1,445 matches
-
s-au păstrat conglomerate burdigaliene și gresii mai dure. La nord de valea Negelulului precum și la sud spre Trotuș înălțările au fost mai reduse și, pe fondul unor roci cu duritate mică modelarea reliefului a fost mai intensă. Conglomeratele cu șisturi verzi (notă caracteristică), se îmbină cu formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Negelulului precum și la sud spre Trotuș înălțările au fost mai reduse și, pe fondul unor roci cu duritate mică modelarea reliefului a fost mai intensă. Conglomeratele cu șisturi verzi (notă caracteristică), se îmbină cu formațiuni mai vechi ale flișului carpatic, (șisturile disodilice și menelitele cu gresie de Kliwa de la Sărată, si Valea Mare). Formațiunile oligocene sunt acoperite de conglomerate din elemente verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
a izbucnit la câteva zile după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui. Mai mult decât atât, compania a obținut toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru explorarea solului în perimetrul Siliștea. Protestatarii au intitulat aceste manifestații drept Mișcarea de rezistență de la Pungești. Manifestațiile au început cu aproximativ 150 de
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
descris evenimentul în felul următor: "un sat din România a fost ocupat de trupe guvernamentale, care au înlocuit autoritățile locale și au instituit neoficial stare de urgență, pentru a ajuta compania Chevron să înceapă operațiunile de explorare a gazelor de șist" [...] "au blocat drumurile de acces și au patrulat nonstop pe dealuri. Cine îndrăznea să iasă pe uliță era urmărit și legitimat. Nu lăsau pe nimeni să treacă “granița”, fie că erau localnici, jurnaliști sau copii care mergeau la școală." Sătenii
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
pe care se aflau protestatarii, spune că a fost arestat și amendat pe propriul teren. La 7 decembrie, aproape 300 de oameni, veniți din mai multe zone din țară, au participat, împreună cu localnicii, la un protest față de explorarea gazelor de șist de la Pungești, în Vaslui. Unii dintre ei au devenit violenți, au aruncat cu pietre și au pătruns pe un teren privat unde se află utilajele Chevron. Mulțimea a rupt gardul care împrejmuia terenul concesionat companiei Chevron. Compania a anunțat că
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, 7 persoane au fost amendate (valoarea amenzilor este între 500 și 5.000 de lei), iar o persoană a fost acuzată de port ilegal de arma albă. Aproape 250 de protestatari anti-gaze de șist s-au adunat, în aceeași zi, în Piața Universității, în semn de solidaritate cu manifestanții din Pungești. Ei au vrut să se îndrepte spre Piața Victoriei pentru a protesta în fața Guvernului, însă au fost opriți de jandarmi. În Piața Universității
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
Ponta și Băsescu lângă Ceaușescu". Într-un document semnat și parafat de directorul Școlii nr. 1 din Pungești apare faptul că liderii Inspectoratului Școlar Vaslui interzic elevilor și profesorilor plecarea de la ore pentru a se alătura protestului împotriva gazelor de șist. În timpul unei întâlniri a consiliului local a fost semnată o hotărâre care interzicea exploatarea gazelor de șist în comună. De asemenea, un consilier a cerut demiterea primarului printr-un referendum. Prim-ministrul a solicitat un raport de la Ministrul de Interne
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
Pungești apare faptul că liderii Inspectoratului Școlar Vaslui interzic elevilor și profesorilor plecarea de la ore pentru a se alătura protestului împotriva gazelor de șist. În timpul unei întâlniri a consiliului local a fost semnată o hotărâre care interzicea exploatarea gazelor de șist în comună. De asemenea, un consilier a cerut demiterea primarului printr-un referendum. Prim-ministrul a solicitat un raport de la Ministrul de Interne, Radu Stroe, despre modul în care jandarmii au acționat la Pungești în acțiunea din 16 octombrie. Reprezentanții
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
