1,588 matches
-
pronaosului. Edificiul este prevăzut cu ferestre amplasate astfel: una în peretele nordic al pronaosului, două în pereții naosului (una în cel nordic și alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
alta în cel sudic) și două în pereții altarului (una în cel sudic și alta în axa absidei). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori au fost placați cu scânduri. Altarul are o absidă decroșată de formă poligonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul.
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
Escu pe Ioan V. Danciu, de loc din Trestia. În timpul acestui preot are loc începerea lucrărilor la noua biserică de zid. Despre biserică ca și edificiu ni se păstrează puține informații. Fotografia surprinde imaginea unei biserici de dimensiuni reduse, cu absida altarului retrasă. Accesul în biserică se făcea prin intrarea de pe latura de sud. În perele de lemn de pe această latură a bisericii au fost realizate două ferestre. Edificiul era protejat de un acoperiș unitar care se întindea peste toate încăperile
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
în tehnica "coadă de rândunică". Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format în părțile laterale două nișe: diaconiconul
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei, având dimensiuni reduse (0,45x0,95 m) și o alta în peretele estic al proscomidiarului. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică retrasă și ea de la pereți. Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați, fiind păstrate fragmente de
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
turlele bisericii și ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții pridvorului (la nord, vest și sud
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
pereții exteriori fiind consolidați și tencuiți cu praf de piatră. Pictura interioară a fost refăcută în anii 1996-2000 în tehnica frescă și în stil bizantin de Mădălina Arhirii Reuț. Biserica "Sf. Arhangheli" din Mihoveni are formă de cruce (treflată), cu absida altarului și abside laterale de formă semicirculară și o turlă octogonală susținută la bază de pandantivi. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 31 m, lățime - 12 m și înălțime - 31 m. Biserica este construită din cărămidă (pereții și bolțile) pe fundație
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
consolidați și tencuiți cu praf de piatră. Pictura interioară a fost refăcută în anii 1996-2000 în tehnica frescă și în stil bizantin de Mădălina Arhirii Reuț. Biserica "Sf. Arhangheli" din Mihoveni are formă de cruce (treflată), cu absida altarului și abside laterale de formă semicirculară și o turlă octogonală susținută la bază de pandantivi. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 31 m, lățime - 12 m și înălțime - 31 m. Biserica este construită din cărămidă (pereții și bolțile) pe fundație de piatră. Pereții
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
iulie-noiembrie 1920), Gheorghe Belei (1924-1928), Gheorghe Bosovici (1928-1957), Gavril Hojbotă (1957-1979), Mircea Nuțu (1979-1991), viitor consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Tiberiu Dumitru Beleagă (din 1991). Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Cacica are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
Belei (1924-1928), Gheorghe Bosovici (1928-1957), Gavril Hojbotă (1957-1979), Mircea Nuțu (1979-1991), viitor consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Tiberiu Dumitru Beleagă (din 1991). Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Cacica are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este împărțită în patru
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
războiul de țesut era indispensabil în fiecare gospodărie. Comună este străbătuta de trei drumuri județene: Ca și în alte localități de pe Valea Hârtibaciului, biserica ridicată în secolul al XIII-lea a fost o bazilica romanica din piatră cu corul pătrat, absida semicirculara și trei nave, cele laterale fiind închise dreptunghiular. Turnul era prevăzut cu o tribuna ce se deschidea spre navă centrală. În jurul anului 1500 s-au întreprins lucrări de fortificare a bisericii, în cursul cărora clopotnița a devenit turn de
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
împodobindu-se și cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind inițial acoperită cu șindrilă. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
și înfrumusețare a Bisericii. Resfințirea Bisericii s-a făcut de Î.P.S.Dr. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ MITROPOLITUL ARDEALULUI și de P.S. VISARION RĂȘINĂREANUL anul 1998. Pentru toate lui Dumnezeu laudă"". Biserica din Groapă este o biserică-sală (formată dintr-un singur corp) cu absidă semicirculară și cu un turn cu trei nivele deasupra pridvorului. Ea are fațade simple, singurele elemnete decorative fiind pilaștrii cu capiteluri dorice. Accesul în lăcașul de cult se face printr-un pridvor deasupra căruia se înalță turnul clopotniță. Interiorul bisericii
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Poiana, comuna Vârfurile, județul Arad, datează din secolul XVIII (1751). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica este simplă, cu plan dreptunghiular la navă și o absidă pătrată, decroșată în raport cu planul navei. Descrierea bisericii ar trebui începută cu un fapt deosebit de important, legat nu atât de pereții din cununi de bârne, prinse în cheotori, cât mai ales de rezolvarea tehnică pe care meșterii constructori au găsit-o
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
avea grindă tirant, căci dimensiunile mici ale bolții nu necesitau o astfel de rezolvare tehnică. Mai sunt câteva arcuri dublou din naos. În altar stă mărturie de vechime o masă de altar, masivă, cioplită în piatră, pe la începului secolului XVIII. Absida era odinioară boltită în interior, dar azi are tavan drept de scânduri. Ferestrele bisericii au fost ulterior mărite, cu excepția celei de pe peretele estic al naosului rămasă așa cum a fost, de formă trapezoidală și fără sticlă. Cheotorile tip “coadă de rândunică
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]