1,715 matches
-
Ah, cu câtă ușurință țâșneau din mine cuvintele pe la începutul anilor ‘60, atunci când eram destul de lipsit de chibzuință încât să acuz faptele de minciună și să găsesc o rimă la tot ceea ce voia să fie potrivnic. În cascade se prăvălea șuvoiul de vorbe îmblânzite pe pagini întregi. În băi când fierbinți, când reci, modurile tradiționale de a povesti întinereau. Iar tăcerilor încăpățânate, torturile prin gâdilat le smulgeau țipătul de confirmare. Fiecare bășină își găsea ecoul. Și orice poantă avea valoarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mele în același timp sau, pătrunzător, una după alta. Amândouă voiau să arate precum Gretchen sau Käthchen. Mi le evocau fragmente de monoloage lucrate. Rrr-ul lui Flickenschildt le ieșea de minune. Dar, ca să semene cu Hoppe, le lipsea din statură. Șuvoiul lor de vorbe care clipocea fără încetare. Niciodată însă nu am schimbat cu ele nici un cuvânt. Mai târziu, când Gründgens a pus în scenă Muștele lui Sartre într-un cinematograf transformat în teatru, ca spectator mi s-a părut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de tort am înfulecat într-un loc ori într-altul nu stă scris pe vreuna dintre foile cepei. Într-un fel sau altul, am reușit să omorâm timpul. Întâlnirea propriu-zisă cu Anna a început abia pe seară, când am urmat șuvoiul care se revărsa spre localul de dans, pe atunci celebru, Eierschale. Dacă se spune aici că am dansat, e puțin spus. Ne-am găsit în dans, asta se apropie de realitate. De fapt, privind în urmă la cei șaisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ploaie ar putea pretinde că i-a stins și amintirea. Încă de la ivirea zorilor, Nemirovsky și magul trudeau, ticluind un număr nelămurit și poate chiar nesfârșit de lampioane din bambus fraged. Iar eu, cercetând imparțial pirpiriile măsuri ale casei și șuvoiul neîntrerupt al mobilelor, am ajuns să cred că nesomnul meșterilor era zadarnic și că nicicând, poate, nu avea să se mai aprindă vreun lampion. Vai de viața și de zilișoarele mele, mi-am mărturisit greșeala chiar Înainte de primul ziurel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca să măture străzile; pușcăriașul nu se ia la Întrecere cu cineva iute de picior, alergând de colo-colo. Salvându-l pe Fan She, Tai An a luat locul pompierilor, asumându-și riscul de a-i ofensa și de a deveni ținta șuvoaielor de apă din furtunurile lor pline. Se zice pe drept cuvânt că după un proces pierdut trebuie achitată nota călăului; drept care, după incendiu, au izbucnit certurile. Magul și ebenistul au Început să se dușmănească. Proferând monosilabe nemuritoare, generalul Su Wu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca domnia voastră să schițați, În linii mari și cu spirit sintetic, gestația lui Nord-Nord-vest, de la primul simptom până la producția masivă. Vă somez: ab ovo, ab ovo! Chipul aproape inexpresiv și cenușiu până atunci s-a luminat. Imediat aveau să vină șuvoi vorbele precise. — La Început, planurile mele n-au depășit domeniul literaturii, mai mult chiar, al realismului. Visul meu - neîndoios, nimic extraordinar - era să scriu un roman al pământului, simplu, cu personaje umane și un obișnuit protest Împotriva moșiei. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
era de neam gal, și floarea cea mai aleasă a vecinătății o cunoștea sub numele de Germaine Baculard. Broșura pe care ne bazăm pentru această operă de largă respirație intuiește că eleganța, marca operei lui Eisengardt, Își are originea În șuvoiul ei de sânge cartezian. Nu ne precupețim aplauzele În fața acestei amabile ipoteze, pe care o adoptă, de altfel, Jean-Christophe Baculard, continuatorul și promotorul maestrului. Eisengardt a murit Într-un accident de automobil marca Bugatti; nu i-a fost dat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
procent ne-am scos șpențerile. Le-am pus În grandirop la băiatu Saulino, care d-aia n-a putut participa la intifadă. Primu bolovan i l-a izbit chiar În tărtăcuță Tabacman, de i-a Împrăștiat gingiili, iar sângele iera șuvoi negru. Mandea m-am Încălzit cu sângele și-am trimis În voiaj alt bolovan care i-am turtit urechea cu iel, și p-ormă am pierdut șiru la lovituri, fincă borbamentu era masiv nașpa. A fost găuritor; jidanu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se izbi de Beth. Norman se afla din nou la podea; se lovi cu capul de un picior al canapelei. Suntem afară, comunică Barnes. Și deodată izbiturile Încetară. Habitatul Încremeni. Nimeni nu mai mișca. Cu apa țâșnind În zeci de șuvoaie subțiri și cețoase, priveau difuzorul intercomului și ascultau. — Ne Îndepărtăm de trapă, spuse Barnes. Situația se prezintă bine. Armament: sulițe cu capete explozive J-9. Încărcate cu Tanglin-59. O să-i arătăm ticălosului ăstuia câteva șiretlicuri. Liniște. — Apa... Vizibilitatea e proastă sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
