5,392 matches
-
de sorginte creștină aveau să se extindă ulterior În toată lumea și aveau să constituie baza dezvoltării practicii medicale spitalicești. De aici și relația cu biserica care avea să se mențină nealterată de-a lungul secolelor, astfel Încât dacă la Începuturi toate așezămintele spitalicești se construiau pe lângă mănăstiri, mai târziu când au devenit așezăminte de sine stătătoare spitalele Își construiau o capelă de incintă unde, deopotrivă, personalul medical și bolnavii cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aveau să constituie baza dezvoltării practicii medicale spitalicești. De aici și relația cu biserica care avea să se mențină nealterată de-a lungul secolelor, astfel Încât dacă la Începuturi toate așezămintele spitalicești se construiau pe lângă mănăstiri, mai târziu când au devenit așezăminte de sine stătătoare spitalele Își construiau o capelă de incintă unde, deopotrivă, personalul medical și bolnavii cereau dumnezeirii sprijin și ocrotire pentru Încercările prin care treceau. Expresii ca „medicul tratează dar numai Dumnezeu vindecă” sau „Nihil sine Deo” (nimic fără
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
teritoriul principatelor apar În secolul al XVIII-lea sub formă de eforii finanțate și susținute de fundații, prin donații și colectă publică. După instituirea regulamentului organic (1829) și mai cu seamă după revoluția de la 1848 orașele Încep să-și construiască așezăminte spitalicești, deservite de medici cu pregătire În unversitățile din Viena, Paris și Berlin. Pentru Moldova această rețea de spitale era dublată de spitalele izraelite ce deserveau comunitățile evreiești din ce În ce mai bine reprezentate, mai ales În structura demografică a orașelor. În această
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
distribuția, este evident în The Road to Serfdom (drumul către servitute), al lui Friedrich Hayek, economistul austriac devenit profesor la Universitatea din Chicago. Anti-statismul mișcărilor fundamentaliste creștine contemporane are cea mai veche tradiție politică în America, datând din timpul primelor așezăminte puritane. Doctrina revelației divine a adepților lui John Wheelwright și a susținătorilor Ann-ei Hutchinson contesta ierarhia și autoritatea conducătorilor din Massachusetts Bay, afirmând legătura directă cu divinitatea, fără mijlocirea sfinților, preoților, guvernatorului etc. Nu numai orientările de origine puritană sunt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pustiu”. Dintotdeauna Biserica a avut În atenție pe cei pe care i‑a găsit Dumnezeu vrednici de Încercările bolilor. Marea dragoste și deosebita grijă a Bisericii față de credincioșii suferinzi s‑a concretizat, chiar din primele veacuri ale creștinismului, În importante așezăminte filantropice. Ne amintim desigur, de Vasiliada - acel oraș al carității, cum numea Sfântul Grigorie Teologul instituția de binefacere Întemeiată de Sfântul Vasile cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit sufe‑ rinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Sfântul Grigorie al Nyssei, fratele marelui Vasile, cel care a organizat sus‑numitul așezământ ce i‑a purtat numele, Într‑una din scrierile sale În care tratează În mod magistral tema iubirii de săraci și facerea de bine, ne Învață ca cel puțin fiecare să poarte de grijă de cei din apropierea lui, acest lucru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
va fi „informativă, formativă și educativă”, urmărind să contribuie „la formarea unui stil de viață înaltă, spirituală”. Partea educativă e asigurată de intervențiile unor profesori: Victor Papilian (Întoarcere la „Deșteaptă-te, române”), D. D. Roșca (Spiritul mediteraneean), Victor Jinga ( Misiunea așezămintelor de învățământ superior), I. I. Russu, Onoriu Chețianu, Ștefan Bezdechi, Al. Borza, Victor Iancu, Petre Hossu, Valeriu Moldovan, Radu Stoichiță. V.u. publică permanent dări de seamă referitoare la ședințele Cercului „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga (o relatare, din
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