solicitat un raport de la Ministrul de Interne, Radu Stroe, despre modul în care jandarmii au acționat la Pungești în acțiunea din 16 octombrie. Reprezentanții companiei Chevron au anunțat pe 17 octombrie că suspendă toate activitățile de explorare a gazelor de șist de la Siliștea. În comunicatul de presă compania a declarat că "prioritatea noastră este aceea de a dezvolta operațiunile în siguranță pentru angajați, subcontractori și comunitate". Totuși, compania a declarat că intenționează să urmeze alte operațiuni de explorare și nu exclude
Revolta de la Pungești () [Corola-website/Science/330634_a_331963]
-
bazinul de sedimentare al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest. Se află la nord de valea Barcăului și, este structurat din două aliniamente de horsturi Aceste spinări muntoase și măguri de vârstă hercinică sunt formate în general din șisturi cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare paleogene în est și neogene în vest, care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și Depresiunea Almaș-Agrij. Rețeaua hidrografică este tributară Someșului. Principalele ape
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Râul Agrij, Someș. "Măgura Șimleu" (597 m) - este situată la est de dealurile Crasnei și la nord și est de Depresiunea Șimleu, în bucla formată de cursul superior la Crasnei. Culmea este netedă, mărginită de văi adânci. Este formată din șisturi cristaline. Pe versanții nordici este acoperită de păduri de carpen și gorun, iar pe cei sudici de vii și livezi. "Dealul Codru" (580 m în vârful Lespezi) este situat la vest de Someș, în estul și sud-estul Depresiunii Baia-Mare. "Culmea
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Culmea Prisnel" (651 m în vârful Prisnel) - este situată în nord estul Munților Meseș, în prelungirea aceastora. Are culmea teșită ca o platformă și povârnișuri abrupte. În mare parte este acoperită de păduri de carpen și gorun. Este formată din șisturi cristaline și petice de calcar eocen sau oligocene, precum și din gresii. "Dealul Mare" este situat la nord de Prisnel și la vest de Preluca. "Dealul Dumbrava" (558 m) - este situat la nord-vest de Preluca . Are aspectul unei cueste cu orientare
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Someșan și la vest de Depresiunea Lăpuș, pe direcția est-vest între Râul Lăpuș (la sud) și aliniamentul văilor Cavnic și Bloaja (la nord) Are culmea largă și teșită ca o platformă, iar spre nord are abrupturi tectono-erozive. Este formată din șisturi cristaline. În proporție mare este acoperită de păduri de fag și gorun. La vest se află "Dealul Țicău" (Dealurile Silvaniei) "Culmea Breaza" (974 m) se află la sud-est de cea a Prelucăi și, închide la sud Depresiunea Lăpuș. Reprezintă porțiunea
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
în timp ce insulele Port-Cros și Levant sunt și ele vândute succesiv mai multor cumpărători, care nu reușesc nici să le exploateze, nici să le vândă, ele revenind statului, care le revinde din nou, Astfel, legenda arhipelagului spune că nu de la sclipirea șisturilor, ci de la aceste vânzări succesive, foarte profitabile pentru stat, i se trage denumirea. În 1881 și în 1905, Porquerolles își schimbă și ea proprietarii. Fiind singura insulă populată, o centrală termoelectrică și cisterne de apă sunt construite. În 1912 Porquerolles
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinți. reprezintă o zonă deluroasa cu înălțimi domoale (constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului), formațiuni geologice (fenomene carstice) rare ("Podul lui Dumnezeu", pod natural), doline, lapiezuri ("Câmpul de Lapiezuri") , vai, cheiuri, lacuri ("Lacul Zătonul Mare", "Lacul Zătonul Mic"), peșteri (Peșteră Ponoarele); cu păduri ("Pădurea Lapiezuri") și pajiști ce adăpostesc
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
Fracturarea hidraulică înseamnă forțarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub presiune. Fracturarea rocilor se poate produce și în mod natural, însă, folosită de om, aceasta este o metodă prin care se exploatează petrolul și gazele de șist. Primele încercări de fracturare hidraulică au avut loc în 1947, prin foraje verticale. Ulterior, începând din 1998 s-a trecut și la forarea și fracturarea orizontală. Acest tip de exploatare acționează pe o zonă mai extinsă în jurul centrului de forare
