2,322 matches
-
temerea - mai ales În Moldova - față de eventualitatea unor noi valuri de imigrări ale evreilor, În condițiile În care aici li s-ar fi acordat drepturi politice (astfel de drepturi nu aveau nici evreii din Imperiul habsburgic, nici cei din Rusia țaristă). Datorită pericolului venit din partea Puterilor garante (nici prințul Carol și nici noul regim de la București nu primiseră recunoașterea internațională), guvernul a fost nevoit să-și retragă proiectul inițial referitor la naturalizarea graduală a evreilor și să accepte articolul 7
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
considerând că a fost insultat În circulara dată de Ștefan Golescu, iar Austria se considera ofensată, pentru că guvernul român bănuia pe consulul său de la Iași de transmitere de știri false. I s-au alăturat și Franța, Prusia și Rusia țaristă, care au cerut despăgubiri pentru evreii expulzați. 2. Atitudinea față de „chestiunea evreiască” În a doua jumătate a secolului XIX Aceasta era atmosfera când, la 26 aprilie 1868, Petre P. Carp a urcat la tribuna Parlamentului pentru a Învinui guvernul de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceasta numai Dumnezeu o știe; În așteptare Însă tăceți asupra art. 2, căci vorbind de dânsul, redeșteptați o durere națională și iritați o rană care nu este Încă Închisă” (făcea referire la trecerea părții de Sud a Basarabiei la Rusia țaristă prin Tratatul de la Berlin -1878). Domnul Mârzescu, considera că legea reprezenta o Încălcarea flagrantă a Constituției, aducând În discuție art.19 (referitor la dreptul de expropriere), tocmai pentru că se propunea efectuarea unor exproprieri neprevăzute de acest articol. Carp i-a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Alianță și Tripla Înțelegere. În planul politicii externe, România era legată de Puterile Centrale, cu care semnase un Tratat de alianța În 1883 (la Încheierea căruia participase și Petre P. Carp). La 16 iulie 1914, ministrul de externe al Rusiei țariste, Sazonov, s-a adresat ministrului rus de la București, Poklewski-Koziell, pentru a-i transmite primului ministru I.I.C. Brătianu „avantajele pe care România ar putea conta, dacă va lua parte la războiul contra Austriei”, și anume „suntem gata să luăm În considerare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Kramarcz, se lansa în discursuri academice în Reichsrath, dar care nu avea ecou în Boemia decît sub formă de simpatie slavă. Mai trebuia avut în vedere și faptul că înfrîngerile suferite de Rusia în războiul cu Japonia măcinau prestigiul imperiului țarist, iar represiunile sîngeroase de la Moscova și Petersburg din 1905, cu întregul aparat polițienesc pus în mișcare, cu popa Gapon și alți agenți dubli, amintind de cele mai rele momente din perioada lui Alexandru al II-lea, deranjau sentimentele locuitorilor din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a lungul timpului. Însă această întindere nemăsurată de pămînt, populată de rase diferite, în mare parte mongole, hinduse, arabe, era deja Asia, cea care trebuia supravegheată din aceleași motive ca China și Japonia. Imediat după pace, o dată cu prăbușirea regimului absolutist țarist, bolșevismul, ajuns la putere, nu reușise încă să centralizeze puterea, spre a pune în mișcare, în propriul său folos, absolutismul Romanovilor și scopurile lor imperialiste. Haosul domnea în toată Rusia. Ucraina trăise, prin grija Germaniei, o încercare de existență aparte
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
au cerut asanarea societății românești. Această situație a atras ura celor vizați, a celor care se simțeau cu musca pe căciulă. Încă de la revoluția din 1848 au apărut ideile comuniste, care au fermentat și au dus la „pogromurile” din Rusia țaristă și apoi la revoluția bolșevică din anul 1917. Timp de zece ani miscarea comunistă din Rusia a hărțuit statul român și a făcut propagandă comunistă fără împotrivire. Abia în 1927 s-a înființat Mișcarea Legionară pentru combaterea pericolului comunist, care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva Imperiului Țarist, întru reintegrarea Basarabiei în statul român. Rămas în București după ocuparea orașului, scoate, între 1 septembrie 1917 și 12 noiembrie 1918, cotidianul „Lumina”, în care dă aproape zilnic un editorial, articole și note. Cu încuviințarea sau, poate, chiar din însărcinarea
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
