3,589 matches
-
fost elaborat de marele economist englez J. M. Keynes. Ideea modelului presupune că stimularea investițiilor revine statului și se Înaintează un model investițional al țării prin politicile bugetară și monetar-creditară. Politica bugetar-fiscală presupune deschiderea unor linii de finanțare activă a Întreprinzătorilor; creditarea Întreprinderilor private din surse bugetare; organizarea achizițiilor de stat de bunuri și servicii; direcționarea investițiilor de stat În acele ramuri care vor apărea ca catalizator al mecanismului multiplicator; orientarea cheltuielilor bugetare cu scopuri neproductive (care la prima veder par
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de avantaje. b) veniturile obținute În urma valorificării avantajului de firmă pe o piață străină trebuie să depindă Într-o anumită măsură, de condițiile locale de producție. Caracterul necesar al acestor două condiții devine clar atunci cînd se recunoaște faptul că Întreprinzătorii locali au avantajul cunoașterii condițiilor economice, sociale, culturale, juridice În care operează. Firma străină trebuie să suporte costul cunoașterii noului mediu. În consecință, e necesar ca avantajul exclusiv nu numai să anuleze dezavantajul și costurile incumbate de operarea Într-un
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de cota ridicată de foști angajați ai filialelor CTN, care lucrează, ulterior În relații de subcontractare cu foștii lor patroni, precum și de numărul mare de manageri ai firmelor locale care s-au format În cadrul complexelor transnaționale; Încurajarea apariției de noi Întreprinzători În țările-gazdă prin Încheierea Între CTN și partenerii locali a unor contracte de licență pentru producerea și comercializarea unor produse secundare; presiunile concurențiale exercitate de filialele firmelor străine În țările-gazdă constituie un mijloc eficient de inducere a schimbării tehnologice și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de proiect ce poate fi de trei tipuri: a) riscul separat, adică riscul, În mod exclusiv, legat de Însăși proiectul investițional; b) riscul din interiorul firmei sau riscul corporativ, reprezintă riscul legat de proiect, În context cu Întreaga activitate a Întreprinzătorului; c) riscul de piață sau de portofoliu, reprezintă riscul plasării capitalului. 2. riscul legat de activitatea Întreprinzătorului; 3. riscul ramural, ține de caracterul variabil al ramurii, În plan economic, cu cât este mai mare variabilitatea cu atât mai Înalt este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de Însăși proiectul investițional; b) riscul din interiorul firmei sau riscul corporativ, reprezintă riscul legat de proiect, În context cu Întreaga activitate a Întreprinzătorului; c) riscul de piață sau de portofoliu, reprezintă riscul plasării capitalului. 2. riscul legat de activitatea Întreprinzătorului; 3. riscul ramural, ține de caracterul variabil al ramurii, În plan economic, cu cât este mai mare variabilitatea cu atât mai Înalt este riscul. Riscul ramural poate fi divizat În următoarele trei categorii: a) riscul sistematic sau riscul β, reprezintă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
efectele pe care le poate genera asupra unei economii naționale; sub influeța globalizării este necesară realizarea modificărilor În perfecționarea bazei economico-legislativ instituționale și armonizarea acestora cu activitatea investițională a statului; relevarea rolului producătorilor-exportatori naționali și stimularea activității acestei categorii de Întreprinzători prin facilități fiscale, facilități de creditare ; formarea unei imagini investiționale favorabile și promovarea acesteea pe plan internațional avînd drept obiectiv conturarea unei activități de promovare a investițiilor; care mai tîrziu Își va găsi continuarea În selectarea proiectelor investiționale bazate pe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Pentru investițiile străine de po ofoliu, acest ele mente nu sunt, însă, întotdeauna, determinante pentru localizarea lor. Pentru investițiile străine directe, cauzele sunt determinate și de existența unor atuuri economice (brevete, know how, expertiză comercială și managerială etc.), pe care întreprinzătorii ce le dețin doresc să le fructifice pe piețe, sau de surse de factori de producție diferite față de cele existente în țara de origine. Acest tip de in vestiții, deoarece implică legarea de cicluri tehnologice cu durate cel puțin de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
termen scurt produs fiind de turismul de masă, marea parte a populației rămîne în locul de origine. Construcția europeană afectează diferite domenii și implică un număr din ce în ce mai mare de indivizi, însă ea se adresează în primul rînd cadrelor din viața socială: întreprinzătorii se simt actori ai "pieței europene", în timp ce salariații se simt uneori victime; liderii politici, naționali și locali, iau din ce în ce mai mult parte la viața politică a Uniunii, în timp ce administrații nu percep decît de departe acest lucru; studenții din universități știu că
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
