1,581 matches
-
probabil de condițiile de existență mai bune și de suprafețele mari pentru pășunat , pe teritoriul localității s-au adunat moșneni și clăcași , veniți din diverse regiuni ale țării , mulți dintre ei ca păstori . Cei mai mulți păstori însă , au venit în timpul domnitorului Știrbei Vodă ( 1849 - 1856 ), printre aceștia numărându-se , oltenii “, care au venit comuna Butoiești , județul Mehedinți ,, jienii “, ce au venit de pe malurile râului Jiu , din județul Gorj , iar , ungurenii “ sunt păstori , proveniți de prin părțile Sibiului. În vremea domnitorului Brâncoveanu exista
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
județul Mehedinți ,, jienii “, ce au venit de pe malurile râului Jiu , din județul Gorj , iar , ungurenii “ sunt păstori , proveniți de prin părțile Sibiului. În vremea domnitorului Brâncoveanu exista la Slobozia și un conac pentru popasul domnesc , ce a fost refăcut de Știrbei Vodă , acesta moștenindu-l împreună cu ținuturile din jur . Mai târziu , acesta a fost moștenit de unul dintre descendenții nobilei familii moldovene Sturdza , pe nume Costache , prin căsătoria sa cu Irina Câmpineanu , cea care moștenise acest domeniu. Familia Sturdza a păstrat
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D. Ghica, Eug. Ghica, N. Ghica și prințul Al. B. Știrbei. Anuarul Socec din 1925 îi consemnează o populație de 3360 de locuitori în satele Brusturoasa, Burucnișu, Camianca, Ciugheș, Cuchinișu, Palanca, Popoiu, Surdu și Pârâul Ursului. În 1931, satele Palanca, Ciugheș și Popoiu s-au separat și au format comuna Palanca
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
fostă Nafornița lui Conachi) era formată din satele Obârșia și Băimac, cu 1220 de locuitori ce trăiau în 328 de case și avea două biserici (una în fiecare sat), proprietari de pământ fiind C. Șendrea, familia Ciuchi și pr. I. Știrbei. Comuna Oțelești era formată din satele Antohești, Oțelești, Făghieni și Pădureni cu 1349 de locuitori, trei biserici și o școală înființată la Antohești în 1892; marii proprietari de pământ erau aici Maria T. Hanuță, Marghioala A. Antohi și D. Condurachi
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
pe Dealul lui Bucică din satul Dobriceni din comună, vin să întărească o certitudine, că ne aflăm pe aceste meleaguri de mii de ani. Localitatea a purtat de-a lungul ultimelor sute de ani denumiri diferite, de la Cepturoaia - Ciuturoaia, la Știrbei și actuala denumire improprie, cea de Iancu Jianu. (Localitatea noastră nu a avut nici-o legătură cu așa-zisul haiduc, un aventurier care a ajuns doar până la Mănăstirea Călui, pe care a prădat-o, denumirea respectivă fiind dată de conducerea comunistă
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
a prădat-o, denumirea respectivă fiind dată de conducerea comunistă a localității, în 1953). Cepturoaia - Ciuturoaia, adevărata denumire a localității, așa cum este ea atestată documentar, se pare că vine de la numeroasele fântâni cu ciutură, existente aici. Apoi a fost denumită "Știrbei", deoarece aici își avea prințul moșii întinse și un palat pe dealul unde acum este liceul. A mai rămas din toata averea prințului o cramă domnească încă folosită. Localitatea propriu-zisă este împărțită în două: partea sudică, numită și Robiți, cea
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
până nu voi afla loc Domnului și sălaș Dumnezeului lui Iocob“". Lucrările de construcție și decorare ale ansamblului au fost date spre supraveghere lui "Pârvu Cantacuzino", vărul primar al domnitorului. După moartea acestuia în anul 1691, este numit ispravnic "Cernica Știrbei", fost mare armaș. Definitivarea lucrărilor a avut loc în toamna anului 1697, dar biserica mare fusese terminată deja în 1693. Bolțile bisericii fuseseră finisate în iunie 1692, dată după care au fost inițiate lucrările de pictură murală. Iată ce nota
