4,741 matches
-
pus, s-a obosit foarte mult, fără să ne atingă atât de adânc precum ar fi voit poate; d. Hagiescu înțelege rolul ce i se încredințează și-l studiază asemenea, însă, nedîndu-i-se roluri cari să se potrivească pe deplin cu înzestrarea sa naturală, e împiedicat de a se identifica în roluri nepotrivite. De multe ori bătrânul soldat a produs efecte comice când nu era intențiunea autorului. Așa, când toți stau pe malul înalt și pe punte, plini de groază și emoțiune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unuia sau preferințele altuia, dar trebuia să mă supun interesului general, altfel aș fi părut suspect. Drept urmare, mințeam și eu din greu. Improvizam adrese și numere de telefon, descriam corpuri inexistente, le atașam și-un nume, o fizionomie, câte ceva despre înzestrări (nu de învățătură, desigur). Așa apăreau inventare întregi, carnețele cu „bucăți“, tocmai bune de comparat, împreună cu índicii de performanță. Mica noastră economie erotică funcționa din plin. Împărțeam cuceririle pe categorii, cu expertiza dezinvoltă a lucrătorilor la bursă: „prospături“, „epave“, „adevărăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
indisolubil legate de personalitatea Secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu" (pp. 193-194). "Spiritul creator, străin oricăror scheme rigide sau tipare prefabricate, rigurozitatea concluziilor, realismul și claritatea țelurilor propuse poartă pecetea puternică a acestei prestigioase personalități" (p. 194). Toate aceste înzestrări și-au găsit validarea internațională în "strălucita inițiativă de pace a tovarășului Nicolae Ceaușescu" (p. 250). Realegerile seriale în funcția de secretar general al PCR sunt tot atâtea prilejuri de efuziuni colective. Confirmarea lui Nicolae Ceaușescu, "cel mai strălucit fiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității poate fi conceptualizat ca o tentativă programată de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma etică europeană a memoriei în post- naționalism. După ce a apărut pe scena britanică a ideilor politice ca o doctrină emancipativă, îngemănată cu idealurile democrației și având ca finalitate politică înzestrarea cu demnitate a poporului prin împuternicirea subiecților cu drepturi civile (Greenfeld, 1992, p. 31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
multă știință: noțiuni de limbi antice, lecturi din autorii considerați clasici, de istorie, antichități etc. Din acele discipline tradiționale care asigură pregătirea necesară și suportul creației ei și, de asemenea, pentru că acestea includ cunoașterea produselor acestui domeniu (retorica, poezia)...151. Înzestrarea înnăscuta a poetului geniu, spirit, gust (reluare a atributelor de perspicacitate intelectuală, forța imaginativa, vitalitate particulară și simt estetic, susținute de Baumgarten în această temă) trebuie cultivata, deci, prin studiul autorilor latini și francezi, al teoriei frumosului, al metafizicii, moralei
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
prin luptă până la sacrificiu (păsări, animale de pradă), sau oricât de feroce ar fi un animal de pradă el nu atacă niciodată dacă este sătul (instinctul de nutriție). La om și numai la om situația este cu totul diferită, datorită Înzestrării sale cu capacitatea de a raționa și a privilegiului de a putea alege. Urmarea acestor calități a fost faptul că Întotdeauna omul a vrut mai mult decât a avut nevoie. „Sărac nu este cel ce nu are ci cel ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifestat, nivelul lor de eficiență etc. 4.3. Indicatorii de eficiență și principalele corelații dintre variabilele macroeconomice Principalii indicatori de eficiență la nivel macroeconomic sunt: produsul intern brut pe locuitor (pib), productivitatea muncii (W ), eficiența utilizării imobilizărilor corporale ( E ) și înzestrarea muncii cu imobilizări corporale (f). Produsul intern brut pe locuitor (pib) Analiza produsului intern brut pe locuitor evidențiază cât din produsul intern brut total revine în medie pe o persoană. Pentru ca analiza să fie pertinentă, calculul dinamicii acestui indicator se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
-ului trebuie să devanseze dinamica imobilizărilor corporale. Din relația anterioară se poate realiza o analiză a modului cum este influențată dinamica PIB de dinamica imobilizărilor corporale și de cea a eficienței utilizării lor, ca factori de influență calitativi și cantitativi. Înzestrarea muncii cu imobilizări corporale (f) Aceasta se calculează ca raport între valoarea medie anuală a imobili zărilor corporale ( F ) și populația ocupată (Po). Calculul dinamicii acestui indicator pune în evidență corelația dintre acesta, productivitatea muncii și eficiența utilizării imobilizărilor corporale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
