6,901 matches
-
a pregătit, alături de ministrul român acreditat În capitala Rusiei, Constantin Diamandy, vizita țarului Nicolae al II-lea la Constanța. Pregătirile au Început În luna aprilie a anului 1914 și s-au concretizat prin sosirea , la 14 iunie, la Constanța a țarului și a familiei imperiale. Discuțiile, purtate Între cei doi suverani la Constanța, și mai apoi la București și Sinaia Între oficialitățile ruse și cele române, nu au atins problematica raporturilor româno-asutro-ungare, ci s-au concentrat pe problemele balcanice: chestiunea albaneză
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
rusesc este foarte mare (aceasta fiind o altă idee-cheie care era folosită ori de câte ori venea ocazia) și că trebuie să acționeze. Șeful liberalilor știe că „cea mai bună armă este atacul”, așa Încât Îi acuză pe austrieci că s-au Înțeles cu țarul, iar „prețul este Împărțirea României” <ref id="101"> 101 Hoyös c. Haymerle, București, 9 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/ 1881, f. 5. </ref>, ceea ce justifică neîncrederea guvernului său și nevoia de a trece la fapte pentru
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
26 martie 1881, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 22, f. 79, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 131.</ref> și, În consecință, solicita instrucțiuni. Analizând cauzele care au dus la precipitarea evenimentelor, În primul rând, apare asasinarea țarului Alexandru al II-lea, În urma unui complot nihilist, În data de 1/13 martie 1881. Acest fapt a atras atenția marilor puteri spre spațiul rusesc, permițând românilor să aibă mai multă mișcare de acțiune. Apoi, schimbarea țarului nu trebuia necesar
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
rând, apare asasinarea țarului Alexandru al II-lea, În urma unui complot nihilist, În data de 1/13 martie 1881. Acest fapt a atras atenția marilor puteri spre spațiul rusesc, permițând românilor să aibă mai multă mișcare de acțiune. Apoi, schimbarea țarului nu trebuia necesar să fie În favoarea României, iar punerea Petersburgului În fața unui „fapt Împlinit” ne putea salva de la o serie de condiționări. Nu În ultimul rând, situația din Rusia impunea o reevaluare a raporturilor internaționale. Erau, deschise, deopotrivă, căile unei
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
prin Ion Bălăceanu, la Viena, sau prin I. C. Brătianu și V. Boerescu, la București, În condițiile menținerii intransigenței Monarhiei Bicefale, se conturează tot mai clar necesitatea proclamării regatului sub forma unui „fapt Împlinit”. Desăvârșirea actului se leagă de contextul asasinării țarului Alexandru al II-lea, la 1/13 martie 1881, și de instaurarea unei stări de confuzie imediat după aceea, care a lăsat românilor o mai mare marjă de manevră. Evenimentele interne legate de interpelările ritmice ale lui G. Vernescu (6
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
TRIBUNA LIBERĂ, periodic apărut la Bârlad, bilunar, de la 15 iunie la 15 septembrie 1923. Articolul-program, Cuvantul nostru, semnat de B. F. Păuceanu, analizează situația economică și politică a țarii după încheierea primului război mondial și face un apel la salvarea morală a societății românești. Îndemnuri literare emite Petre Constantinescu-Iași, în articolul Probleme noi. Poezie semnează David Braunstein, iar Ion Pas publică un fragment de român, Gheorghe Ciungu. Orientarea revistei
TRIBUNA LIBERA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290250_a_291579]
-
29.XII.1975, București), prozator, istoric literar și ziarist. Fiu al lui Ștefan Todorov, agricultor, T. urmează o școală pedagogică. Va lucra până la pensionare ca învățător și inspector școlar la Chișinău. Participă la luptele din Galiția, fiind ofițer în armata țarului. Din 1917 se încadrează în mișcarea de eliberare națională. La 27 martie 1918, în calitate de deputat în Sfatul Țării, votează unirea cu România. A fost președinte al Secției culturale a Comitetului Central Militar din 1917, e desemnat viceprimar al Chișinăului (1920
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
Tudor Vladimirescu, îl însărcinează să organizeze un corp de armată și să stăvilească mișcarea, dar el încearcă o înțelegere pașnică, mai mult, îl sprijină pe Tudor cu oameni și bani. Împreună cu alți boieri, a fost printre semnatarii unei scrisori către țarul Rusiei, cerând ajutor împotriva invaziei turcești care, în urma mișcării pandurilor, amenința țara. Aflând că țarul nu îi era favorabil lui Tudor Vladimirescu, se refugiază la Brașov. Aici, în 1821, alături de Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu și Dinicu Golescu, el contribuie la
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
