2,695 matches
-
pulițistul ăla to’ m-a târât aci. Și paznicu’, cred io, e to’ comnis’, adică d-ăla de-și ucide și pe ta’su! Bătrânul își drese glasul, jucându-se cu hârtiile lui. — Pe tine-o să te lase pro’abil să pleci, își dădură cu părerea ochelarii de soare. Mie o să-mi-o frece puțin ca să mă speriu, cu toate că ei știu c-alunele alea nu-s la mine. Pro’abil o să-ncerce s-arate că le am. Pro’abil o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu hârtiile lui. — Pe tine-o să te lase pro’abil să pleci, își dădură cu părerea ochelarii de soare. Mie o să-mi-o frece puțin ca să mă speriu, cu toate că ei știu c-alunele alea nu-s la mine. Pro’abil o să-ncerce s-arate că le am. Pro’abil o să cumpere o pungă ș-o să mi-o vâre p’ascuns în buzunar. Ăia de la Woolsworth o să-ncerce pro’abil să mă-nfunde pe viață. Negrul părea destul de resemnat și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pro’abil să pleci, își dădură cu părerea ochelarii de soare. Mie o să-mi-o frece puțin ca să mă speriu, cu toate că ei știu c-alunele alea nu-s la mine. Pro’abil o să-ncerce s-arate că le am. Pro’abil o să cumpere o pungă ș-o să mi-o vâre p’ascuns în buzunar. Ăia de la Woolsworth o să-ncerce pro’abil să mă-nfunde pe viață. Negrul părea destul de resemnat și mai suflă un nor de fum albastru care îl învălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu toate că ei știu c-alunele alea nu-s la mine. Pro’abil o să-ncerce s-arate că le am. Pro’abil o să cumpere o pungă ș-o să mi-o vâre p’ascuns în buzunar. Ăia de la Woolsworth o să-ncerce pro’abil să mă-nfunde pe viață. Negrul părea destul de resemnat și mai suflă un nor de fum albastru care îl învălui și pe el și pe bătrân cu cartonașele lui cu tot. Apoi, spuse ca pentru sine: — Mă-ntreb cine-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
viață. Negrul părea destul de resemnat și mai suflă un nor de fum albastru care îl învălui și pe el și pe bătrân cu cartonașele lui cu tot. Apoi, spuse ca pentru sine: — Mă-ntreb cine-a ciordit alunele alea. Pro’abil chiar paznicu’. Un polițist îl chemă pe bătrân la biroul din mijlocul camerei, unde stătea un sergent. Agentul de stradă care îl arestase era și el acolo. — Cum te cheamă? îl întrebă sergentul pe bătrân. — Claude Robichaux, răspunse și puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bătu violent în obloane. Fetițele mari nu plâng. Fetițele mari nu plâng. — S’ acasă, strigă o voce de femeie printre jaluzelele clădirii de alături, care era o viziune arhitectonică a lui Jay Gould asupra caselor de locuit. Doamna Reilly-i pro’abil în bucătărie. Du-te prin fund. Tu cine ești? Vr’un sticlete? — Agentul de stradă Mancuso, în civil, răspunse el sever. — Aha! Urmă un moment de tăcere. Pe care din ei îl cați, pe băiat sau pe mamă? — Pe mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe stradă. Eu-nvârteam, mama spăla, nime’ nu-nvața nimic. Mama lor! Cine cată unu’ care știe numa’ să-nvârtă roți ca să-i dea de lucru? Ș-uite așa am găsit slujbă c-o pasăre, la o stăpână ce vinde pro’abil droguri spaniole la orfani. Uh-haa! — De, dacă condițiile-s chiar proaste... Chiar proaste?! Hei! Cum lucrez eu e curată robie! Dacă plec, anunță că-s vagabont. Dacă stau, câștig ceva ce nici nu s-apropie de salaru’ minim. Îți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
amărât de comision. Ce zici? (Jones văzuse pasărea zburătăcind în jurul scenei în timp ce Darlene se străduia să danseze. Nu văzuse în viața lui un spectacol mai deplorabil. Darlene și papagalul aveau toate calitățile necesare pentru a sabota localul.) Mai trebe pro’ abil puțin retuș ici și colo, să se roteasc-un pic, să se legene, să alunece, să se bâțâie, să se fâțâie, da’ eu zic că număru-i foarte bun. Zău așa! — Vezi ce spune și el? o întrebă Darlene pe Lana. Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care și-a scăpat o oală cu apă clocotită pe braț când era copil. Chiar are o expresie opărită, dacă-nțelegi ce vreau să spun. Tot timpu’ o vedeam scriind la masa din bucătărie, în casa mă-sii. Scria pro’abil despre mine. O apucase gelozia când domnul Reilly a început să-mi facă curte. — Așa se-ntâmplă, spuse Santa. O rudă opărită era o figură ștearsă în galeria plină de dramatism a Irenei. Adăugă apoi cu voce veselă și răgușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
