130,509 matches
-
publicațiile de cultură. Dl. M. Flonta atrage atenția că "problematică este în acest caz nu poziția reticența față de cealaltă lume, lumea științei, ci imaginea despre această lume a multor personalități reprezentative pentru cultura umanista". De unde neglijarea sau chiar repudierea instrucției științifice, exclusiv legată de practică. E socotit incult cel ce nu i-a citit pe mării scriitori ai lumii (inclusiv ai noștri), pe cînd cel ignorant total în ale științei e considerat că îi lipsesc unele cunoștințe. E probabil că observația
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
cred însă că atrăgînd atenția asupra-i, dl. M. Flonta va clinti măcar cu un fir această idee (prejudecată?) îndatinata. Totul e, aici, bine consolidat pentru multă vreme încă. Dar, cine știe?, poate că viitorul, cu masivă pătrundere a construcției științifice, vă redimensiona lucrurile, în defavoarea umanioarelor, cu deosebire a beletristicii. Noica, ale cărui cărți filosofice s-au bucurat și se bucură de o mare audiență, de mulți percepute (dar și Ontologia să?) că literatura, socotea, ne reamintește autorul nostru, că știința
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
a dezvăluit atîtea erori de sistematizare (de pildă, împărțirea liricii în antume și postume), erori de lecțiune, lacune - grave - de paternitate la secțiunile publicistica și traduceri. Dar, nenorocire imensă, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru o asemenea colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Însă, o cultură are partea ei de noroc și e de sperat că, odată, cîndva o asemenea nădejde va căpăta temei și se va (vor) ivi competenți (competențele) necesară(e) în materie de descifrare a manuscriselor eminesciene și editarea lor științifică. Acestor speranțe așteptate li se adresează regretatul Petru Creția în al său Testamentul unui eminescolog, document deopotrivă emoționant și mult bogat în învățătură. Va accepta însă viitorul eminescolog (sau, mai bine, eminescologi) punctul de vedere al lui Petru Creția în
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
lor" (p. 85) anunțau sau confirmau represiuni, epurări, suprimări de reviste și interziceri ale apariției unor cărți (tipărirea în forma propusă a Dicționarului limbii române ar fi fost "o crimă față de popor" - p. 88). Orientările erau cele generale în "îndrumarea" științifică a epocii: impunerea modelului sovietic (lingvistică "cea mai avansată din lume", p. 67) și renunțarea la contactul științific cu lumea occidentală - în primul rînd la publicarea articolelor în limbi străine, sau la citarea unor autori precum "Carnap, părintele idealismului semantic
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
în forma propusă a Dicționarului limbii române ar fi fost "o crimă față de popor" - p. 88). Orientările erau cele generale în "îndrumarea" științifică a epocii: impunerea modelului sovietic (lingvistică "cea mai avansată din lume", p. 67) și renunțarea la contactul științific cu lumea occidentală - în primul rînd la publicarea articolelor în limbi străine, sau la citarea unor autori precum "Carnap, părintele idealismului semantic, expresie tipică a ăculturiiă inumane și putrede a oligarhiei financiare din America" (p. 67). Fără a constitui o
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
autori precum "Carnap, părintele idealismului semantic, expresie tipică a ăculturiiă inumane și putrede a oligarhiei financiare din America" (p. 67). Fără a constitui o surpriză, e întotdeauna frapanta în asemenea selecții de documente de epocă bruscă modificare semantica a termenului științific, care își pierduse atributele constituite de tradiție pentru a deveni simplu indiciu al respectării dogmei în vigoare la momentul dat. Lingviștii cei mai importanți, autoritățile științifice în domeniu - în primul rînd mării absenți - Sextil Puscariu, I.-A.Candrea, Sever Pop
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
întotdeauna frapanta în asemenea selecții de documente de epocă bruscă modificare semantica a termenului științific, care își pierduse atributele constituite de tradiție pentru a deveni simplu indiciu al respectării dogmei în vigoare la momentul dat. Lingviștii cei mai importanți, autoritățile științifice în domeniu - în primul rînd mării absenți - Sextil Puscariu, I.-A.Candrea, Sever Pop -, apoi Al. Rosetti, I. Iordan, Al. Graur, în fine elevii lor - sînt acuzați de cosmopolitism, paseism, idealism, obiectivism, formalism, reacționarism, împăciuitorism, imperialism, fascism; scrierile lor au
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