fideli. Pe de o parte volatilitatea piețelor financiare, care este o caracteristică organică a acestora, generează o percepție nefavorabilă de "fragilitate" a capitalului investit. Pe de altă parte, principalul atu al piețelor de capital este gestionarea mai eficientă a riscurilor întreprinzătorilor prin utilizarea instrumentelor financiare derivate, rod al inovației financiare.1 Concret, un risc complex este reanalizat prin disociere în riscuri elementare. Instrumentele financiare derivate nu reduc un risc elementar, ci îl redistribuie de la investitorii adverși la risc, către cei dispuși
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
deplasări alte sume peste salariul și îndemnizațiile de parlamentar, dar cu alte destinații. Aceste cheltuieli probabil că sunt comparabile cu cele ale parlamentarilor din țări mai mari și mai organizate decât România: 537 congresmeni americani, pe care Dahrendorf îi numea "întreprinzători". Iar "Un cinic ar putea adăuga că membrii Camerei au o "cifră de afaceri" de un milion USD pe campanie electorală, membrii Senatului 10 milioane și președintele 100 milioane". (11b, p. 63) Rușii au 628 parlamentari, iar polonezii 560 parlamentari
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
imaginii și a poziției pe piață; * Diminuarea efectelor presiunii concurențiale; * Acces neîngrădit la licitații; * Câștigarea unor noi segmente de piață; * Dobândirea statutului de furnizor / partener preferat; * Reducerea auditurilor clienților; Deși știm că avantajele de ordin extern sunt deosebit de atractive pentru întreprinzători și manageri, considerăm totuși că aceștia au mai mult de câștigat din avantajele de ordin intern, mai ales în ceea ce privește managementul organizației în a l e c u d n o c , 1 0 0 9 O S I l a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3156]
-
făcîndu-le să devină pașnice unele față de altele. Există și alți factori care concură la această pacificare. Un neo-cosmopolitism diferit de cel al filozofilor secolului al XVIII-lea, dar avînd, asemenea acestuia, o puternică polarizare europeană se răspîndește în rîndul conducătorilor, întreprinzătorilor, managerilor, inginerilor sau universitarilor, care călătoresc pentru afaceri, colocvii, congrese și stagii și care practică o convivialitate inter-europeană. Turismul cuprinde un segment din ce în ce mai vast al populațiilor europene, care se trambalează în auto-care, caravane, mașini, trenuri și avioane de la vest la
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
implicații majore în transformarea și modernizarea societății și a clasei politice românești - inclusiv la nivelul proiecției statalității românești - am putea privi anul 1829 drept un an cu o însemnătate revoluționară. Racordarea Principatelor la circuitul economiei mondiale a însemnat pentru majoritatea întreprinzătorilor români, pe de o parte, abandonarea vechilor practici și rute comerciale și, pe de altă parte, reașezarea acestora în fundamentele sistemului concurențial, atât pe plan intern cât și la nivel european. Evident, aceste transformări - ce au operat, în timp, inclusiv
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neloiale: „înmulțindu-se numărul străinilor, a început și concurența curată și cea necurată”. Este interesant de amintit faptul că aceste realități economice au fost consemnate într-o perioadă în care legea pentru organizarea meseriilor (1902) a influențat negativ afacerilor micilor întreprinzători evrei, limitând posibilitățile lor de dezvoltare. După cum este cunoscut, legea meseriilor din anul 1902 impunea evreilor numeroase restricții, prin asimilarea acestora cu locuitorii de cetățenie străină. Potrivit articolului 4 al legii, „subiecții unui stat străin, pentru a fi admiși să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a mai afirmat, dezvoltarea sectorului industrial surprinde cel mai bine implementarea principiilor capitaliste în economia națională. Evident, în absența burgheziei naționale și a capitalului financiar autohton, inițiatorii „revoluției industriale” din vechiul Regat au fost, în cea mai mare parte, tot întreprinzătorii „străini”. Dealtfel, așa cum afirma Ștefan Zeletin, „principiul creator al burgheziei române este expansiunea irezistibilă a burgheziei apusene; (...) așadar, societatea noastră modernă se prezintă ca rezultat al unei necesități, care nu era neapărat a românilor, ci a extinderii unor piețe de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a câtorva sute de proprietari, în vreme ce numărul total de locuitori ai județului întrecea, la 1907, cu puțin cifra de 200.000 (în 1912 - 232.954 locuitori). Dintr-un total de aproximativ 240 de moșii, 181 erau date în arendă unor întreprinzători evrei, greci, români, armeni sau bulgari. Cu diferențe nesemnificative, structura proprietății din județul Bacău era similară pentru majoritatea unităților administrativteritoriale ale Moldovei. Existau în județ proprietăți a căror întindere depășea 10.000 de hectare. Extinsă pe Valea Trotușului de la Palanca
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În celelalte economii convergente criza a fost inițial financiară, afectând ulterior, piețele pe care existau situații speculative, cum ar fi piața imobiliară. Evident că efectul de domino din economiile convergente a antrenat În criză și sisteme, de la bănci până la simpli Întreprinzători, care funcționau corect. Criza economico-financiară din anul 2008 a ridicat o serie de Întrebări privind impactul ei la nivel global, intensitatea și viteza de propagare, dimensiunea efectelor În funcție de nivelul de dezvoltare al țărilor afectate și altele. Răspunsurile la aceste Întrebări