F ) și populația ocupată (Po). Calculul dinamicii acestui indicator pune în evidență corelația dintre acesta, productivitatea muncii și eficiența utilizării imobilizărilor corporale. Pentru a asigura o creștere a eficienței cu care sunt utilizate imobilizările corporale, dinamica trebuie să devanseze dinamica înzestrării muncii cu imobilizări corporale. 4.4. Studiu de caz: Aspecte privind evoluția PIB în România Debutul procesului de restructurare profundă a sistemului economic din România și de introducere a mecanismelor și instituțiilor specifice economiei de piață liberă s-a produs
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
activitatea gospodăriei, pensii, ajutoare, alte forme de protecție socială, produse agroalimentare și băuturi alcoolice, cumpărare mărfuri nealimentare, cheltuieli pentru plata serviciilor, venituri și alte intrări în bani, cheltuieli și alte ieșiri în bani, alimentația în afara gospodăriei, condițiile de locuit și înzestrarea cu bunuri, sănătate, gradul de satisfacere a necesităților gospodăriei în raport cu veniturile). Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO)<footnote Metodologia Anchetei asupra forței de muncă în gospodării AMIGO, Institutul Național de Statistică, București. footnote> Aceasta este o metodă modernă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
calcularea ponderii (Yci) fiecărei grupe de bunuri și servicii consumate (Ci) în totalul consumului populației (C). Cea mai utilizată defalcare a consumului populației pe grupe de bunuri și servicii este următoarea: − consumul alimentar și băuturi; − îmbrăcăminte și încălțăminte; − locuințe și înzestrarea cu bunuri; − medicamente și îngrijire medicală; − transport și telecomunicații; − cultură, învățământ și educație; − alte cheltuieli de uz personal. Dacă se procedează la regruparea posturilor de cheltuieli enumerate, se obține o grupare sintetică: − consum alimentar și băuturi; − mărfuri nealimentare; − servicii. Cheltuielile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
zi, pe baza datelor privind consumul produselor alimentare în unități naturale și a tabelei de compoziție a produselor alimentare. Acest indicator permite atât cunoașterea nivelului structurii calitative și dinamicii consumului populației, cât și gradul de apropiere de normele fiziologice optime. - Înzestrarea populației cu bunuri de folosință îndelungată este un indicator care se calculează pentru principalele produse în stare de funcționare, dintre care exemplificăm: • Înzestrarea populației cu televizoare color (Itc). Indicatorul exprimă, deci, numărul de televizoare color care revine la 1.000
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
cunoașterea nivelului structurii calitative și dinamicii consumului populației, cât și gradul de apropiere de normele fiziologice optime. - Înzestrarea populației cu bunuri de folosință îndelungată este un indicator care se calculează pentru principalele produse în stare de funcționare, dintre care exemplificăm: • Înzestrarea populației cu televizoare color (Itc). Indicatorul exprimă, deci, numărul de televizoare color care revine la 1.000 de locuitori; se poate calcula și la 100 de gospodării. • Înzestrarea populației cu autoturisme (Ia) exprimă numărul de autoturisme ce revine la 1
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
se calculează pentru principalele produse în stare de funcționare, dintre care exemplificăm: • Înzestrarea populației cu televizoare color (Itc). Indicatorul exprimă, deci, numărul de televizoare color care revine la 1.000 de locuitori; se poate calcula și la 100 de gospodării. • Înzestrarea populației cu autoturisme (Ia) exprimă numărul de autoturisme ce revine la 1.000 de locuitori (sau 100 de gospodării) în perioada de referință. • Înzestrarea populației cu frigidere și congelatoare (Ifc) exprimă numărul de frigidere și congelatoare ce revine la 1
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
color care revine la 1.000 de locuitori; se poate calcula și la 100 de gospodării. • Înzestrarea populației cu autoturisme (Ia) exprimă numărul de autoturisme ce revine la 1.000 de locuitori (sau 100 de gospodării) în perioada de referință. • Înzestrarea populației cu frigidere și congelatoare (Ifc) exprimă numărul de frigidere și congelatoare ce revine la 1.000 de locuitori. Un indicator foarte important și sugestiv al consumului populației este coșul minim de consum, indicator exprimat valoric, dar plecând de la cantitățile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de factori. Căutarea de piețe este, în general, motivația firmelor „orizontale”, în sensul că produc bunuri relativ standardizate global. Căutarea eficienței este în schimb motivația predilectă a firmelor „verticale”, în sensul că fragmentează geografic producția în mai multe stadii, în funcție de înzestrarea diferită cu factori la nivel local. Un model recent (Ekholm, Markusen, 2002) al capitalului de cunoaștere (deci un stoc de cunoștințe) aduce împreună cele două abordări, plecând de la premisa mobilității geografice a cunoașterii, ceea ce înseamnă că input-uri comune pot