75). La Universitate, Al. Rosetti "nu a învățat nimic din criticile care i s-au adus. El a continuat să acorde o atenție cu totul exagerată studiului limbii române vechi" (p. 89). Confuzia fatală dintre lucrarea de popularizare și cercetarea științifică transpare chiar în observațiile și obiecțiile de detaliu: "Numai un om cu pregătire specială putea să se orienteze în mulțimea de prescurtări, trimiteri, care împînzesc Dicționarul" (p. 75). în domeniul limbii se manifestă deja puternic pudibonderia regimului, care va împiedica
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
mai gîndești la existența unui grăi comun, originar, din care au explodat în celebrul turn toate celelalte limbi ale pămîntului. Și o astfel de "nebunie" sau "naivitate" pare să fi fost supusă sancțiunilor, nu politice ci venite din partea unei comunități științifice, inca cu mult înaintea vremurilor tulburi pe care le trăim noi. În prefață să la volumul oblăduit de istoricul francez Maurice Olender, Jean-Pierre Vernant povestește că, pe cînd lucra în anii tinereții sale ca secretar de redacție la "Journal de
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii (lingvistică, gramatică istorică, filologia, lingvistică comparată), investigații legate de existența unui grăi originar sau a unui limbaj din care să fi evoluat ulterior toate celelalte, erau socotite aberație curată. Între demersul obiectiv, științific și rațional al lingvistului și improvizațiile sau invențiile celui sedus de depărtările miticului, spune Vernant, părea să existe, cu probabil cam mai bine de jumătate de secol în urmă, o netă separație. Cartea lui Olender, pasionanta după părerea mea, se
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
închiderea" vechilor evrei într-un "ev fără istorie", cum îl numește Olender. Antisemitismul lui, dacă termenul nu e cumva exagerat, este lipsit de stridentele unei uri rasiale explicite, ci ține mai curînd de o ostilitate controlată și deghizata că rațiune științifică, ca obiectivă interpretare a istoriei. Dar oare nu e acesta însuși fundamentul antisemitismului cel mai periculos, cel care nu îndeamnă la exterminări, nu urăște și nu alunga, ci pe un ton perfect calm și aproape împăciuitor promite să iți explice
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
corpurilor cerești (astronimele). Fiecare din aceste categorii e supusă unei examinări formale, în funcție de parametrii flexiunii nominale: gen, număr și caz. Un capitol introductiv despre prezența numelui propriu în gramaticile românești, precum și prezentarea concluziilor după fiecare categorie discutată asigura completitudinea demersului științific. Dincolo de acestea, descrierea formală oferă baza pentru observații foarte interesante, si care ar trebui în primul rînd relevate pentru a dovedi interesul mai larg al cercetării în cauză. Investigația gramaticala e un prilej pentru a inventaria principalele caracteristici ale sistemului
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
au întotdeauna la bază o idee nouă, un nou mod de a vedea și de a ierarhiza fenomenele studiate. A apărut, recent, o carte care oferă un adevărat model de echilibru în concepție și în prezentare, reușind să combine rigoarea științifică și stilul accesibil, să asocieze spiritul de sinteză cu propunerea unei noi perspective. Volumul, intitulat De la latină la română (București, Univers Enciclopedic, 1998), îi aparține lui Marius Sală, al cărui renume în domeniul lingvisticii romanice nu mai are nevoie de
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
documentata de analize precise e absolut necesară, pentru a nu cădea în capcana de a considera drept influență orice coincidență. Iar confruntarea cu limbi din aceeași familie e pasul esențial al acestui mod de tratare. Coerentă perspectivei comparative, principala originalitate științifică a lucrării, e și miza ei polemică: autorul tinde, sistematic, să reducă la minimum rolul influentelor străine în evoluția romanei. Din perspectiva specialistului în lingvistică romanica, e și normal să fie preferată, de cîte ori e posibil, explicația unor transformări
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
e și cea de a privilegia în expunere aspectele lexicale: strategie de captare a cititorului, cu siguranță mai interesat de evoluția cuvintelor și a sensurilor, în legătură cu istoria și mentalitățile, decît de detalii "tehnice" ale foneticii și morfologiei - dar și pariu științific: demonstrația se plasează astfel tocmai în zona în care, prin tradiție, latinitatea romanei a fost mai contestată, a fost considerată că mai puțin evidență. Volumul cuprinde așadar capitolele obligatorii pentru o tratare completă a subiectului, dar dispuse într-o ordine
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
