8,762 matches
-
și, pe drept cuvânt, fericită. Începu să taie plăcinta aburindă, cât se poate de pofticioasă și îndemânatică, în mici romburi, pe care le așeză pe un platou. Toată încăperea se umplu de mirosul ademenitor, că-i lăsa gura apă! Se abținu cu greu să nu ia o bucățică, mai degrabă de teama că-i va arde gura. Merse cu platoul la masă, zâmbitoare și victorioasă, purtându-l ca pe un trofeu valoros... - Și, Adrian? El ce face, când mai vine acasă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
ipostaze ale picturii. De data aceasta, un colaj. Subiectul colajului respectă una din direcțiile tematice cărora pictorița le-a dedicat numeroase lucrări - femeia. O lucrare emblematică și importantă pentru creația lui Baruch Elron se întitulează "Susține et abstine" (susține și abține-te). Expresia este atribuită filosofului Epictete, reprezentantul cel mai important al stoicismului imperial. Maximă este sintetică și pictura la fel, fiind semnificativă și reprezentativă pentru opera și spiritul care l-a călăuzit cu înțelepciune pe artist. Arie Lamdan, pictorul cunoscut
CINCI PICTORI CARE MI-AU PLĂCUT (2) de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362838_a_364167]
-
nuanțate, prezentate într-un mod concentrat. Este ca într-un teatru al minții. Cu imagini noi, inedite. Nu vreau cuvintele mele despre această nouă apariție din colecția ''De Anima'' a editurii ieșene Apollonia să devină patrimoniu, dar nu mă pot abține să mai scriu câteva cuvinte. Asta deoarece chiar îmi era dor să-l citesc pe autor din nou. Mi-a lipsit. Mă bucur că-și păstrează unicitatea și că poezia sa este ca și o perlă rară. Desigur, pentru cei
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
locuință spre actualul loc de domiciliu, mai că o bufnea râsul în tramvai când își amintea cum îl chinuia pe săracul om în momentele intime, cum urcându-se peste el începea să-l muște de peste tot, iar el abia se abținea să nu țipe, ca să nu audă locatarii din camerele vecine sau să alarmeze paza hotelului că nu se știe ce a pățit domnul Secretar de Stat, de țipă. Se gâdila și aceasta o distra pe Minodora, așa că atunci când dorea ceva
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
FERICIRE Tată! Tată, nu mai suport temele, nu mai vreau, nu mai pot! - Ce e ,copile? întreb eu, curios. - E prea mult! Am obosit! strigă el cu o voce ascuțită. Uff... am atât de multă treabă și câteodată cedez. Mă abțin cu greu să nu țip, să nu fac o criză. După două ore de plânsete, țipete, refuzuri din partea lui Victor, sunt la capătul puterilor. - Gata. Te poți opri. Continui mai târziu, cedez eu. Iată că apare și cea mică de la
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
părăsească această plăcută cercetare, pentru a nu avea repercusiuni mai târziu. Nu fusese pregătit pentru un asemenea eveniment, să-și poată lua măsuri de precauție. Simțurile l-au depășit luându-l prin surprindere, dispărând rațiunea și puterea de a se abține de la un act care putea să-i aducă multe neajunsuri. - Noroc că Angela este majoră și ea mi s-a oferit deliberat, se gândea Condurache, continuându-și explorarea. Dar acest lucru nu schimbă cu nimic gravitatea situației create între mine
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > OARE CÂND? Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Oare când? Mi-i cruntă așteptarea și dorul meu de tine, Plânsul m-a năpădit, cu greu mă pot abține. Număr secundele, minutele și albele nopți, Pe copilul din mine visez sa îl adopți. Mi-i dor să mă răsfeți din nou cu vorbe dulci, Pe tărâmuri fermecate cu vocea-ți să mă duci. Vocea ce mă trezește din somnul
OARE CÂND? de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363551_a_364880]
-
din această activitate. Odată ce sacoșele de lucrușoare noi sunt pline, Starea cumpărătorului se schimbă-automat numai în bine. Conform unui studiu în 2001 realizat, Sociologii europeni au constatat Că 33% din cumpărători au recunoscut Că niciodată-n magazine nu s-au abținut De la a cumpăra orice produse... care De fapt, de multe ori ,le erau nefolositoare. Și Vaticanul a observat stilul de viață în continuă schimbare A dat publicității o listă (nu prea mare) De noi păcate de care credincioșii-ar trebui
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