au transformat în demoni. Demitizarea diabolicului se produce prin comicul situațiilor, dar mai ales prin calitățile sau defectele umane atribuite dracilor. Stilul ironic, ludic, alert estompează ideea tragică, profetică a scriiturii. Reeditat de nenumărate ori, volumul Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România (1992) oferă informații istorice, culturale, turistice despre cele peste cinci sute de mănăstiri și schituri monahale ortodoxe din România, înființate sau reînființate după 1989. Cărări și gânduri (I-II, 2000-2003) este o culegere de articole publicate
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
de actualitate și de cultură, cu referiri la scriitori ca Dante, Cehov, Montaigne, Plotin, Nichita Stănescu, Omar Khayyam, Li Tai-Pe ș.a. SCRIERI: Smochinul neroditor, București, 1986; ed. 2, pref. Ioan Buduca, Alexandria, 1998; Azazel, București, 1995; Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale ortodoxe din România, București, 1992; Cărări și gânduri, I, introd. episcopul Galaction, București-Alexandria, 2000, II, Alexandria, 2003. Repere bibliografice: Eugen Barbu, Un prozator, SPM, 1986, 25; Alexandru Condeescu, Arta evadării, LCF, 1986, 32; Adrian Popescu, „Smochinul neroditor”, ST, 1987
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
permanente; editează și difuzează materiale de interes pentru instituțiile publice de cultură; colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul instituțiilor de cultură. Din rețeaua instituțiilor de cultură, generic denumite așezăminte culturale, fac parte: • Căminele culturale: instituții publice din mediul rural ce organizează și desfășoară activități cultural-artistice și de educație permanentă. În 2002, statisticile evidențiau 6 177 de astfel de instituții, cu o dotare slabă și personal insuficient, doar o jumătate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asigurării de șanse egale pentru integrarea în societate; dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, a formelor de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității (Buță, 2005, p. 192). Dintre așezămintele culturale, universitățile populare sunt principalele ofertante de cursuri. În 2002, erau menționate 162 de astfel de instituții. Universitățile populare s-au reunit, în 1993, în Asociația Națională a Universităților Populare din România - ANUP, pe care am menționat-o în subcapitolul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
principalele ofertante de cursuri. În 2002, erau menționate 162 de astfel de instituții. Universitățile populare s-au reunit, în 1993, în Asociația Națională a Universităților Populare din România - ANUP, pe care am menționat-o în subcapitolul anterior. Ofertele educaționale ale așezămintelor culturale acoperă întregul domeniu al educației adulților, fiind cu precădere orientate spre educația generală. Ele se pot structura pe domenii de activitate astfel: societate-politică-democrație, cultură-civilizație-spiritualitate, educație pentru sănătate, omul și mediul înconjurător, limbi străine, informatică, cursuri vocaționale (inițiere și perfecționare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația generală. Ele se pot structura pe domenii de activitate astfel: societate-politică-democrație, cultură-civilizație-spiritualitate, educație pentru sănătate, omul și mediul înconjurător, limbi străine, informatică, cursuri vocaționale (inițiere și perfecționare, dezvoltare personală, pentru timpul liber etc.) (Sava, Matache, 2003, p. 35). Alte așezăminte culturale: • Școala populară de arte și meserii este o instituție publică, cu profil de învățământ artistic și de însușire a meșteșugurilor tradiționale, organizată în fiecare județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea administrației publice centrale, oferind calificări în meșteșugurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din țară și din străinătate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din țară și din străinătate; inițiază și sprijină proiecte și programe de promovare a obiceiurilor și tradițiilor populare etc. (Legea nr. 292/2003). • Bibliotecile județene, orășenești și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar și ca urmare a creșterii ofertelor cu caracter educațional, civic și cultural. • Biserica are o contribuție majoră la realizarea educației moral-religioase a adulților, fiind inițiate, în acest sens, o serie de demersuri cu caracter educativ adresate credincioșilor: înființarea unor așezăminte religioase, organizarea unor manifestări diverse, în conformitate cu valorile spiritual-morale și cultural-artistice creștine, dar există și o serie de inițiative caritabile, de servicii comunitare educaționale și sociale derulate de centre sau ONG-uri aparținând diferitelor culte. Biserica rămâne, în continuare, un pol