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Tot din ghips e facut, ca în interior era vorba să sada. De-asta n-a rezistat la ploi și zapezi“, a spus tânți Tăvița istoria celebrităților îngrămădite în curtea ei. Înșirate în cerc, statuile se privesc unele pe altele. Știrbe de ani si uitare, isi vorbesc, fără cuvinte, despre cel care le-a dat naștere... Până acum șase ani, curtea această din ulița Panaghiei, comuna Calopar, semăna mai mult a muzeu: era mereu plină de lume. Din sat, din împrejurimi
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
de interne și ad-interim la Finanțe și la Externe, membru de onoare al Academiei Române. El a jucat un rol deosebit în politica țării până în anul 1931, când a fost exilat de Carol al II-lea. Bunicul său a fost Barbu Știrbei, Domn al Țării Românești între 1849 - 1856. Tatăl său a fost Alexandru Știrbei, om politic, iar mama, Maria Ghika-Comănești. Este descendent și din neamul Brâncovenilor prin bunica Elisaveta. Este fratele Elisei Știrbei și al prințului George A. Știrbey (1883-1917). Prințul
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
Academiei Române. El a jucat un rol deosebit în politica țării până în anul 1931, când a fost exilat de Carol al II-lea. Bunicul său a fost Barbu Știrbei, Domn al Țării Românești între 1849 - 1856. Tatăl său a fost Alexandru Știrbei, om politic, iar mama, Maria Ghika-Comănești. Este descendent și din neamul Brâncovenilor prin bunica Elisaveta. Este fratele Elisei Știrbei și al prințului George A. Știrbey (1883-1917). Prințul Barbu Știrbey a urmat atât liceul, cât și cursurile Facultății de Științe Juridice
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
al II-lea. Bunicul său a fost Barbu Știrbei, Domn al Țării Românești între 1849 - 1856. Tatăl său a fost Alexandru Știrbei, om politic, iar mama, Maria Ghika-Comănești. Este descendent și din neamul Brâncovenilor prin bunica Elisaveta. Este fratele Elisei Știrbei și al prințului George A. Știrbey (1883-1917). Prințul Barbu Știrbey a urmat atât liceul, cât și cursurile Facultății de Științe Juridice din Paris. S-a căsătorit în 1895 la Geneva cu Nadeja Bibescu, verișoara sa de gradul II, cu care
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
1945, guvernul Petru Groza a fost impus de Moscova, astfel că Barbu Știrbey nu a apucat să fie numit prim-ministru. El a murit în mod neașteptat în 1946 de cancer hepatic. A fost înmormântat, alături de bunicul său, domnitorul Barbu Știrbei, la Capela din parcul Palatului din Buftea.
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
și bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Național Gheorghe Lazăr. Grădina Cișmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă. Este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu . În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
str. Știrbei Vodă. Este clasată pe lista monumentelor istorice din București cu . În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer. După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Știrbei, hotărăște să se sape un heleșteu și un canal de legătură cu Dâmbovița. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (lavițe
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
Barbu Dimitrie Știrbei (n. august 1799, Craiova - d. 12 aprilie 1869, Nisa) a fost domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 - 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 - 25 iunie 1856. era descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu. Era fratele domnului Gheorghe
Barbu Știrbei () [Corola-website/Science/299782_a_301111]
-
de ocupație ruso-turce (sarcină rămasă și după Convenția de la Balta Liman din 1849) și să facă față puterii prea mari avute de comisarii extraordinari. Abia în 1851, după ce țara se înglodase în datorii grele, a putut să obțină retragerea ocupanților. Știrbei, prin economii și controlul sever al cheltuielilor, a reușit să scadă două treimi din datoriile țării și a găsit timp și mijloacele necesare chiar și pentru activități constructive. A ridicat teatrul din București, a redeschis școlile închise pe timpul Revoluției de la
Barbu Știrbei () [Corola-website/Science/299782_a_301111]
-