Să crezi, tu, asta! a răspuns Silvia îmbufnată. Stinge lumina, te rog! Nu m-am săturat niciodată de somn de când am venit aici... - N-am înțeles. Tu ai venit aici doar să dormi? am contrat-o eu, deși abia mă abțineam să nu mă arunc în pat și să dorm dus. Eram obosit, recunosc. - Ei! De ce ești rău? Ai răbdare să mă trezesc bine... Abia ațipisem și eu, a replicat ea și s-a întors pe partea cealaltă, liniștită. Masa de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
ne pregătește mâncare rece să avem la drum și nu... N-a apucat să-și termine fraza. Am tras cearșaful de pe ea cu o mișcare dibace, pe neașteptate, lăsând-o dezgolită, încercând să par supărat, nervos și intransigent. Abia mă abțineam să nu izbucnesc în râs. A rămas nemișcată pentru câteva clipe și, când nu mă așteptam, m-a bombardat cu ambele perne, victorioasă. Aproape ca de obicei, eram ultimii care ajungeam jos, pe acea terasă unde ne adunam dimineața și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de alte izvoare istorice, însă nu a mers mai departe cu afirmații ferme. Iertați-mi îndoielile de nespecialist în istorie. Despre multe alte controverse în dezbatere pe această temă nu voi scrie, că nu mă pricep. Dar nu mă pot abține să nu menționez măcar câteva păreri ale unui istoric autentic, numit Matei Cazacu, un oltean trăitor în Franța, care a scris volumul „Ioan Basarab, un domn român la începutul Țării Românești”, publicat la ed. „Cartier”-Chișinău, 2013: -„între 1290 și
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
să mă spetesc cu ele! Da’ matale de unde vii? Îl privea pe om în timp ce glumea cu el, dar nu își dădea seama cine este. Ori nu îl văzuse niciodată, ori din cauza oboselii și a vremii nu-l recunoștea. Dar se abținu să-l întrebe și continuă să-i vorbească: - Ce noroc ai matale! Nu trebuie să te spetești ca mine pe picioare, prin omătul ășta. Ei, asta e! - Lasă Mitre, nu te mai plânge, că te duc eu acasă acum. Hai
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
căpițe de fân. Muzica se auzea din ce în ce mai limpede și Mitru rămăsese înțepenit de tot pe sanie, privind, când în jurul lui, când spre cel care îi spusese prima dată că îl duce acasă. La un moment dat nu se mai putu abține și îi întrebă iarăși pe moș: - Moșule, ce naiba se întâmplă? Unde mă duci? Dar moșul îl ignoră de data asta, prefăcându-se că nu-l aude, privind câinii gălăgioși și drumul. Și-au mers așa o bună bucată de vreme
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
care se instaura puterea comunistă la noi. Este drept că, printre aceștia, el nu uita nici o dată să-l evoce și pe Justinian Marina, fostul patriarh despre care eu aveam o cu totul altă părere, uneori simțindu-l cum se abținea de la vreun gest de supărare pe dezaprobarea cu care eu marcam păcătoșeniile veneticului impus de comuniști, dar atrăgându-mi atenția că acela era ierarhul care-l crescuse și pe care îl slujise nemijlocit. Ne-am contrazis pe tema meritelor celui
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
împărtășim trebuie să încercăm să avem pace în suflet, să cerem iertare de la cei pe care i-am putut supăra cu voie sau fără voie și să citim canonul de rugăciune pentru Sfânta Împărtășanie. Cei căsătoriți sunt ținuți să se abțină de la relațiile conjugale cel puțin o zi înainte și una după primirea Sfintei Împărtășanii. - Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, fiecare împărtășire trebuie să fie precedată de post și spovedanie? - Spovedania este legată de păcatele săvârșite, îndeosebi de păcatele mari, de
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
perioadele amintite, în care sănătatea ei este mai fragilă (mai ales în timpul lăuziei), scutind-o astfel de efortul de a participa la slujbă și de a se pregăti pentru împărtășire. Dar și din evlavie deosebită față de Sfânta Împărtășanie, femeile se abțin în aceste perioade de a se împărtăși. Totuși în caz de boală sau pericol de moarte, ele trebuie să se împărtășească, în orice situație s-ar afla. - Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, vă rog ca acum, în încheierea acestui dialog
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
urla de durere și spaimă de ce va urma. Aștepta cu sufletul la gură, sigură că, după ce va termina cu țiganul, bărbatul o va omorî. Își dădea seama că merită să plătească nebunia care a dus-o la dezastru. Colonelul abia abținându-se i-a spus: -Nu-mi voi sacrifica viața pentru o netrebnică ucigându-vă cum vi s-ar cuveni. Îmi vei da scris că o vei lua de nevastă și te privește cum vei proceda. Dacă ți-a plăcut acum să