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și baze de date pentru a facilita utilizarea lor în scopul informării; • O.G. nr. 42/2000 privind îmbunătățirea finanțării unor programe de dezvoltare sectorială inițiate de Ministerul Culturii; • Legea nr. 292 din 27 iunie 2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale. Pe lângă aceste legi, care au în vedere mai mult instituțiile de cultură ca ofertante de educație generală pentru adulți, au apărut și altele care să creeze cadrul de protejare, de sprijin și reparatoriu pentru a facilita accesul la educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesta, la condițiile în care îi va permite participarea la formarea profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta. • Finanțarea educației generale a adulților este stipulată în Legea nr. 292/2003, care prevede că așezămintele culturale sunt finanțate din venituri proprii și dinalocații de la bugetul local sau de la cel de stat. Finanțarea activității de formare profesională continuă și promovare socială a persoanei, desfășurată de instituțiile publice de cultură, se face potrivit prevederilor O.G. nr.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
permanente; editează și difuzează materiale de interes pentru instituțiile publice de cultură; colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul instituțiilor de cultură. Din rețeaua instituțiilor de cultură, generic denumite așezăminte culturale, fac parte: • Căminele culturale: instituții publice din mediul rural ce organizează și desfășoară activități cultural-artistice și de educație permanentă. În 2002, statisticile evidențiau 6 177 de astfel de instituții, cu o dotare slabă și personal insuficient, doar o jumătate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asigurării de șanse egale pentru integrarea în societate; dezvoltarea, în cooperare cu autoritățile publice, cu reprezentanții societății civile, ai sindicatelor și ai patronatelor, a formelor de pregătire pentru servicii diverse, în raport cu nevoile specifice ale comunității (Buță, 2005, p. 192). Dintre așezămintele culturale, universitățile populare sunt principalele ofertante de cursuri. În 2002, erau menționate 162 de astfel de instituții. Universitățile populare s-au reunit, în 1993, în Asociația Națională a Universităților Populare din România - ANUP, pe care am menționat-o în subcapitolul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
principalele ofertante de cursuri. În 2002, erau menționate 162 de astfel de instituții. Universitățile populare s-au reunit, în 1993, în Asociația Națională a Universităților Populare din România - ANUP, pe care am menționat-o în subcapitolul anterior. Ofertele educaționale ale așezămintelor culturale acoperă întregul domeniu al educației adulților, fiind cu precădere orientate spre educația generală. Ele se pot structura pe domenii de activitate astfel: societate-politică-democrație, cultură-civilizație-spiritualitate, educație pentru sănătate, omul și mediul înconjurător, limbi străine, informatică, cursuri vocaționale (inițiere și perfecționare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația generală. Ele se pot structura pe domenii de activitate astfel: societate-politică-democrație, cultură-civilizație-spiritualitate, educație pentru sănătate, omul și mediul înconjurător, limbi străine, informatică, cursuri vocaționale (inițiere și perfecționare, dezvoltare personală, pentru timpul liber etc.) (Sava, Matache, 2003, p. 35). Alte așezăminte culturale: • Școala populară de arte și meserii este o instituție publică, cu profil de învățământ artistic și de însușire a meșteșugurilor tradiționale, organizată în fiecare județ și în municipiul București, aflată sub autoritatea administrației publice centrale, oferind calificări în meșteșugurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” (Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Mogoșoaia), „Rosetti-Tescanu-George Enescu” (Bacău), „Tinerimea Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din țară și din străinătate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]