475,786 matches
-
rușine pentru orice regim politic viitor să defileze cu astfel de artiști și cu astfel de idei. în clipa de față, Ion Iliescu pare pregătit să declanșeze o nouă revoluție culturală. A lucrat temeinic la pregătirea cadrelor - tocmai a împânzit țara cu sute de �cavaleri" ai culturii, care de care mai aprigi luptători cu reumatismele fizice și suferințele morale -, a obținut fondurile, iar ideologia e de mult însușită: vechiul slogan care-a girat toate crimele bolșevismului: Cine nu e cu noi
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
omogen, clasa de liceu. În cazul nostru însă, al colegilor mei de la liceul Cantemir, cea mai mare parte a clișeelor acestui gen de paraliteratură nu se potrivește. Totul s-a petrecut pe neașteptate. La începutul anilor '80, cînd atmosfera din țară devenise irespirabilă, ne-am întîlnit - în Piața Rosetti din centrul Bucureștilor - cinci colegi de liceu, absolut întîmplător, într-o seară de vară. Fericiți de hazard și împinși, obscur, spre o comunicare existentă cîndva, uniți de tragedia pe care toată lumea o
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
de "transfugi". Deveneau brusc inutile studiile sociologice ori anchetele sociale pentru a vedea ce se întîmplă de fapt cu românii în "epoca de aur" ceaușistă. La treizeci de ani de la bacalaureat, aproape jumătate dintre absolvenții unui mare liceu bucureștean părăsiseră țara. Harta internă a Republicii Socialiste România apărea desenată în cîteva linii, cu o claritate necruțătoare. Absolvenți ai unui liceu ce avusese trunchi unic, seria noastră a oferit un mare număr de ingineri, dar și de fizicieni, matematicieni, medici, arhitecți, avocați
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
actori, regizori, muzicieni. Nimic din ceea ce-i uman nu ne-a rămas, se pare, străin. Din grupul nostru fac parte medici celebri (unul dintre ei a ajuns vice-președintele Societății Internaționale de Neurochirurgie: e drept că a plecat la timp din țară!), alții sunt șefi de secții și de spitale; proporția profesorilor universitari din diferite domenii rămîne impresionantă (unul dintre ei conduce Societatea Română de Inventică). Curios și reconfortant: nici unul dintre noi nu a făcut, înainte de 1990, carieră politică, nici unul n-a
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
vîrful piramidei (acolo unde se instalaseră politrucii, lichelele și odraslele lor), cantemiriștii au activat etern în eșalonul doi, doar ca profesioniști, dar ca profesioniști de mare calitate; datorită activității lor (și a altora ca ei, mii de necunoscuți din toată țara), România a supraviețuit între 1965 și 1990. În școli, spitale, în institute de cercetare, pe șantiere au existat, metaforic vorbind, mii de "cantemiriști" care - în ciuda indicațiilor absurde pornite de la vîrf și a izolării paranoice în care se afla România - au
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
unele au fost înscrise în calendare internaționale, altele au avut un caracter de unicat. Pe câteva le vom consemna succint, iar pe altele, pe larg, pe parcursul a două sau trei numere ale revistei noastre. Distincțiile și decorațiile acordate de președintele țării, domnul Ion Iliescu, unui număr de douăzeci și șase de dansatori, coregrafi și pedagogi, din țară și din diaspora românească, au constituit un eveniment unic, la noi, dar și în lume. Dacă Ministerul Culturii și Cultelor a ignorat sistematic breasla
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
le vom consemna succint, iar pe altele, pe larg, pe parcursul a două sau trei numere ale revistei noastre. Distincțiile și decorațiile acordate de președintele țării, domnul Ion Iliescu, unui număr de douăzeci și șase de dansatori, coregrafi și pedagogi, din țară și din diaspora românească, au constituit un eveniment unic, la noi, dar și în lume. Dacă Ministerul Culturii și Cultelor a ignorat sistematic breasla coregrafică, președinția a premiat mai întâi patru balerini, artiști emeriți, pe Irinel Liciu (în absență), Gheorghe
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
grad de Cavaler, Alinei Cojocaru, prim solistă la Royal Ballet Covent Garden și în fine, a reunit, de curând, la București, stele ale baletului românesc, din câteva generații, venite din diferite colțuri ale Europei și ale Americii, cât și din țară, pentru a le înmâna, de asemenea, distincții și decorații. Întâlnirea a avut un puternic caracter emoțional, atât pentru artiști, cât și pentru public. Câțiva invitați s-au reîntâlnit pentru prima oară, după mai bine de două decenii, în sala de