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
muncii care vin să își petreacă ziua de întâi mai pe litoral? Să știi că te arestez! Chem operativul și vă arestez pe toți, inclusiv femeile de serviciu!”. Tupeu total pe nea Tăticu! Pe mine mă umfla râsul dar mă abțineam. Recepționerul tremurând de frica, dădea din colț în colț, umplându-ne de scuze și respect și nemaiscoțându-ne din „toa’șe-n sus și ... toa’șe-n jos”. Mergem împreună la locul accidentului. La reîntoarcere spre receptie scoate din buzunar două sute de
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
dădusem doar o sută, dar vezi-doamne, ca să ne îmbuneze ne cumpăra și el cu o sută în plus. Că vorba aceea a lu’ moșu: „Asta-i moda în Balcani, moștenire de la turci, peșchesul să trăiască!”. Noi abia ne mai puteam abține de râs, cu toate ca ne clănțăneu dinții de frig și mai eram și cu gâdul la fetele din tufiș, de frică să nu ni le fure cineva, sau să nu le găsim înghețate statuie acolo unde le lăsaserăm! Îl întrebăm pe
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
extremă - cea a tinereții exuberante - dotata poetă Ana Maria Gîbu (născută la 19 iulie 1997). Plamaresul ei este mai bogat decât cel al multora dintre truditorii trecuți de prima tinerețe. Pe bună dreptate, zic eu, căci nu m-am putut abține să nu reproduc aici unul din numeroasele ei poeme, absolut excepționale. L-am ales pe cale care descrie cel mai bine nostalgia noastră, a celor aflația departe de casă: plec separată de visele tale precum arinii aplecați pe maluri de ape
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
coperțile romanelor ... Altădată, veneam cu trenul de la Brăila și, în compartiment cu mine mai erau vreo patru tineri ingineri, care discutau cu pasiune despre personajele dintr-un roman de-al meu, ca despre niște persoane reale. Nu m-am putut abține și le-am spus că eu sînt autorul. N-am mai scăpat de ei pînă la București. M-a pufnit rîsul. Uite ce gînduri îmi trec mie prin minte. Ajunsesem deja la Otopeni și trebuia să mă concentrez. Intrarea în
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
noi, ăștia, visătorii, nu vedem că lumea se schimbă? Am rămas aceiași cârcotași și veșnic nemulțumiți, buni numai să obstrucționăm, negăm, înjurăm, cârtim, să împiedicăm carevasăzică, un process pozitiv vizibil peste tot și de către toți membrii societății? Încerc să mă abțin dela comentarii mai ample și profunde sau învățăminte post-factum, lăsând cititorilor tăi această nefericită posibilitate. O mostră de incapacitate, pe care cu greeu o voi uita vreodată. Poate, niciodată! (din vol. "Convorbiri, mărturii și corespondență cu Gheorghe Pârnuță"de George
CU BUTICURILE INTRĂM ÎN EUROPA, SPUNEA MINISTRUL !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360939_a_362268]
-
putea știe că nu-i 'meserie', Doar o emoție, veselie... e omenie! Se vedea, o altă umbră ce se apropia, Acu părea mică, o silueta ce se aciuă, Mogaldica cocoșată era sub o umbrelă, Hârbovită căutăndu-și parcă o tutelă... Mă abține ceva acum să stau cuminte, Privind curios la ce-a pătruns în minte, Că umbrela de ploaie era doar de umbră, Și moșulică doar în sufletu-i se accumba... Se apropie împiedicat, dar cumva sigur, Pare că știe ca-i
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
de diazepam. Doctorul se uită prin salon și îi căzu privirea pe noptiera unuia dintre ei; văzu covrigul și un pahar de plastic care mai avea resturi de colivă pe el și își dădu seama ce se întâmplase dar se abținu să nu izbucnească în râs. Spuse din mers, îndreptându-se spre cabinetul lui: - Faceți, vă rog, ordine pe aici și aveți grijă de ei, când s-or trezi, să le faceți niște spălături stomacale că o să mai avem nevoie de
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
într-un ambalaj de duminică, cuprinse între două coperte ilustrând conținutul ideatic și cu pagini ilustrate magnific. Nu despre aspectul îngrijit, de lux, chiar, al edițiilor sale editoriale am vrut să vorbesc în aceste rânduri, dar nu m-am putut abține să nu admir și această îngemănare, care face fuziunea între poem și grafică în opera sa literară. „Fiind” este cea mai recentă carte semnată de Theodor Răpan și a apărut la Editura „Semne” din București. Pentru a o citi, a
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]