ani din istoria bucureștilor - studiu introductiv - Constantin Bacalbașa s-a născut la 21 august/2 septembrie 1856 într-un București agitat de evenimentele Războiului Crimeii (1853-1856), care prilejuise, încă o dată, cotropirea principatelor române, aflate la răscrucea tuturor invaziilor, de către oștile țariste, otomane și austriece, unele mai hămesite decât altele. Tatăl său, tot Constantin (Costache), viitor șef - vreme de mulți ani - al poliției orașului Brăila, era originar, se pare, din satul Telești (jud. Gorj), aflat pe malul drept al Bistriței oltenești, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în varianta din Ade vărul a amintirilor sale, pentru a le elimina apoi când își publică volumele la editura ziarului Universul . Când - după înfrângerea Franței, redevenită republică - viața politică europeană devine evident dominată de marile puteri conservatoare (Germania, Austro-Ungaria, Rusia țaristă) reunite prin tratate de alianță mai mult sau mai puțin secrete, campaniei antidi nastice a libe ralilor i se pune surdină, pentru a înceta apoi cu desăvârșire, în condițiile în care un mic stat repu blican la gurile Dunării ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol, pe care l-am numit adeseori cu indicativele: domnitorul, prințul, șeful statului. De ase menea, am evitat pe cât s-a putut să ne referim la armata rusă, ofițerii ruși etc., denumindu-i mai puțin supărător pentru vremea aceea: armata țaristă, ofițerii țariști ș.a.m.d. Acest prim volum al Bucureștilor de altădată a fost tipărit la sfârșitul anu lui 1987, dar a fost difuzat în București și în țară începând din luna februarie 1988, așa cum o atestă Buletinul intern al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care l-am numit adeseori cu indicativele: domnitorul, prințul, șeful statului. De ase menea, am evitat pe cât s-a putut să ne referim la armata rusă, ofițerii ruși etc., denumindu-i mai puțin supărător pentru vremea aceea: armata țaristă, ofițerii țariști ș.a.m.d. Acest prim volum al Bucureștilor de altădată a fost tipărit la sfârșitul anu lui 1987, dar a fost difuzat în București și în țară începând din luna februarie 1988, așa cum o atestă Buletinul intern al Centralei Editoriale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Socec - Galeriile Lafayette“, (Calea Victoriei nr. 17). Strada „care nu fusese deschisă“, amintită de Bacalbașa era „Lipscanii noi“, considerată azi o continuare a străzii Lipscani. 106. Grădina Colos se afla pe Calea Victoriei nr. 21, dincolo de clădirea Poliției Capitalei. 107. Legația Rusiei țariste (în clădirea donată imperiului rus de fostul domnitor sârb Miloș Obrenovici) s-a aflat până la Primul Război Mondial pe Calea Victoriei nr. 23, lângă Hotelul Bulevard; clădirea a fost demolată în vara anului 1936. 108. Hotelul Bulevard, situat pe Bulevardul Regina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unor scriitori care vor deveni curând mari clasici: Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale - ca să-i amintim numai pe aceștia. 3. Scurta retrospectivă a lui Bacalbașa asupra jocului de interese al marilor puteri în această parte a Europei este destul de exactă. Rusia țaristă - care obținuse încă din 1871 anu larea prevederii din tratatul de la Paris (1856), prin care i se interzice menținerea unei flote de război în Marea Neagră, introdusese în 1874 serviciul militar obligatoriu, pregătindu-se să-și extindă prin forță sferele de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Epureanu). 8. Bacalbașa, amintindu-și cu aproximație de evenimentele anului 1875, se referă, de fapt, la redeschiderea, în acel an, a „chestiunii orientale“, după o perioadă de relativă liniște în această parte a Europei, determinată de înțelegerea reacționară dintre Rusia țaristă și Austro Ungaria din iunie 1873, la care va adera și Germania, câteva luni mai târziu („Alianța celor trei împărați“). La 27 iunie/9 iulie 1875 însă, cu îngăduința tacită (și interesată) a Austro Ungariei, „criza orientală“ revine la ordinea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nostru de Război, generalul Florescu, a fost invitat de către țar pentru a asista la manevrele armatei rusești. De altfel, generalul Florescu, personal, era favorabil unei colaborări militare a României cu Rusia (în 1854, în timpul războiului Crimeii, fusese colonel în armata țaristă), dar, evident, opiniile sale nu erau împărtășite de ceilalți membri ai cabinetului. franco-rusă, care se punea la cale încă de pe atunci, făgăduiește Rusiei să-i plătească polița de la 1870.88 După cum Rusia n-a intervenit în războiul fran co-german, spre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