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
create de ei. În fine, faptul că, în afara unui criteriu strict profesional, distincția cu gradul cel mai înalt a fost acordată numai unor artiști de peste hotare, părea că avea ca subtext îndemnul adresat tuturor de a pleca mai întâi din țară dacă vor ca, ulterior, să se bucure de cea mai înaltă apreciere. Și, cum Ministerul Culturii și Cultelor nu i-a băgat în seamă, în ocazii anterioare și pe artiștii dansatori și coregrafi, ei au rămas, între alți confrați, singurii
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
luxosului Mall, ci la o scară care coboară direct în afara complexului. După toată lăfăiala de confort din Mall, cobori o scară horror, de o mizerie șocantă, cu pereții de rigips sfîșiați, plini de caverne uriașe. De fapt, asta e "România, țara mea", lume a contrastelor siameze: coabitarea dintre "voința de ștaif" și eterna "scară din dos", inevitabil infectă. Este și una dintre temele Filantropicii. Pe marginea acestei lumi, Nae Caranfil a scris un "libret comic", ca pentru un fel de operetă
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
de ștaif" și eterna "scară din dos", inevitabil infectă. Este și una dintre temele Filantropicii. Pe marginea acestei lumi, Nae Caranfil a scris un "libret comic", ca pentru un fel de operetă caragialiană în decor pencilensian; nu ne aflăm în "Țara surîsului", ci în "țara cerșitului"; "voievodul țiganilor", capul întregii afaceri ("mecanismul milei"- un perpetuum mobile de făcut bani) are jovialitatea malefică a lui Gheorghe Dinică. Ne aflăm, așadar, într-o lume de operetă, în care totul (totul) devine "reprezentație". Filmul
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
scară din dos", inevitabil infectă. Este și una dintre temele Filantropicii. Pe marginea acestei lumi, Nae Caranfil a scris un "libret comic", ca pentru un fel de operetă caragialiană în decor pencilensian; nu ne aflăm în "Țara surîsului", ci în "țara cerșitului"; "voievodul țiganilor", capul întregii afaceri ("mecanismul milei"- un perpetuum mobile de făcut bani) are jovialitatea malefică a lui Gheorghe Dinică. Ne aflăm, așadar, într-o lume de operetă, în care totul (totul) devine "reprezentație". Filmul însuși e un șir
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
Ion Pop Dialogul de față a fost înregistrat la Cluj, cu ocazia lansării celei mai recente cărți a D-lui Jean Cuisenier, Memoria Carpaților, publicată de Editura Echinox. Pentru autorul ei, era doar o revenire, după numeroasele vizite efectuate în țara noastră în calitate de cercetător, ca etnolog, al culturii și civilizației noastre rurale, încă de la începutul anilor '70. Câteva stagii petrecute în România - în Maramureș, Oltenia și Bucovina - au fost fructificate îndeosebi în două cărți de referință: una, apărută în 1994, Focul
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
european. Era vorba, așadar, despre o reinserție în istorie a unui structuralism care era mai degrabă îndepărtat de istorie... Exact. Mă întrebam, deci, dacă puteam realiza o analiză structuralistă - ca s-o numim așa - a legăturilor de rudenie într-o țară europeană veche, de veche cultură, o analiză a poveștilor, a legendelor, care mai sunt încă povestite de oamenii de acolo. Iată în ce perspectivă am desfășurat aceste investigații și operații. Mă întrebam și dacă analiza structuralistă este pertinentă pentru înțelegerea
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
pe care românii o pot avea asupra propriei lor culturi. Am încercat, așadar, să mă apropiu treptat, știind că niciodată nu voi putea avea privirea interioară și că voi rămâne întotdeauna un străin. Dar ești din ce în ce mai puțin distant față de o țară, pe măsură ce pătrunzi în cunoașterea structurilor fundamentale care-i organizau civilizația și a faptelor care-ți permit să-i interpretezi cultura proprie. Care au fost lucrurile care v-au frapat la un prim bilanț pe care l-ați putut face la
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și din Orientul Apropiat, pe care le cunoșteam de mai înainte, căci am vizitat țări arabe, am predat acolo și am publicat cercetări despre ele. Așadar, niște structuri ale înrudirii, ferme. Și aveam posibilitatea să le cercetez în mod direct, pentru că puteam eu, un străin, să adun vocabularul de care se servesc românii ca să desemneze
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