succesele formației bleu-albastre din campionatele 1955, 1956 și 1957-1958, el fiind acela care a adus echipei mulți suporteri. Lotul Progresului la prima apariție în primul eșalon i-a inclus pe : Popovici, Gică Andrei, Bratu, Paraschiv, Soare, Colosi, Ciocea, Banciu, Cosma, Știrbei, Cacoveanu, Fusulan, Dragomir, Dobrescu, Crutiu, M. Smărăndescu, Tănase, Mihăilescu, E. Iordache. Antrenorul acelei echipe a fost Ioan Lupaș. În campionatul anului 1956 echipa nu s-a bucurat de succesul din precedenta ediție. Plecarea sau retragerea unor jucători precum: Gică Andrei
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
a ajuns în finala Cupei împotriva Științei Timișoara, pe care o învinsese în campionat cu câteva zile înainte cu scorul neverosimil de 7-0. Cum în fotbal însă, nici un meci nu seamănă cu altul, echipa Progresului: Mândru - Dobrescu, Caricas, Ciubotaru - Ciocea, Știrbei - Oaida, Smărăndescu, Ozon, Dinulescu, Penita Moldoveanu, s-a văzut condusă cu 1-0 în minutul 37, printr-un gol marcat de Cadariu. Dominarea cvasi-permanentă a echipei bleu-albastre n-a adus și modificarea așteptată a tabelei de marcaj. Așa s-a încheiat
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
1881, va demisiona pentru a deveni avocat, pentru că trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău. În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai tarziu, Elisa căsătorindu-se cu Ion I. C. Brătianu.
Alexandru Marghiloman () [Corola-website/Science/299969_a_301298]
-
a deveni avocat, pentru că trei ani mai târziu să fie numit avocat al statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău. În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai tarziu, Elisa căsătorindu-se cu Ion I. C. Brătianu.
Alexandru Marghiloman () [Corola-website/Science/299969_a_301298]
-
Uniunii Sovietice a ocupat de facto țara). De-abia printr-un Decret Regal din 31 august a fost formalizată numirea de către rege a lui Sănătescu în fruntea guvernului. Guvernul Sănătescu a trimis o delegație (Lucrețiu Pătrășcanu, generalul Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei, etc.) pentru negocierea și semnarea Convenției de Armistițiu la Moscova cu Națiunile Unite; rușii au tărăgănat primirea delegației până armata lor ocupase teritoriul României, actul fiind semnat pe 12 septembrie. Pe 15 septembrie a avut loc o ședință de lucru
Constantin Sănătescu () [Corola-website/Science/299972_a_301301]
-
domnie este numit din mai 1849, dar ia tronul în octombrie. Deși a luat parte la mișcarea moldovenească din 1848 contra rudei sale Mihail Sturdza, este numit ca domnitor în urma Convenției de la Balta-Liman, în același timp cu numirea lui Barbu Știrbei în Muntenia. De la început s-a apucat să facă multe îmbunătățiri în ceea ce privește bunăstarea țării: lucrări publice, școala de ingineri, stoparea abuzurilor, stimularea exporturilor și a importurilor prin coborârea vămii de la 12% la 5%. Cele mai importante acte sunt însă organizarea
Grigore Alexandru Ghica () [Corola-website/Science/299308_a_300637]
-
cu Uzinele Comunale București devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus dispare desființându-se. În anul 1953 zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins între podul cu același nume și Casa de Cultură a Studenților) devine zonă militară și toate clădirile, inclusiv cochetul stadion, sunt demolate. Astfel, în decurs de numai patru ani cel mai galonat club de fotbal din București dispare fără
Venus București () [Corola-website/Science/299353_a_300682]
-
ajutat la stingerea epidemiei de holeră din 1849, în Champagne și Cher. Ar fi trebuit să stea în Țara Românească doar 3 ani dar a rămas până la sfârșitul vieții. A venit încă din 1853 în București, invitat de domnul Barbu Știrbei, pentru a organiza serviciul sanitar. A contribuit fundamental la organizarea învățământului medical din România. A fost profesor de chimie la Universitatea din București. În 1860 a fost ridicat la rangul de general. A organizat serviciul românesc de ambulanțe, care s-
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]