundoianu față de literatura română își află rădăcinile în pozițiile ceva mai puțin severe, urmărind o altă "rezolvare", ale lui Nicolae Iorga. Iată ce susținea acesta (la 1903!) despre misiunea intelectualului român. "Ceea ce avem de făcut înainte de toate e purificarea, întregirea și mai ales răspîndirea culturii noastre", întrucît în România avem "un stat pentru toți, și o cultură pentru boierii și parveniții din funcții." Concluziile lui Iorga nu erau nici ele blînde atunci cînd spunea: "Avem un stat național fără o
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
aici pînă la a aprecia că "prin asemenea pagini Topârceanu nu stă cu nimic mai prejos de maeștrii recunoscuți precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu (probabil prin Balaurul, n.n.), Cezar Petrescu ori Gib Mihăescu în cărțile dedicate războiului de întregire" e, oricum am luat-o, o cale mult prea lungă. Liviu Grăsoiu, George Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române, Ed. Crater, 1999.
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
glosatori etc.), știm astăzi mai mult decît Clément Marot cu privire la „locurile, lucrurile și oamenii” despre care vorbesc Testamentele lui Villon. Iar acest noian de varii cunoștințe s-a revărsat generos în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
burghez. Otilia admiră biblioteca bine căptușită a lui Pascalopol. Dar are și ea o bibliotecă de unde Felix extrage Mănăstirea din Parma și i-o împrumută vărului său Titi. Acesta, cam cretin, se mărginește să reproducă ilustrațiile. Tot înainte de războiul de întregire, personajele lui Ionel Teodoreanu din La Medeleni au o activitate suținută de lectori. La liceu se studiază Eminescu și Lamartine. Liceanul Dan, cînd e să facă un dar, oferă însă tot volumul lui Samain Au jardin de l'Infante, în
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Teodorescu, apreciat de marele muzician George Enescu, alături de care, în Primul Război Mondial, a ridicat moralul soldaților și ofițerilor români cu cântece ce au devenit șlagăre ale muzicii lăutărești, alinând cu ele durerile răniților de la Oituz, Mărăști, Mărășești, luptători pentru Întregirea Neamului. O ulița de la marginea municipiului Pitești, cu mult noroi și câteva case, poartă numele Zavaidoc, numele celui mai vestit rapsod al României dintre cele două războaie mondiale. Sculptorul Eugen Petri i-a realizat un bust, iar Centrul Cultural și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tălpi întipărite în argilă ce s-a solidificat din vremuri fără vârstă, ce se măsoară cosmic (p. 101). Pe langă mesajul enigmatic, cultivat cu acea măiestrie de redutabil condeier, există în aceste alcătuiri, cum însuși Artur Silveștri le numește, o întregire a operei sale polivalente, de o halucinanta expresivitate stilistica. „Întruchipare a cutezanței, a priceperii, modestiei și patriotismului”, cum este caracterizată în Revistă „Orizont Aviatic”, „exemplu de curaj și înțelegere a menirii sale”, cum o descrie V.Firoiu în cartea „Amazoanele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Tudorel Urian Rațiunile de ordin politic au făcut ca în România să se vorbească prea puțin și niciodată în vorbe măgulitoare despre spațiul politic și cultural al Europei Centrale. Politica unei țări preponderent ortodoxe, a cărei sărbătoare a întregirii este direct legată de ceea ce se numește �tragedia Europei Centrale", aflată, după cel de-al doilea război mondial, în zona de influență (este puțin spus) a Uniunii Sovietice nu putea privi decît cu resentimente și complexe spre un spațiu pe
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
iubiri» abordează în două povestiri (acțiunea începută în prima și continuată peste ani în cea de a douaă, în manieră proprie, motivul clasic al iubirii nemuritoare, al găsirii sufletelor pereche, care despărțite în condiții neclare, se vor căuta veșnic pentru întregirea cuplului primordial, arhetipal. În cele două povestiri de această dată este abordat motivul iubirii mature din primii ani de tinerețe al cărei jar mocnește ani de zile, ca să se explice și reaprindă târziu după mulți ani. În povestirea « Finalul unei
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
a avut-o fix la orele 11 și 35 de minute. Dacă acum cărțile nu mai există decât în ele și pentru ele, poate reintra în posesia lor prin comentariile critice, care sunt o altă viață a lor, o complinire, întregire de sensuri și idei. Ca să le simtă prezența cât mai concret va fi nevoie de reprezentări realmente palpabile... Așa i-a venit ideea cu borcanele. Poate să fi fost și o consecință a acrelii simțită pe limbă încă de dimineață
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
o ființă cu ea. Era ca o plutire. Da, sau nici plutire. Îi zărea clar, îi vedea, îi auzea și-i simțea în ea dureros de vii pe toți trei și pe bărbată-su, pe fiecare în parte, ca o întregire a lumii, ca și cum lumea, sălbăticită și-nnebunită de propria sa neputință și furie, coborâse în matca ei liniștită de pace și ordine, și ea, mama întregii lumi, putea surâde împăcată cu ea însăși și cu viitorul care o aștepta. Mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și Alexandru Averescu. În legătură cu proiectul Legii mareșalilor, se impun câteva precizări: demnitatea de mareșal era onorifică, nu putea fi oferită oricui, ci numai anumitor personalități militare, generali de corp de armată, șefilor Marelui Cartier General, comandanților armatei în timpul Războiului pentru întregirea neamului. Instituirea demnității de mareșal a fost un subiect discutat de politicieni, militari. În urma dezbaterilor din Parlament, în ședințele din Senat și din Adunarea Deputaților Ăiunie 1930), proiectul de lege a fost aprobat. Prin Decretul-regal nr. 2451 din 1 iulie