el încearcă o înțelegere pașnică, mai mult, îl sprijină pe Tudor cu oameni și bani. Împreună cu alți boieri, a fost printre semnatarii unei scrisori către țarul Rusiei, cerând ajutor împotriva invaziei turcești care, în urma mișcării pandurilor, amenința țara. Aflând că țarul nu îi era favorabil lui Tudor Vladimirescu, se refugiază la Brașov. Aici, în 1821, alături de Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu și Dinicu Golescu, el contribuie la înființarea unei societăți care, pe lângă țeluri politice (ascunse), avea și obiective culturale: traduceri în limba
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
prin consolidarea autorității monarhice etc.). Pentru N. Iorga, spre exemplu, momentul proclamării Regatului ar fi fost total nepotrivit, el survenind sub impresia profundă ce a produs-o asupra opiniei publice „din țară”, ca și din mai toate statele europene, asasinarea țarului Alexandru al II-lea; mai mult, pentru marele istoric chiar și maniera de Înfăptuire a respectivului act apărea discutabilă, pe considerentul că singurii săi beneficiari politici ar fi fost, alături de Casa Domnitoare, liberalii guvernamentali. În consonanță cu viziunea sa „tradiționalistă
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
discuta și analiza critic diverse aspecte ale perioadei În care a domnit Carol I (1866-1914) ca parte integră a istoriei românilor cuprinsă Între anii 1850-1918. Exemple În acest sens pot fi contextul Întâlnirii de la Constanța a lui Carol I cu țarul Rusiei Nicolai II sau discursul regelui Carol I În Consiliul de Coroană din 21 iulie/3 august 1914 privind polemicele de intrare a României În război sau menținerea statutului de neutralitate etc. . Manualul publicat de către Editura Cartdidact-Reclama deși cuprinde subiecte
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
id="68"> 68 Cf. Schroeder, op. cit., p. 47; I. V. Bestuzhev, Russian Foreign Policy, February-June 1914, În Journal of Contemporary History, I, nr. 3, July 1966, p. 96, 111. </ref>. Regele Carol I, chiar și după mult celebrata vizită a Țarului la Constanța, În iunie 1914, a continuat să vadă România drept intermediarul ce trebuia să aducă reconcilierea Între Austro-Ungaria și Rusia! <ref id="69 "> 69 Raymund Netzhammer, Episcop În România, București, 2005, vol. I, p. 512 (Duminică, 5 iulie 1914
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
de ministrul de Externe <ref id="57"> 57 N. Iorga, Politica externă a Regelui Carol I, ediție de Vicențiu Rădulescu, București, 1991, p. 231. </ref>. În astfel de Împrejurări, Carol I susținea cu tărie - În convorbirile avute la Ploiești cu Țarul Alexandru al II-lea, cancelarul Gorceakov și Marele Duce Nicolae - ideea cooperării celor două armate, cu un comandament separat. Nu numai atât, dar solicita chiar și o bază proprie de operațiuni dincolo de Dunăre. Dacă o asemenea alternativă era Împărtășită de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
sa - ne fac dificultăți și paralizează mijloacele noastre de acțiune, nevoind să consimtă ca eu să dispun În libertate de armata mea”; <ref> Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 41-42.</ref> </footnote>. Totuși, la insistențele Țarului Alexandru al II-lea, Domnitorul României consimte la trecerea peste Dunăre a Diviziei a IV-a, cu scopul de a ocupa cetatea Nicopolelui. În timpul unei Întrevederi cu reprezentantul francez la București, Carol I reliefa că interesul nostru și al Europei
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 55; ANIC, fond familial Brătianu, dosar nr. 591/1878, f. 5. </ref>. La 16 august 1877, Domnitorul României sosea la Gorni-Studen, sediul Cartierului Imperial, unde fusese așteptat cu „nerăbdare” de către Țarul Alexandru al II-lea și Marele Duce Nicolae. Mai ales acesta din urmă era interesat dacă Principele avea intenția de a-și comanda În persoană trupele. La răspunsul afirmativ al lui Carol I, fratele Țarului dezvăluia dificultatea ca Domnitorul să
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
fusese așteptat cu „nerăbdare” de către Țarul Alexandru al II-lea și Marele Duce Nicolae. Mai ales acesta din urmă era interesat dacă Principele avea intenția de a-și comanda În persoană trupele. La răspunsul afirmativ al lui Carol I, fratele Țarului dezvăluia dificultatea ca Domnitorul să se afle sub comanda unui general rus. Un asemenea lucru - În optica Suveranului României - era un lucru inacceptabil și tocmai de aceea „zece generali ruși ar putea foarte lesne să fie sub ordinele sale”. La
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
1878), București, 1977; N. Adăniloaie, Independența națională a României, București, 1986; Istoria militară a poporului român, vol. IV, București, 1987; Academia Română, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, București, 2003. </ref>. Dincolo de aprecierile de care s-au bucurat ostașii români din partea Țarului și a generalilor ruși, În egală măsură a fost recunoscut și prestigiul celui care a comandat armatele din fața Plevnei. Ca o dovadă a acestui fapt, Carol I primise Înalte distincții militare. Pe de altă parte, Suveranul și-a consolidat poziția