în care sunt clasificate rudele din punctul de vedere al lateralității, constituiau de asemenea o problemă... Deci, pe de o parte, eram în prezența unor structuri absolut ferme, analoge, în propozițiile lor, cu structurile rudeniei ce puteau fi studiate în țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, - iar pe de altă parte se petrecea ceva diferit. Prin urmare, ceea ce se petrecea aici nu putea fi interpretat decât printr-o trimitere la istorie - și la o istorie îndepărtată. Iar dacă o istorie îndepărtată
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
am spus autorităților române de la Academia de Științe și de la Ministerul Culturii că, ori găsesc niște soluții care să-mi permită să fiu găzduit într-un sat, ori mă întorc imediat la Paris și nu voi mai pune piciorul în țara asta. Prietenul meu, Mihai Pop, om cu multă influență și pricepere, a avut nevoie de mai multe zile de negocieri dificile pentru a ajunge la un compromis, - iar acest compromis a fost următorul: voi fi instalat într-un sat care
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
Mizil a spus ce a spus (urmărit cu atenție mută și respectuoasă de moderator, a cărui voce mieroasă abia dacă a articulat întrebările) și că n-a spus ce trebuia spus. A spus, de exemplu, că Dej și-a iubit țara pînă la a solicita în 1953 o hotărîre de guvern care să comunice sovieticilor că R.P.R. n-are nevoie de trupe străine pe teritoriul ei. În spirit democratic, Dej s-a sfătuit cu ceilalți conducători. Hotărîrea, dacă am înțeles bine
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
spus că realizările regimului trecut nu pot fi negate decît de cei ostili și proști. N-a spus că din cauza patriotismului executatului România a ajuns la un nivel economic, social și moral sub care nu mai era decît Albania, dintre țările europene, handicap pe care și azi îl simt românii pe pielea lor. N-a spus că sute de mii de oameni au fost exterminați prin foame sau frig, internați în azile psihiatrice, suportînd brutalitatea securiștilor și procurorilor. Ca o bomboană
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
bun simț de clasă și de rasă, n-a primit I.Gh. Maurer să fie președinte: era germano-francez prin origine și intelectual prin profesie. Mizil repetă în 2002 enormitatea discriminatorie și rasistă cu pricina și debitează prostia că muncitorii au condus țara în comunism. Care muncitori, tovarășe Mizil? Aceia de mucava din MAN? Minerii risipiți și uciși după 1977? Aceia care au muncit (și muncesc) într-o industrie depășită tehnologic și inumană? Cît despre ignorarea "realizărilor", crede tovarășul Mizil că România, dacă
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
a decide ei înșiși cu privire la ceea ce au de făcut. Interogația pe care o trag astăzi și care sugerează în același timp misiunea pe care o avem de îndeplinit unii împreună cu alții, provine din faptul că ne aflăm în conjunctura unor țări din Europa occidentală și din cea de Răsărit, adică în împrejurări în care riscăm să pierdem din ce în ce mai mult stăpânirea mijloacelor noastre conceptuale, de expresie. De asemenea, în măsura în care diferitele noastre limbi naționale sunt amenințate de o limbă universală care se impune
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
pe care cedarea Ardealului în 1940 l-a prins la Cluj. A fost recrutat într-o companie de muncă forțată destinată de hortyști evreilor cu studii superioare. Ajungînd compania prin apropierea Vienei, Goldner evadează împreună cu mai mulți deținuți. Revenit în țară, nu e de acord cu fuziunea dintre partidul său și PCR, este exclus, marginalizat ca și Gall, exilîndu-se ulterior în Israel și Germania. Discuția dintre cei doi a început în vara lui 1997 și s-a încheiat în vara lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
mai veche, dar valabilă. Ministrul Administrației Publice, Octav Cozmîncă, a aflat EVENIMENTUL ZILEI, e adversarul centralelor de bloc și de apartament pentru că așa trebuie să știe proștii. Altfel, onorabilul Cozmîncă are și el microcentrală în vila în care locuiește, la țară.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
o ghilotină, spre ceafa rotofeie a mai-marelui peste armata română. Că o cerere privind eliminarea lui Pașcu a venit sau nu de la Casa Albă e secundar. Dacă a venit, e destul de trist pentru România: înseamnă că indivizii aflați în fruntea țării n-au nici cea mai mică intuiție privind jocurile politice internaționale. E ca și cum, invitat fiind la o recepție de înaltă clasă, gazda ajunge să-ți atragă atenția că ai pantofii plini de noroi și că e cazul să-i cureți
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]