izbucnire este iminentă. Dar de unde va veni? 278 bucureștii de altădată 88. În sensul că nu se opunea unei eventuale intervenții rusești în Balcani, aceasta și pentru a contribui la deteriorarea relațiilor mai bune care se realizaseră acum între Rusia țaristă și Anglia (cele două imperii căzuseră de acord, în 1873, printre altele, în legătură cu împărțirea sferelor de influență în Asia Centrală). anul 1876 [Importante știri politice. Diverse. Căderea cabinetului Lascăr Catargiu. Cum mi am luat bacalaureatul. Politice. Noul regim liberal. În preajma anului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dat așa de bine și la timp Rusiei, aceasta, drept gratitudine, va renunța la pretenția ei.7 anul 1876 281 4. În carte: principalul creditor (!); corectat după Românul. 5. Aleksandr Mihailovici Gorceakov (1798-1883) era, în anii aceștia, cancelar al Imperiului țarist și unul dintre principalii artizani ai politicii rusești de expansiune în Balcani. 6. „Basarabia și Dobrogea“, ROM., an. XX, 10 ianuarie 1876, pp. 21-22. Prin tratatul de pace de la Paris, din 18/30 martie 1856, care a pus capăt Războiului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pp. 21-22. Prin tratatul de pace de la Paris, din 18/30 martie 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, Moldovei i s-au retrocedat trei județe situate în sudul Basarabiei (Bolgrad, Cahul și Ismail) care fuseseră atașate în 1812 Rusiei țariste. Aceasta nu s-a împăcat însă niciodată cu clauzele tratatului de la Paris. 7. Prințul Carol și guvernul liberal al lui I.C. Brătianu au crezut cu prudență în angajamentele solemne ale Rusiei țariste, cuprinse în Convenția ruso-română de la București, din 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Ismail) care fuseseră atașate în 1812 Rusiei țariste. Aceasta nu s-a împăcat însă niciodată cu clauzele tratatului de la Paris. 7. Prințul Carol și guvernul liberal al lui I.C. Brătianu au crezut cu prudență în angajamentele solemne ale Rusiei țariste, cuprinse în Convenția ruso-română de la București, din 4/16 aprilie 1877, în care se prevedea clar că Imperiul țarist se angaja „să mențină și să acționeze pentru respectarea drepturilor politice ale statului român așa cum decurg ele din legile interne și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Paris. 7. Prințul Carol și guvernul liberal al lui I.C. Brătianu au crezut cu prudență în angajamentele solemne ale Rusiei țariste, cuprinse în Convenția ruso-română de la București, din 4/16 aprilie 1877, în care se prevedea clar că Imperiul țarist se angaja „să mențină și să acționeze pentru respectarea drepturilor politice ale statului român așa cum decurg ele din legile interne și tratatele existente, precum și să mențină și să apere integritatea actuală a României“ (s. n.) Asupra acestei probleme Bacalbașa revine mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 14 aprilie și de Telegraful. El reflecta interesele egoiste ale cercurilor con ducătoare austro-ungare care, provocând destabilizarea în sud-estul Europei, doreau să-și extindă aici sferele de influență, temându-se, totodată, de expan siunea, în aceeași zonă, a Rusiei țariste. 35. Guvernul Lascăr Catargiu se pronunțase pentru o strictă neutralitate în conflictul care izbucnise în Balcani, simpatizând însă, cum era și firesc, cu lupta popoarelor subjugate de aici pentru libertatea lor națională și exprimând totodată cu hotărâre dorința de independență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ruso-turc izbucnește în primăvara anului 1877.101 anul 1876 315 ulterior. Brătianu - care venise însoțit de ministrul de Război, colonelul Slăniceanu - s-a purtat cu demnitate și nu a tranzacționat nici o clipă asupra integrității teritoriului național românesc; la amenințările cancelarului țarist, prințul Gorceakov: „România tre buie să permită fără condițiuni trecerea trupelor ruse pe teritoriul său; altfel Rusia se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o considerațiune“, el
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zice că un singur regiment de honvezi e d-ajuns ca să zdrobească toată armata românească. Ele nu tăgăduiesc deloc simpatia lor pentru turci și arată Rusiei o mare dușmănie“ (Memoriile, vol. IX, p. 67). Maghiarii nu puteau uita intervenția trupelor țariste, în 1849, când au înăbușit în sânge revoluția ungară. 109. În broșura, apărută în 1877, imediat după proclamarea independenței României, Dumitru Brătianu se pronunța împotriva cooperării cu armata țaristă peste Dunăre („în Turcia“), susținând - și în această privință avea dreptate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Memoriile, vol. IX, p. 67). Maghiarii nu puteau uita intervenția trupelor țariste, în 1849, când au înăbușit în sânge revoluția ungară. 109. În broșura, apărută în 1877, imediat după proclamarea independenței României, Dumitru Brătianu se pronunța împotriva cooperării cu armata țaristă peste Dunăre („în Turcia“), susținând - și în această privință avea dreptate - că, de regulă, o mare putere nu-și respectă tratatele încheiate cu un stat mai mic („Cât de tractatul de alianță ce am fi încheiat sau ar fi să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]