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
demnitate este onorifică și se poate conferi generalilor, care, în gradul de general de corp de armată, au condus cu succes operațiunile armatei române, în funcție de șef al marelui cartier general sau de comandant titular al unei armate, în războiul pentru întregirea neamului. Mareșalii României vor lua parte la ședințele Consiliului Superior al Apărării Țării, la care vor fi invitați de M.S.Regele. Un statut va preciza uniforma, insignele și celelalte detalii de ordin protocolar.” Aflat de puțin timp la domnie, Carol
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
panglicarul țărigrădean din Strada Doamnei. [7 aprilie 1883] 284 {EminescuOpXIII 285} ["PRIN DISCURSUL ȚINUT LA ATENEU... "] Prin discursul ținut la Ateneu d. C. A. Rosetti a continuat a afirma că colegiile superioare sunt coruptibile din cauza micului număr; că se fac întregiri, se speculează voturile ș. a. m. d. Nu noi vom fi aceia cari să contestăm cu desăvârșire aceasta, căci pădure fără de uscături nu se poate. Oratorul de la Ateneu cată să fi cunoscând pe amicii săi politici din colegiul I și să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ziarul Universul nota că „au căzut trei morți și mai mulți răniți”. Represiunea răsculaților din Lespezi, de la 4 martie 1907, concomitentă cu cea petrecută la Botoșani, se înscrie printre primele care sau soldat cu victime în rândul țăranilor. RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE A NEAMULUI Cei mai mulți militari din zona Pașcani au făcut parte din regimentele de infanterie fălticinene, 16 și 56. Comandantul regimentului de infanterie era colonelul Constantin Neculce, fiul primarului din Pașcani, urmaș a cronicarului Ion Neculce. Între mulți militari din zona
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din regimentele de infanterie fălticinene, 16 și 56. Comandantul regimentului de infanterie era colonelul Constantin Neculce, fiul primarului din Pașcani, urmaș a cronicarului Ion Neculce. Între mulți militari din zona Pașcani, care sau distins în luptele din timpul Războiului de întregire a neamului a fost și preotul Nicolae Oniceanu, din Heci. Preotul a fost confesor militar al regimentului „32 Mircea”. În luptele de la Mărășești, cu crucea în mână, a îmbărbătat cetele răzlețe ale diferitelor unități, împingându-le din nou în focul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Militarul Prezan și marile momente din istoria neamului II 1. Constantin Prezan și răscoala țărănească din 1907 Numele lui Prezan se leagă de marile momente ale istoriei neamului din primele decenii ale secolului trecut: Răscoala țărănească din 1907, Războiul pentru întregirea neamului, de evenimentele cu care s-a confruntat monarhia. Un episod din cariera militară a lui Constantin Prezan a fost anul 1907, anul răscoalei țărănești care a zguduit întreaga țară. Pentru potolirea ei, guvernul liberal, având ca ministru de Interne
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
s-a numit ,,Ipoteza Z”, adică ,,Planul de campanie român din 1916” Ătitlu complet: ,,Proiectul de operațiune în vederea unui război contra Puterilor Centrale și a Bulgariei. România aliată cu Quadrupla Înțelegere’’). Se precizau: scopul politic ,,realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului” și eliberarea ,,teritoriilor locuite de 17 români, ce se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro-ungară”, scopul strategic -zdrobirea definitivă a rezistenței inamicului din Transilvania, debușarea în câmpia ungară, pe văile Tisei și Dunării. Pentru atingerea scopului strategic, România dispunea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
În Piața Unirii, în jurul statuii lui Vodă Cuza, în locul unde se sărbătorise cu mai mult de o jumătate de veac înainte, cea dintâi unire a celor două Principate Române, s-a serbat, în mijlocul unei bucurii delirante, cea dintâi manifestare a întregirii complete a neamului, temelia României Mari. Au ținut cuvântări înflăcărate: I.I.C.Brătianu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion Nistor și s-a încins în jurul statuii hora simbolică a unirii în care s-au prins miniștri, deputați, senatori, soldați și țărani”. Generalul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
toată goliciunea lor, mai ales când orice jurnal, oricât de intim ar fi, poate deveni într-o zi public, cuvântul scris fiind cel mai bun martor al unor crâmpeie de viață. Cu oricâte mistificări, însemnările își au rostul lor în întregirea unor profiluri, sunt o altă modalitate de exprimare în cadrul aceluiași cod, se pot constitui uneori într-o " entreprise de salut ", cum aprecia Maurice Blanchot.1 Nu este vorba nicidecum de supraviețuirea operei propriu zise, ci mai degrabă, de supraviețuirea scriitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ținutului Sucevei, a județelor Suceava, Fălticeni și Baia și a raionului Fălticeni, până la 16 februarie 1968, fiind interesată direct de evoluția poștei și telecomunicațiilor în zonă. Lucrarea oferă momente semnificative din trecutul poștei și telecomunicațiilor în zona Fălticenilor, începând de la întregirea ținutului Sucevei, după răpirea Bucovinei și până la sfârșitul secolului al XX-lea. Se adresează salariaților din domeniu dar și marelui public, beneficiari ai serviciilor de poștă și telecomunicații. Trebuie subliniat că, din lipsa documentelor, nu au fost cercetate îndeajuns unele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]