8,856 matches
-
ne-a vorbit despre relația subtilă dintre poezie și matematică, acum ne-a amuzat cu o prelegere despre umorul involuntar, din belșug în perioada actuală, citând exemple savuroase extrase din mass-media, dar și ,,perle“ ale unor politicieni de azi. Marele absent la umor de maximă calitate a fost dl prof.univ.dr. Ștefan Cazimir, căruia i-am simțit lipsa, marele maestru în special al umorului lui Caragiale, cel care și-a legat și el numele de Mizil. Umor involuntar a existat și în
Victoria Milescu: Festivalul Internaţional de Poezie şi Epigramă „Romeo şi Julieta la Mizil” () [Corola-blog/BlogPost/339563_a_340892]
-
și constrângătoare. Personajele conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Transcendența este absență: „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește”. („Ieudul fără ieșire”). „Ființa minimă” greșește, se înșeală, păcătuiește. „Credința” goală face
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
fără ieșire” - Ființa „zadarnic te vei zbate/(...)/fără margini este Ieudul și fără ieșire” - Loc „treizeci de ani de/moarte de la naștere încoace” - Timp - 52 de ani „și dorm acum pentru că mține urmează/și mâine să dorm” „doar tatăl este absent/ne putem permite orice” - Mod - Somn „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește” Ieudul fără ieșire - fundătura vorbirii noastre Porcec - „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani/aș
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
mă așteptau. Între acestea, într-un jurnal de liceu, din 1977, am regăsit gânduri despre romanul „Captivi” al lui Norman Manea care se leagă de lectura de acum. Citisem atunci în câteva luni „Captivi” (1970), „Ultimii” (1970) de Bujor Nedelcovici, „Absenții” (1970) - de Augustin Buzura, „Intrusul” (1968) - de Marin Preda și concluzionam că acestea se integrau într-o noutate a romanului românesc de la data respectivă: eroi ce se confruntau cu probleme politice și spirituale ale existenței și cu aspecte etice ale
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
și constrângătoare. Personajele conceptual-poetice, actorii lirici sunt: tatăl, mama, preotul, băutorul universal și proteic: „Peste drum de cârciuma unde stau și beau/e biserica. eu și părintele ne pândim de mulți ani” (Porcec”). Mediul poetic „permite orice” căci „tatăl este absent”. Rugăciunea este neîncrezătoare și deci neputincioasă. Este un reflex condiționat fără obiect. Omul se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
se roagă în pod sau în pivniță: „mă rog în pivniță” („Porcec”). Un astfel de impuls apare și când se află în cârciumă. În acest cosmos cu legi poetice, eul liric râvnește material și jinduiește către un Dumnezeu știut ca „absent”. Aici dacă „transcendența este goală”, cum spune Hugo Friedrich, nu contează. Mai exact, transcendența este absență, iar „credința e goală”. Peste lumea simțirii „ca o amară, mare pasăre marină/nenorocul plutește”. („Ieudul fără ieșire”). „Ființa minimă” greșește, se înșală, păcătuiește
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
ca mare prozator, zona romanului de analiză cu eroi intelectuali memorabil definiți prin formule existențiale recognoscibile. Cărțile sale, apărute într-un tic-tac de 3-4 ani înainte de 1989 și într-un ritm decenial după aceea, se precipită majoritar în jurul unor medici („Absenții” și „Orgolii”) sau jurnaliști („Fețele tăcerii”, „Drumul cenușii” și „Recviem pentru nebuni și bestii”). Prin cel mai recent roman al său („Raport asupra singurătății”, Iași, Polirom, 2009), scriitorul intră în cadența medicului ce vine după jurnalist: Cassian Robert îi urmează
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
mai multe, dar nu m-au ajutat la nimic, deși știam că așa se petrece, că așa trebuie să te simți, că panica încă nu înseamnă moarte” (p. 229). În fond, Cassian Robert este un Mihai Bogdan plus Matei din „Absenții” (1970). Tânărul medic psihiatru M. Bogdan își dorea să iasă din „solitudinea rea”, căuta un loc unde să se poată „refugia” și ajungea la concluzia că un astfel de loc ar fi o casă la țară. Pe Matei îl considera