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Ghica, doc. XCII, p. 128-129; N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine sous le Roi Charles Ier, Bucarest, 1938, doc. nr. 660, p. 313.</ref>, oferind României drept „compensație” teritoriul dobrogean. Îngrijorat de materializarea unei asemenea intenții, Domnitorul adresa o nouă scrisoare Țarului Alexandru al II lea, mărturisind enormele dificultăți ce ar provoca În România orice rectificare de teritoriu. De altfel, În cursul Întrevederii cu Ignatiev, Suveranul declarase pe un ton ferm că „nu poate să se Învoiască la cedarea Basarabiei (a sudului
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ținea să-i precizeze generalului Iancu Ghica atitudinea intransigentă a cercurilor politice de la Petersburg În privința dreptului de trecere a trupelor rusești. Mai mult decât atât, venerabilul cancelar sublinia că, În eventualitatea În care autoritățile de la București se opun trecerii trupelor Țarului prin teritoriul românesc, Alexandru al II-lea „va ordona ocuparea României” și va proceda la „dezarmarea” armatei noastre <ref id="97"> 97 Corespondența generalului Iancu Ghica, doc. CLI, p. 171-172. </ref>. Deloc intimidat de avertisment, Carol I avea să replice
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a luptat la Plevna În fața Împăratului Alexandru al II-lea, poate să se bată până va fi nimicită, dar nu se va lăsa să fie dezarmată!” <ref id="98">98 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 89. </ref> Însuși Țarul Îl asigura pe Carol I de afecțiunea sa, dar regreta atitudinea unor persoane din Guvernul de la București, care creează raporturi tensionate, În contradicție cu „adevăratele interese ale României” <ref id="99">99 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de urgență, avea să decidă ca armata să ia „pozițiune de apărare”, Domnitorul Însuși efectuând inspecții militare În Oltenia <ref id="101"> 101 Istoria Românilor, vol. VII, tom I, București, 2003, p. 694. </ref>. În același timp, erau respinse propunerile Țarului <footnote id="102"> 102 Alexandru al II-lea Îi comunica lui Carol I necesitatea Încheierii unei Înțelegeri privind retragerea trupelor rusești din Bulgaria pe teritoriul românesc; <ref>ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 16/1877, f. 99 verso.</ref> </footnote
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
României <ref id="103"> 103 Vezi Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, vol. I, fascicola 1, București, 1896, p. 117-118.</ref>. Se preciza clar că În eventualitatea unui refuz din partea Guvernului român În vederea Încheierii acestui aranjament, Țarul se vedea forțat să adopte alte măsuri <ref id="104"> 104 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 117, telegramă confidențială a lui Brătianu către Bălăceanu, 22 aprilie 1878. </ref>. O asemenea stare de spirit era evocată și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ref id="117"> 117 Ibidem, f. 5 9. </ref>. O astfel de poziție „favorabilă” nu trebuie să surprindă, monarhia dualistă susținând interesele românești atâta timp cât acestea puteau constitui un mijloc de presiune asupra cercurilor de la Sankt Petersburg, În sensul concretizării promisiunilor Țarului de la Reichstadt În privința Bosniei și Herțegovinei. Totodată, Bălăceanu Îl informa pe Kogălniceanu de intenția diplomației ruse de a reglementa „chestiunea orientală” prin „aranjamente particulare cu Germania și Austria”, În care scop N. Ignatiev primise o misiune specială <ref id="118
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
T. Pavel, op. cit., doc. XCV, p. 244-247.</ref> </footnote>, devenea perceptibilă odată cu vizita lui Carol I și a moștenitorului Tronului, Ferdinand, la Petersburg (În iulie 1898), ca urmare a invitației lui Nicolae al II-lea. Dincolo de primirea călduroasă rezervată acestora, țarul, Încercând să atenueze asperitățile din trecut, avea să-i Încredințeze lui Carol I comanda Regimentului rus „Vologda” <ref id="172">172 Paul Lindenberg, Regele Carol I al României, București, 1915, p. 234-235. </ref>. În același timp, diplomația rusă avea să
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
că, În eventualitatea unui război, România nu va merge alături de Austro-Ungaria <ref id="187"> 187 Ion M. Oprea, op. cit., p. 61-63.</ref>. Concomitent, diplomația rusă câștigă teren În privința atragerii României În tabăra Antantei, extrem de importantă În acest sens fiind vizita Țarului Nicolae al II-lea și a familiei imperiale la Constanța (iunie 1914), care nu a reprezentat un simplu act de curtoazie <ref id="188">188 Ibidem. </ref>. După izbucnirea Primului Război Mondial, Regele Carol I, deși de la Berlin și Viena i s-
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]