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
se pronunțau împotriva colegiului, dar erau de acord cu îmbunătățirea sistemului electoral. De exemplu, P. P. Carp accepta modificarea vechiului sistem în sensul consolidării colegiilor independente, capabile să reziste la injoncțiuni; accepta și revizuirea censului pentru alegătorii colegiului întâi, admițând întreprinzătorii comerciali și industriași. N. D. Ghica era de acord chiar cu admiterea unui număr de țărani care ajunseseră la o stare materială bună prin muncă și economie. Pentru N. Filipescu, soluția momentului consta mai ales în autonomie comunală, reprezentarea minorităților
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
fuziunii. Totuși, există strategii de rezistență: două mari societăți editoriale, Gallimard și Flammarion, realizează aproximativ 12% din cifra de afaceri a editurilor franceze. Competența editorială, experiența în atragerea colaboratorilor, o mare corectitudine în gestionare, o înnoire prudentă le permit încă întreprinzătorilor mici și mijlocii să "reziste". Astfel, Le Seuil s-a consolidat ca distribuitor, alăturîndu-se unor prestigioase edituri precum Éditions de Minuit și alte nume de marcă mai recente (Autrement, Rivages, Odile Jacob, Arléa...). Cu o frumoasă imagine de marcă în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ca "realismul țărănesc" în accepțiunea lui Tudor Vianu sau ca "realismul tragic" în viziunea lui Eugen Todoran). George Călinescu e interesat doar de talentul scriitorului în "a-și zugrăvi" eroii. "Toți trăiesc cu o vigoare extraordinară". "Oamenii sunt dârzi, lacomi, întreprinzători, intriganți, cu părți bune și părți rele, așa cum trebuie să fie o lume comună". Această calitate de a crea personaje veridice e trăsătura care contează și în măsura în care opera o certifică, ea se sustrage caducității. Demersul critic călinescian e condiționat primordial
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
programe sau servicii din cadrul comunității; * Organizăm servicii orientate către comunitate realizate de către elevi, familii și școală (de pildă, proiecte educative, activități artistice, muzicale și teatru, activități sportive etc.); Inițiem și dezvoltăm parteneriate școală - societăți comerciale; * Dezvoltăm relații de parteneriat cu întreprinzătorii locali și grupurile sociale; * Implicăm membrii comunității în programe de voluntariat școlar; * Angrenăm participarea absolvenților la programele școlii; * Supraveghem atent participarea elevilor în cadrul serviciilor comunitare. H. M. Stern lansează o serie de întrebări subliniind necesitatea elaborării unui plan al activităților cu
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
45 funcționar superior în administrația de stat 11 9,23 12 15,4 10 7,97 director întreprindere 1 9,58 1 16,5 1 8,00 patron/fermier (cu angajați) 5 9,26 5 12,4 4 18,5 întreprinzător pe cont propriu (fără angajați 11 9,03 11 12,5 9 5,17 ziler 2 7,28 2 11,0 2 2,65 alta 29 8,13 30 12,6 27 5,46 Nonrăspuns 17 8,91 16 12
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
17 8,91 16 12,3 17 4,09 Total 333 8,44 335 12,3 309 4,77 Observăm asocierea dintre nivelul mediu de studii al fiecărei categorii socio-profesionale și reușita școlară a copiilor, mai puțin pentru patroni și întreprinzătorii pe cont propriu. Venitul tatălui, cel puțin pentru categoriile agricultorilor și muncitorilor necalificați, pare să fie mai puțin relevant. Nu trebuie uitat, însă, că pentru agricultori majoritatea necesităților alimentare sînt satisfăcute prin autoconsum. Din perspectiva reușitei școlare, copiii ai căror
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
presupune studii superioare. Privitor la utilizarea categoriei socio-profesionale ca predictor al reușitei școlare, apreciem că utilitatea acestei variabile este destul de redusă. Tații pentru care nivelul studiilor nu este asociat cu venitul și cu reușita școlară a copiilor patronii și liber întreprinzătorii fără angajați reprezintă sub 5% din populația vizată de noi. Vom utiliza, în continuare, instruirea de care au beneficiat părinții sau numărul mediu de ani de școală al acestora ca variabile desemnînd nivelul socio-cultural împreună cu venitul, cu rezerva că la
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și pe problemele sociale (Coronado, J.P., 2003). 1.1.3. Reacții la globalizare Discuțiile cu privire la costurile pe care schimbările aduse cu sine de globalizare le atrag, estimate ca fiind imense pentru grupurile aflate la marginea spectrului social pensionari, sindicate, micii întreprinzători și tinerii fără locuri de muncă, au alimentat o opoziție puternică față de globalizare. "Globalizarea nemulțumirilor (J. Galtung, 1999) unul dintre efectele perverse ale fenomenului a generat o mișcare la nivel mondial care reunește intelectuali, sindicate, organizații neguvernamentale de mediu, politicieni
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]