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
cele 14 pricini pentru care vor fi judecați părinții care nu-și cresc copiii în frica și certarea Domnului, și alte povești care au un singur defect calitativ: s-au scris cu vieți. Și au un critic mai mult ca absent în peisajul paranoiei omenești: pe Dumnezeu. Mitropolitul Antonie Plămădeală și-a întrebat odată frații de credință: dacă ați întâlni vreodată un om care s-a întors din moarte, ce l-ați întreba ? Părintele Cleopa a răspuns: “L-aș întreba: <<Ce
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
fie eficienți, iar schimbul de informații să fie sigur și realizabil în timp real. Monitorizarea prezenței la scoala a copiilor, care este elementul principal al programului se realizează cu ajutorul unei aplicații pentru terminale mobile inteligente. Astfel, profesorii notează prezenții și absenții, iar echipa de la București are acces la aceste informatii într-o clipă (sursă foto: Facebook OvidiuRo). Suntem mereu în mișcare, avem nevoie de tehnologie pentru a centraliza informațiile și pentru a comunica eficient cu ceilalți membri ai echipei. Microsoft Office
Cum previi abandonul școlar cu ajutorul tehnologiei. Asociația OvidiuRo () [Corola-blog/BlogPost/339198_a_340527]
-
ales în istoria literară nu există structuri obiective, ci numai păreri și puncte de vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză interpretativă presupune o privire formatoare. Istoria literară nu este succesiune absentă a faptelor și a operelor, ci organizarea lor din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
canal. Deasupra punții o pâclă lăptoasă ne învăluia pe neașteptate de parcă am fi trecut în altă lume, motiv pentru care bâjbâiai cu piciorul în căutarea unui punct de sprijin, dar nimeni nu părea să acorde o atenție deosebită acestui amănunt. Absent ca de obicei, nu am observat nici puntea pe care am trecut-o mașinal și nici pârâiașul pe care l-am trecut fără să mă ud. La drept vorbind, atenția mi-a fost atrasă de o conversație feminină, mai mult
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
uscat ca și înainte. De-abia acum nu mai înțelegeam nimic. Am plecat mulțumindu-i cu jumătate de gură. Ceva totuși nu era în regulă. Așa că m-am întors până la stația de metrou unde i-am văzut pe trecători traversând absenți puntea improvizată peste șanțul proaspăt săpat și, de jur împrejur, nici pic de apă. Referință Bibliografică: Puntea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
un rând pe crucea din cimitir” (ceea ce la vârsta Domniei Sale e nefiresc să se gândească la așa ceva !), poetul devine trist și dezamăgit că „Ea, opera...” rămâne doar „în colivia din odaie”, ca o bătrânică simpatică „cu ochelarii pe nas,/ rânjind absent la fiece vers,/ legănat de ciutura spartă/ a fântânii crescute înlăuntrul/ ierbii din mine” (p. 119). Scrisul său elegant, nuanțat liric, valoros prin conținut și formă, în sensul de univers artistic armonios articulat, rămâne o admirabilă expresie, care continuă să
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RONDEL PENTRU MAMĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 580 din 02 august 2012 Toate Articolele Autorului Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt; În nicio zi n-ai fost absentă Și m-ai iubit neîntrerupt. M-ai învățat să merg, atentă, Cu răul sorții să mă lupt; Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt; Din dragostea ta inocentă Lăsatu-m-ai să mă înfrupt, Mi-ai fost
RONDEL PENTRU MAMĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340810_a_342139]
-
ales în istoria literară nu există structuri obiective, ci numai păreri și puncte de vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză interpretativă presupune o privire formatoare. Istoria literară nu este succesiune absentă a faptelor și a operelor, ci organizarea lor din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