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de bunuri neintensive în capital, motiv pentru care investițiile străine directe și exporturile se substituie reciproc în termenii volumului comerțului. Markusen (1983) susține însă că investițiile străine directe și exporturile cresc simultan, fiind complementare, dacă schimburile nu sunt bazate pe înzestrarea diferită cu factori. Mai mult, el susține că ISD-urile sunt făcute cel mai adesea în domeniile intensive în capital, iar exporturile devin apanajul industriilor care folosesc intensiv alți factori de producție. Efectul Rybczynski se produce însă din nou, ca
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
în domeniile intensive în capital, iar exporturile devin apanajul industriilor care folosesc intensiv alți factori de producție. Efectul Rybczynski se produce însă din nou, ca o contrapondere la faptul că investițiile străine directe creează prin ele însele o asimetrie în înzestrarea cu factori. Dacă investițiile străine directe ar substitui exporturile, reprezentând o realocare de capital din țara de origine către țara-gazda, aceasta poate conduce în țara de origine la scăderea salariilor reale, la șomaj, la o schimbare structurală în cererea de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ieftine. Baza pentru diferențierea produselor nu este inovarea, ci prețul. Distribuția sectorială a investițiilor străine directe și mai ales intrasectorială nu pare, în cele din urmă, să fi diferit foarte mult de distribuția preexistentă a stocului de capital și a înzestrării cu factori de producție. Distribuția intrasectorială a ISD a urmat distribuției preexistente a stocului de capital și a înzestrării cu factori. Folosind tocmai intensivitatea în muncă și făcând transferuri tehnologice care au darul de a produce competitiv, fără a schimba
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
intrasectorială nu pare, în cele din urmă, să fi diferit foarte mult de distribuția preexistentă a stocului de capital și a înzestrării cu factori de producție. Distribuția intrasectorială a ISD a urmat distribuției preexistente a stocului de capital și a înzestrării cu factori. Folosind tocmai intensivitatea în muncă și făcând transferuri tehnologice care au darul de a produce competitiv, fără a schimba însă competitivitatea de ansamblu a economiei, ISD par să nu fi contribuit decisiv la saltul calitativ de care exporturile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
identitate, adic] identificarea cu Brahman. Leg]tură între dharma și karma (acțiune-efect) are urm]toarele consecințe: nu exist] „accidente de nastere” care s] determine inechit]ți sociale; este exclus] mobilitatea în timpul unei vieți; fiecare își are propria dharma, atât ca înzestrare, cât și ca rol social (Creel, 1984, p. 4). O persoan] fie evolueaz] în ceea ce privește karma, aspirând la o renaștere mai înalt], fie încearc] s] desfac] leg]tură și opteaz] pentru abandonarea definitiv] a existenței ciclice (samsara). Ușor de spus, greu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baza unui tao social, convențional. El a sustinut faptul c] îndrumarea divin] îmbrac] forma unor sentimente sau inclinații înn]scute spre comportament. Acestea nu sunt simple predilecții pentru o conservare de natur] egoist] și nici predilecții generale pentru beneficii altruiste. Înzestrarea divin] este morală deplin instinctiv] aflat] în stadiul de s]mânț]. Fiecare om se naște cu o înclinație ereditar] spre comportament. Pe parcursul maturiz]rii, aceast] înclinație se dezvolt] sub aspectul intensit]ții și al sensibilit]ții în raport cu mediul social. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt înzestrați cu capacitatea de a gândi rațional și, pornind de la câteva premise, de a cunoaște ceea ce nu este dependent de revelație, ei pot s] ajung] la niște concluzii legate de conduită corect]. Conform celei de-a doua interpret]ri, înzestrarea relevant] este cea a unei facult]ți a simțului moral cu ajutorul c]reia, oamenii pot s] intuiasc] ceea ce este bine și r]u. Împrumutând din vocabularul teoriilor mai târzii, putem s] descriem aceste perspective ca fiind „raționalist]”, respectiv „intuiționist]”. Dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
continuă liceul în particular, iar între 1938 și 1941 e audient la Academia de Arte Frumoase din București, în atelierul lui Jean Al. Steriadi. În 1948 va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie, iar în 1950 pe cea de Drept. Înzestrarea specială pentru desen și pictură și-o va desăvârși la cursurile de pictură monumentală bizantină ale Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (1959). Angajat de Liviu Rebreanu la cotidianul „Viața”, lucrează aici între 1941 și 1944 ca secretar de redacție, apoi ca
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]