văzu pe Harry izbindu-se de perete, lângă el. Ochelarii Îi căzură pe pieptul lui Norman, care Îi găsi și Îi dădu Înapoi, căci Harry avea nevoie de ochelari. Apoi, Norman Își pierdu cunoștința și totul deveni negru. DUPĂ ATAC Șuvoiul fierbinte curgea peste el; trase aburul În piept. Stând sub duș, Norman Își cercetă trupul cu privirea și Își spuse: „Arăt ca supraviețuitorul unei catastrofe aeriene. Unul dintre cei pe care mă minunez că-i mai găsesc În viață“. Cucuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să spui că peste câteva miliarde de ani vor apărea și pe uscat animale la fel de otrăvitoare? Dacă ajungem până acolo, spuse ea. — Hai mai bine să ne Întoarcem În habitat. Habitatul se afla acum foarte aproape. Se puteau vedea toate șuvoaiele de bășici care se ridicau din fisuri. — Răsuflă al dracului! constată Harry. — Cred că avem suficient aer. — Cred c-am să verific. — N-ai decât, spuse Beth, dar să știi că am lucrat cu meticulozitate. Norman se gândi că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și fără efort - avea să ajungă la suprafață În maximum două minute și jumătate. Timp berechet. Aduse submarinul aproape de DH-8. Reflectoarele din exteriorul habitatului răspândeau o lumină galbenă și palidă. Probabil că energia era pe terminate. Stricăciunile cilindrilor erau vizibile: șuvoaie de bule ridicându-se din cilindrii A și B, cavitățile din D și spărtura din E, cilindru care era deja inundat. Habitatul era zdrobit și pe moarte. Dar de ce venise atât de aproape de habitat? Privi cu coada ochiului la hublouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
În bucătărie, Închizând trapa din tavan. Cercetă aragazul, cuptoarele. Deschise ușa cuptorului și mai multe bule de gaz se năpustiră afară: aerul rămas În cuptor. Dar ceva nu era În regulă, Își zise el, căci gazul continua să iasă dinăuntru. Șuvoiul de bule țâșnea neîntrerupt din cuptor. Ce spunea Barnes despre gătitul sub presiune? Era ceva neobișnuit legat de asta, dar nu-și putea aminti cu precizie. Foloseau gaz parcă. Da, dar aveau nevoie și de mai mult oxigen. Asta Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
unui așa numit timp: timp de nașteri și morți plin de criminali și martiri. Dar eroismul și lașitatea n-au nimic în comun cu noblețea sau nimicnicia cauzei lor. Ca și V. tînăr, înot pînă la sufocare să mă abstrag șuvoiului ultimei categorii. Poți străbate mlaștina și rămîne curat? Dar nici așa n-am fost și nu sînt mulțumit căci, deopotrivă, raționalitatea de ghiață sau visceralitatea emotivă mi-au repugnat. Din clipa trezirii mele în această viață, gînd și emoție, au
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Isuse, de ce așa mult ? Sunt om cu defecte, ceva calități....doar atât Mă strădui să urc, mă trezesc iar căzând... Și ochiul din mine Te-ntreabă plângând, De ce mă iubești Isuse, de ce așa mult ? Trec neguri prin mine, curg ape șuvoi Se scot și se pun bariere-ntre noi..... Și plânsul din mine întreabă-n tumult De ce mă iubești Isuse, de ce așa mult ? Sunt tristă de tot, sunt golita de gânduri Te caut cu dor, Te găsesc printre rânduri Și-mi
Elegie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83323_a_84648]
-
digeră secole de cultură, cu fiecare buletin de știri difuzat de rețelele de televiziune distanțele se pulverizează, fusurile orare dizolvîndu-se, sub umbrela magică a satelitului, Într-o simultaneitate paralizantă. Atît de concretă, atît de credibilă, realitatea cumulată, strînsă, topită În șuvoiul informațional captează necontenit atenția individului, fixîndu-l inevitabil Într-un prezent perpetuu. Memoria, prima victimă a acestui covîrșitor asalt, se aplatizează. CÎt de viabilă mai este poziția scriitorului În aceste condiții? Nu cumva viziunea, limbajul, personajele sale se supun și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Îngheță. Un băiat drăguț, gol, cu brațele desfăcute și cu sînge cerneală țîșnindu-i din piept. Familiar, prea familiar - și nu din fotografiile făcute de legist lui Hudgens. Dădu paginile și găsi una Îndoită: băieți, fete, membre tăiate