fizicii ne învață că în univers „nimic nu se pierde nimic nu se câștigă ci totul se transformă” de ce ar fi excluși doar oamenii care înțeleg și au verificat această lege, de ce am fi sortiți doar noi nimicniciei, neinvitați și absenți la acest parastas al cufândării și reapariției pe ecranul viziunilor transcedentale a undelor electromagnetice? (Excepția de la lege) Referință Bibliografică: TEOLOGUMENA - DESPRE REALITATE / Marin Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2309, Anul VII, 27 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
mă feresc... Zgomotului să se plece, Peste apa care-i rece Să își vadă chip și vină..., Primenit doar prin lumină! Căutării i-aș da cheie, Cu-n surâs cald de femeie Să deschidă continente, De trăiri ce-au fost absente... Murgului ce mai nechează Că-mi simt mintea încă trează, Când un înger mă veghează Și-n amurg suav pictează. Dorul l-aș pune pe drum Să se scuture de scrum, Tânguirea să și-o lase Chiar în pragul unei
FIR DE PĂPĂDIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340988_a_342317]
-
Chiar dacă este regretabil! Îmi pare rău după copilărie, Căci a trecut repede prin viață, Ea a fost, nu o să mai fie, O port în suflet totuși semeață! Zbucium de copil inocent, În căutare de noi ascunzișuri, Plecat pe drumuri, mereu absent! Cu viața visată prin frunzișuri. Cât de mult tinerețea o regret, Că nu am știut cât prețuiește, Mă credeam foarte deștept, Se vede că nu eram, firește! Referință Bibliografică: REGRET / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1550, Anul
REGRET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341009_a_342338]
-
-ți dea Domnu' sănătate! - Mulțumesc, căpitane! Și ție la fel, să-ți dea Domnul! îi răspunse ea. Nu-i venea să creadă cât de repede reușise să fie receptiv la ce era în jurul său, când, mai înainte părea atât de absent. Ar fi dat oricât să afle pe unde se plimbase mintea lui adineaori, nu numai acum, dar și în alte dăți. Nu era prima dată când căpitanul, aflându-se în preajma ei, în timp ce alții vorbeau ceva sau relatau despre anumite întâmplări
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
-le pe cele două bunici să râdă. Ehei! Și câte amintiri din astea mai avea Damblagiul în suflet! Dar nu avea acum timp pentru ele, trebuia să se întoarcă în prezent. Căpitanul era și el plecat printre amintirile lui, părea absent, dar știm că urechea lui era iepurească. Niciodată nu știai cât de adâncit era în gândurile lui, că întodeauna combina trecutul cu prezentul și te pomeneai cu o replică adecvată momentului pe care îl trăia. - Mă băieți, unde ziceți că
CĂPITANUL VASILE (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341200_a_342529]
-
și fermă. Cum se întâmplase de fapt numai știa nici ea, uitase amănuntele legate de el, dar ciudat chiar si numărul străzii o reținuse, chiar și mucul de țigară de lîngă stâlp se folfila-se prin amintiri. Dar el, el era absent în acest peisaj mental ca fințare, doar în ale sale acțiuni mai pâalpâia prin teacurile de amintiri. - Domnișoară trezește-te ! îi spuse un necunoscut pe stradă ce nici macar nu se deranjă să se oprească după cele zise. Cum adică iși
MÂNTUIREA II de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341994_a_343323]
-
economiști, slujitori ai bisericii, tineri, un melanj uman eterogen. Zvonul de clopoțel acoperă murmurul sălii. Gata! Începem! Cu trei munute mai târziu decât ora anunțată, evenimentul a debutat cu recitarea unui splendid poem al autoarei, în interpretarea talentatei artiste Marii absenți ai întâlnirii de suflet au fost Î.P.S. Gherasim - Arhiepiscop al Râmnicului și Mircia Gutău Primar al Râmnicului, ambii obligați prin pozițiile oficiale pe care le ocupă și de menirea Domniilor Lor, să se afle în altă localitate, dar nu au
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Iorga. Inedit și atipic, printre respirațiile tăcute și privirile concentrate, cei prezenți au vizionat filmul omonim cu cel al volumului de poeme, în fapt, au „citit” cartea prin intermediul imaginilor, al vocii autoarei, al lui Teodor Brucăr și al muzicii.Marii absenți ai întâlnirii de suflet au fost Î.P.S. Gherasim - Arhiepiscop al Râmnicului și Mircia Gutău Primar al Râmnicului, ambii obligați prin pozițiile oficiale pe care le ocupă și de menirea Domniilor Lor, să se afle în altă localitate, dar nu au
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]