Fracturare hidraulică () [Corola-website/Science/330995_a_332324]
-
lungă de timp și vor fi exploatate într-o perioadă mult mai scurta. Acest tip de exploatare se dovedește ineficientă ca modalitate de a susține pe termen lung necesitățile energetice zonale și economia locala sau națională. Producția de gaz de șist obținut prin fracturare hidraulică într-un puț de foraj scade cu 65% după trei ani, tinzând spre zero după 8-10 ani. Aceasta investiție pe termen scurt nu garantează o dezvoltare economică durabilă. Avantajul teoretic al scăderii prețului la gaz s-
Fracturare hidraulică () [Corola-website/Science/330995_a_332324]
-
mixtă - tectonică și de eroziune situată în Carpații de Curbură, între Munceii Întorsurii și masivele Podu Calului, Siriu, Tătaru și Ciucaș. Deși considerată inițial numai de origine tectonică, este în realitate formată în sedimentele cretacice ale flișului unității de Teleajen (șisturi cu intercalații grezoase masive) și prin contribuția Buzăului împreună cu afluenții săi din cursul superior. Oscilațiilor tectono-struturale în raport cu unitățile montane adiacente (300-350 m față de Clăbucetele Întorsurii - spre nord și 600-700 m față de munții sudici), li s-a adăugat erodarea laterală de către
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
765, "Vârful Tigăile Mici" 1.717), abrupturi calcaroase și grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Din punct de vedere geologic, Masivul Ciucaș face parte din zona flișului (marnocalcare, gresii, șisturi argiloase) lanțului carpatic al Orientalilor, desfășurată din nord-estul Carpaților Maramureșului și Bucovinei până la izvoarele Văii Dâmboviței și prezintă un areal montan cu o mare variație reliefală, distribuit pe trei niveluri; astfel: Nivelul superior, dezvoltat pe conglomerate alcătuite din șisturi cristaline
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
gresii, șisturi argiloase) lanțului carpatic al Orientalilor, desfășurată din nord-estul Carpaților Maramureșului și Bucovinei până la izvoarele Văii Dâmboviței și prezintă un areal montan cu o mare variație reliefală, distribuit pe trei niveluri; astfel: Nivelul superior, dezvoltat pe conglomerate alcătuite din șisturi cristaline, calcare, gresii, gnaise, pietrișuri (atribuite erei geologice a cretacicului mediu); Nivelul mijlociu (dezvoltat pe roci sedimentare constituite din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
din gresii și marne aparținând acleeași ere geologice), reprezentat de bazinul superior al râului Buzău, "Pasul Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci alcătuite din șisturi argiloase și marneoase din perioada cretacicului superior), reprezentat de bazinul hidrografic al râului Teleajen (cu afluenții Telejenel și Pridvara) și depresiunile Cheia și Poiana Stânii. Apele de suprafață ale sitului aparțin a trei mari bazine hidrografice; astfel: bazinul hidrografic al
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
calcaros; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium"; Fânețe montane; Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"); Pajiști calcifile alpine și subalpine; Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În regiunea municipiului Bălți, fundamentul de află la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
au avut loc și faze efuzive, dar resturile ultimelor au fost îndepărtate ulterior de către eroziune, astfel că parțial intruziunile (sub formă de lacolite, batolite, apofize, stockuri, filoane, etc... - unele alungite pe zeci de kilometri) - concordante cu sensul de stratificare al șisturilor cristaline și aliniate, au fost scoase la zi. Spre sfârșitul etapei orogenetice eroziunea a determinat peneplenizarea munților, iar soclul lor a devenit rigid și ulterior a fost fracturat în blocuri, o bună parte dintre acestea fiind în dinamică încorporate geosinclinalelor
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]