considerată că mai puțin evidență. Volumul cuprinde așadar capitolele obligatorii pentru o tratare completă a subiectului, dar dispuse într-o ordine mai puțin comună: de la fixarea cadrului istoric ("Considerații preliminare"), se trece la lexic (capitolul reflectă o tradiție de cercetare științifică riguroasă: sînt puse la contribuție lucrările romaniștilor de la Institutul de Lingvistică din București - mai ales cele reunite în Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, 1988, volum coordonat tot de Marius Sală), la formarea cuvintelor, continuîndu-se cu capitolele care reduc la esențial
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
combinație. Fiecare dintre ele este, în mod inconfundabil, un text de Matei Visniec. Autorul pleacă de obicei de la o premisă stupefianta pentru noi, dar pe care el o dezvolta logic, cu un calm imperturbabil și cu un fel de grație științifică, până la epuizarea tuturor semnificațiilor posibile. Procedează că un conferențiar care ar vorbi mereu reverențios și distant, indiferent dacă sala în care vorbește ia foc sau daca lui însuși îi cad pantalonii. Politețea desăvârșită a discursului lui Matei Visniec are o
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
de alte paradigme de gîndire. De la studiul unei istorii a sexualității anexate la o istorie a trupului, de pildă, s-a trecut pînă la o abordare a problematicii corpului în istoria științei, însă de data aceasta nu în sensul consacrat științific, ci mai curînd în cel colocvial, corpul că determinare concretă și personală a subiectului cunoscător. Ce însemnă trupul pentru oamenii de știință, mai ales cînd aceștia erau personaje austere și ascetice chiar, precum Newton? O astfel de întrebare poate părea
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
în istoria științei o analiză a retoricii comportamentului dintr-o epoca a făcut deja vogă în cercetările școlilor de sociologie a științei, aplicate grupului din jurul Societății Regale de la Londra, miza fiind aceea de a demonstra că, în formarea unor teorii științifice, precum cele din mecanică lui Newton sau termodinamica lui Boyle a contat și o anumita construcție a identității omului de știință, o identitate constituită pe baza criteriilor comportamentale ale vremii. Așadar, corpul și comportamentul sînt două subiecte la modă în
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci o întreagă concepție despre trup, persoana, identitate, destin, comunitate, lumea de dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală. Jean-Claude Schmitt - Rațiunea gesturilor, traducere de Doina Marian, prefață de Alexandru Duțu, Editura Meridiane, București, 1998, 403 pagini, preț nemenționat.
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
stilistic; așa cum arată Mioara Avram, "persoană a II-a singular reprezintă tipul tradițional și popular, iar persoană a III-a singular a unui verb reflexiv este procedeul preferat în limba literară actuala, mai ales in stiluri impersonale cum sînt cel științific și cel administrativ. Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția a II-a revăzuta și adăugita, București, Humanitas, 1997, p. 328). Persoană a
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de a furniza Ministerului de Interne date necesare controlării situației. Cred și eu! Dacă ofițerii S.R.I. sînt fascinați de proiecte de cercetare științifică, e normal să scape din atenție tentativele de puci. Pericolul, pentru instituția cu pricina, nu vine, s-ar zice, de la agitatori politici, precum Miron Cozma, ci de la Cornel Ungureanu și Adriana Babeți, care, vezi Doamne, și-ar fi pus în
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
Titi Par omul nou și sclinteala vremurilor (Doamnei prof. dr. Elena Roată, la început de an școlar) Orice explicație, fie ea și una întâmplătoare, atinsă de contingent, fie științifică, încearcă să răspundă la întrebarea „de ce?”, întrebare pusă în legătură cu ceea ce se cere explicat. În termeni simpli, oamenii vor să cunoască nu numai ce se întâmplă, ci și de ce se întâmplă ceva. Explicația are menirea de a decide asupra unor evenimente
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
un deceniu în urmă, cele create de presiunile politice totalitare și de modelul oficial al limbii de lemn (restricții suplimentare, imprecizie, evitarea extremelor, a denumirilor unor regiuni etc.). Textul meteorologic e caracterizat, în esență, de căutarea unui compromis între exactitatea științifică și interesul practic al publicului, între un limbaj precis, codificat, neologistic - și unul tradițional, al descrierii "naturale", spontane a stării vremii. Odată depășite constrîngerile exterioare, politice, în structura tipului de discurs au apărut unele modificări. Programele de televiziune au inovat
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]