atingîndu-se, legate prin șuvoaie de cerneală. ȘI-ȘI DĂDU SEAMA PE LOC. Alergă de-a lungul holului pînă la Omucideri, găsi dosarele din 1934, găsi „Atherton, Loren, 187 P.C. (multiplă)“. Trei dosare groase, apoi fotografiile - făcute de doctor Frankenstein Însuși. Copiii fotografiați imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ca să scape de obsesii? Al șaselea brâu Își interzicea să creadă. Se ghemuia în jurul reșoului așezat pe jos în bucătăria goală. Ouăle începeau în sfârșit să sfârâie în tigaia cât o palmă. S-a ridicat să-și stingă țigara sub șuvoiul de apă de la robinet și s-o arunce în găleata de gunoi. S-a așezat pe un scaun mic și a început să mănânce direct din tigaie. Mânca fără grabă, ridicând privirea tot timpul spre fereastra prin care se zărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fel de monștri sacri ai scenei naționale, deși Phoebe ar fi putut căuta mult și bine printre prietenii, colegii, vecinii și pacienții ei și n-ar fi găsit nici o persoană care să le cunoască măcar vag numele. Cu toate acestea, șuvoiul de glume și povești intime despre ei n-a dat semne de epuizare decât când Roddy a mutat conversația spre o zonă mult mai personală, interesându-se de sănătatea cumnatului lui. — A, Peter a prins o călătorie gratis în Barbados
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dimensiunile uriașei încăperi. Dar în următoarele ore, Phoebe a reușit să-și înăbușe furia și a stat tăcută, privind în gol. Nu i-a adresat o vorbă șoferului care a dus-o tocmai până la gara York, debitând tot drumul un șuvoi neîntrerupt de trăncăneală pe care mintea ei asaltată de gânduri o percepea ca pe un zgomot fără sens, ca păcăniturile unui radio. Nu scoase o vorbă cu pasagerii din tren și nici în autobuzul care o duse înapoi acasă. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
detalii. Splendidul cal alb prăvălindu-se pe-o parte în timp ce i se înfigea un piron în grumaz, din care țâșnea sângele ca dintr-un izvor; viței zvârcolindu-se după ce li se tăiaseră gâturile, zvâcniturile violente ale capetelor lor, din care șuvoaie de sânge fierbinte izbeau pardoseala și se prelingeau pe ea; șiruri de oi fără capete, lovind încă puternic din picioare; vaci cu piroane lungi de oțel înfipte în cranii, până în creier. Și apoi, în compensație, vocea fetei care ne prezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
celor mai înalte idealuri literare (aceeași lume, desigur, în care norocul îmi va îngădui într-o bună zi să-mi înmoi picioarele șovăielnice, pentru a descoperi că e rece și neprimitoare ca apa bazinului care mă înțepenise, dând drumul unui șuvoi nestăvilit de lacrimi, în acea fatală aniversare a zilei mele de naștere). După aceea, oricum, venea cea mai importantă parte a ritualului. Ne întorceam acasă, făceam două cești de ness, ne puneam pe o farfurie biscuiți digestivi sau Rich Tea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ca două Ca două? ca două cireșe ca două cireșe maraschino ca două cireșe glasate ca două bomboane mentolate Fox’s Glacier ca două boabe de mazăre într-o păstaie ca trei monede într-o fântână ca prunele Victoria ca șuvoaiele cascadei Victoria ca un deget umflat Oricum, avea aceste sfârcuri. Erau cât se poate de evident. Dar el? Nu voiam să fiu acuzat de sexism. Eram obligat, din câte înțelegeam, să-l prezint și pe mascul ca pe un obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cînte cu o voce bătrînească. — Cinci țigăruși Într-un pachet mic-mic... Își Încreți nasul. Fumeaz-o acum. S-o fumez? — Haide, c-o să stau cu tine. Ca doi prieteni care fumează Împreună. Duncan rîse. Dar rîsul Îi răsărise prea curînd după șuvoiul de lacrimi: Îi rămase În piept și-l făcu să tremure. Domnul Mundy se prefăcu imediat că nu observă. Luă o țigară și scoase o cutie de chibrituri. Îi ținu flacăra lui Duncan mai Întîi, apoi o trase spre sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
gheață și pete colorate: verdele și maroniul și argintiul urzicilor, ferigilor sau scaieților. La un moment dat lumină ochii unei vietăți. — Uită-te acolo! — E-o pisică? — E-o vulpe! Uite-i coada roșie! O văzură cum sare, ca un șuvoi lichid și sprinten de apă; Încercară s-o urmărească În timp ce alerga. Apoi Își stinseră lanternele și ascultară foșnetul frunzelor și sunetele schimbătoare ale pămîntului. Curînd asta deveni descurajant. Se gîndeau la șobolani, vipere și vagabonzi. O luară Înainte, mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]