eu de gân’ să chem un polițai pen’tine. Tii, ce-o să mai bâzâie telefonu’ de la secsie! Ș-acu’, lasă-mă-n pace să mătur și să șterg. Patefonu-i treabă prea grea pen’ cei de culoare. Ț-aș strica pro’abil mașinăria. — Tare aș vrea să văd un vagabond urmărit de poliție cum ești tu că-ncearcă să-i facă pe polițiști să-l creadă. Mai ales când am să le spun c-ai cotrobăit prin casa mea de bani. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
parte. Sistemul meu respiratoriu este, din păcate, sub media normală. Probabil că am o constituție șubredă încă de când am fost conceput. Curat noroc, se gândea Jones. Grăsanul căzuse ca din cer, tocmai când avea mai multă nevoie de el. — Pro’abil te-ai țicnit, omule. Unu’ ca tine tre’ să aibă o slujbă bună, un Buick mare și alte rahaturi. Aer condiționat, televizor color... — Ocupația mea e foarte plăcută, răspunse glacial Ignatius. Lucrez în aer liber, nesupravegheat. Singurele care au de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
reacționa astfel. De aceea am ținut toate accesoriile acestea la Paradisul Vânzătorilor. — Angelo avea dreptate, strigă doamna Reilly. Te-ai plimbat pe străzi to’ timpu’ ăsta, costumat ca de carnaval. — O eșarfă ici, o sabie de abordaj colo. Câteva sugestii abile și de bun-gust. Asta-i tot. Efectul general e captivant. — Nu poți merge în halu’ ăsta pe stradă, urlă doamna Reilly. — Te rog! Nu vreau altă criză de isterie. Îmi tulburi toate ideile care-mi prind formă în minte în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pen’ sabotaj, p-unu’ ca mutra aia grasă, ș-o grămadă de oameni ca Darlene se trezesc regulați. Cum z’cea to’ timpu’ don’șoara Lee, țicnitu’ ăla gras strică ’nvestițiile tuturor. Darlene și cu vulturu’ se uită acu pro’abil unu la altu’ și zic: „Ăău, ce mai spectacol trăsnet am avut la deschidere. Tii! Zău c-a fost o deschidere mare.“ Îmi pare tare rău că sabotaju’ s-a spart în capu’ lu’ Darlene, da’ cân’ am văzut namila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-mi cumpără mie aer condiționat, televizor color. Am fost ’nainte expert în măturat, acu-s vagabont. — Lucrurile pot fi-nto’deauna și mai rele. — Tu poț’ zice-așa, omule. Ai o slujbuliță, ai un băiat de predă la școală, face pro’abil friptură la grătaru’ lui, are Buick, aer condiționat, televizor. Ăăău! Eu n-am măcar un radio cu tra’zistor’. Salaru’ de la Bucuria Nopții ține omu’ sub nivelu’ d-aer condiționat. Jones aruncă în văzduh un nor filozofic de fum. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fi extrem de interactiv, adaptativ și personalizat), ar putea deveni o formă de control invizibil al minții în anumite locuri din lume. În acest scenariu al viitorului, publicitatea răspunde necesităților farmacologiei, care la rândul ei răspunde necesităților guvernului. Tehnologia în permanență abilă, seducătoare, nesusținută de democrație și pe mâini nepotrivite, va fi folosită pentru a manipula idei, pentru a fabrica cunoștințe și chiar pentru a proiecta o altă realitate. Ținta va fi individul. Doleanțe personale meschine, legate de înavuțire, ascunse, vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
să-l Întâmpini cu bunăvoință și apoi să-l transformi. Fosta iubire era interiorizată - injectat În trup, și totuși, În același timp exteriorizată - alungată afară, pe piele. Odată ce fosta iubire era localizată pe acest prag Între interior și exterior și abil transformată Într-un animal, rapotul de forțe dintre cel părăsit și cel care părăsise se modifica. Acum Îndrăgostitul tatuat se simțea superior, ca și când cheia inimii fostei iubiri se afla În mâinile lui sau ale ei. De Îndată ce se ajungea În această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ea? CÎnd anume am Încetat să mai fiu bolnav de spionită acută În propria mea odaie? Nu-mi mai amintesc, ceea ce poate fi semn rău. Dar cînd mă gîndeam că ea se uita la mine, nu cumva era un mod abil de a recunoaște că eu eram cel care avea poftă să se uite? Da, aveam poftă să mă uit. Muream de poftă. Voiam să văd o femeie goală și să mă asigur că sexul femeilor era diferit de al meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pe deasupra cu subșeful acela, așa de pornit. În timp ce mătura cuptorul, Cipriano Algor și-a amintit numai de cele două amenințări, de cea sigură și de cea latentă, asta au bun asociațiile de idei, una trage de alta, trebuie să fii abil și să nu le pierzi firul, să înțelegi că un ciob de pe jos nu este doar prezentul lui de ciob de pe jos, este și trecutul lui, când nu era ciob, dar și viitorul lui, când nu știe ce va deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de achiziții, Vă înțeleg dorința de a mă lămuri pe deplin, sunt de acord cu ce-ați spus, că a prezenta concluzii fără expunerea prealabilă a motivelor care le-au determinat ar putea fi înțeles ca un mod prea puțin abil de a ascunde o decizie arbitrară, lucru care nu se va întâmpla niciodată în cazul Centrului, Mă bucur că sunteți de acord cu mine, Ar fi greu să nu fiu de acord, domnule, Luați atunci notă de rezultate, Spuneți, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
anume căpitan Simonini, care Îi amintește că și cei din sectele Mani și Bătrânul de pe Munte erau evrei, că masonii fuseseră Întemeiați de evrei și că evreii se infiltraseră În toate societățile secrete existente. Scrisoarea lui Simonini, făcută să circule abil prin Paris, Îl pusese În dificultate pe Napoleon, care tocmai intrase În contact cu Marele Sinedriu. Acel contact Îi preocupase În mod evident și pe paulicieni, pentru că În anii aceia Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Moscovite declara: „Napoleon Își propune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
este, dacă blestematul de Cagliostro nu mi-o fi uzurpat până și acest din urmă drept. Dar triumful e aproape. Soapes, pe când eram Kelley, m-a Învățat totul, În Turnul din Londra. Secretul este să devii un altul. Prin manevre abile am făcut ca Joseph Balsamo să fie Închis În fortăreața din San Leo și am intrat În stăpânirea secretelor lui. Ca Saint-Germain am dispărut, acum toți mă cred contele de Cagliostro. Miezul nopții a bătut adineauri În toate orologiile orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sau mă va face să fac cine știe ce prostie să fiu omorât, știe că nu sunt un sinucigaș, m-a pregătit să iau viața altora dar nu pe a mea. Dar sunt ferm convins că pune ceva la cale, este foarte abil, răbdător și își atinge mereu ținta, cel puțin mie mi-a demonstrat ani la rând că nu greșește niciodată. De aceea eu vă zic că răul care mi se face este mic și nu îmi este greu ba dimpotrivă îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Imaginea — probabil, o manifestație reprimată de poliție — pare desprinsă dintr-o comedie mută. Scris (nu și semnat) de Ion Vinea, „Avertismentul“ prin care se deschide revista este un articol-program incisiv: „Apariția acestei reviste e antipatică. Explicațiunile de rigoare, oricît de abile, nu pot demonstra utilitatea unui portevoix mai mult, în bîlciul de surle și trompete de azi. Vom fi deci imediat și cu rea-credință asimilați unui gramofon care cîntă nasal plăcile de altul pregătite și așezate. Iar massa amorfă și brută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Criticul de porțelan”, publicat în Lumea românească, an I, nr. 10, vineri, 11 iunie 1937, H. Bonciu - vexat de judecățile aceluiași critic - e apostrofat nemilos, cu formulări preluate vădit după Camil Petrescu, cel din „Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile”: „abil farmacist de alifii incolore și nemirositoare (...) sînt încredințat, de altfel, că și din vina lui s-a sinucis Urmuz, în vreme ce furnizorii de apă chioară pe care i-a răscăcărat de-atunci încoace sînt desființați de timp încet, dar sigur”... Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
confundase cuvântul „cum“ cu „de ce“. — Ticălosule! Te întreb de ce-ai venit? Gaston a zâmbit încurcat și nu a răspuns. — Nu ești actor, nu? Aha, asta era, deci! Omul acesta făcea doar pe prostul. În realitate era un om deștept, abil, care realiza tot ce se petrece în jurul lui. „Așa stau lucrurile, probabil“, gândi Endō. Îl privi fix, trezindu-i-se o nouă bănuială. Scuipă și porni spre ieșire. Zgomotul de pe șantier era infernal. Endō a privit înapoi și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]