1,587 matches
-
două trepte, un atrium prevăzut cu un triportic și o curte interioară (8 m x 6 m; paviment cu cărămizi) cu două baze de coloane indicând prezența unui prophylon. Între absidă și zidul acesteia există un mic pasaj (deambulatorium). Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Spre absidă, situată spre estul interior al bazilicii, se află și altarul sub care se află și cripta care, la rândul ei - după cum ne-o descrie V. Lungu este situată - la subsol și e mărginită la suprafață de o altă absidă care constituie synthronul. Intrarea în criptă realizându-se pe latura de sud și are dimensiunile 1 m x 1,20 m și înălțimea de 2,20 m. Pe laturile de est și de nord se află câte o nișă de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă semi-rotundă, uninavată. Dacă se acceptă teza lui V. Pârvan, care atribuia construcția bazilicii epocii lui Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din cele mai vechi (bazilici, n.n.) din Sciția Minor. Descoperirile din ultimii ani au scos
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pentru secolul IV; 4) bazilica forensis, descoperită la sfârșitul secolului XIX, orientată N-S lângă Via principalis. Creată pentru scopuri laice, ulterior a fost înlocuită de o bazilică creștină uninavată (24 m), zidită din pietre legate cu pământ, cu o absidă mică spre est și fără criptă. Monumentul datează din secolul IV. 12. Alte necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
prelungirea dealului Harada, se află un fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga valea Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia Sciția Minor. Continuarea cercetărilor în perioada imediat următoare a dus la descoperirea altor 4 capiteluri din marmură albă, având ca decor crucea latină și o frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină, la cca. 3 km vest de cetate, un complex monastic paleocreștin - două bazilici cu câte o singură navă, o capelă cu absidă și diferite anexe înconjurate de o incintă - cu trei faze constructive, fiind datată între a doua jumătate a sec. IV și prima parte a sec. VII p.Chr. Între piesele descoperite la complexul monahal, câteva sunt de valoare excepțională: vasul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse în cea mai bună parte de apele Dunării. Tot în acest perimetru au fost descoperite și ruinele unei bazilici creștine cu absida orientată spre nord-est, atașată zidurilor de incintă, cu trei navate și cu un nartex simplu. La Noviodunum, izvoarele hagiografice au identificat un număr mare de martiri (32 sau 36), indicându-ne astfel prezența unei comunități creștine consistente, cu organizare bisericească
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
criptă sau un mormânt martiric; b. prezența a două cripte pentru relicve: 1) bazilica cisternă (C) cu o criptă mică pentru relicve (1,35 m x 1 m), construită sub altar, din piatră legată cu mortar, prezenta spre est o absidă mică, iar spre vest un vestibul în trepte, pavimentat cu plăci de piatră, databilă în secolul V; 2) bazilica cu transept (D) a cărei criptă prezintă nișa unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
se înălța împăratul din rug la cer, în imagine căci în persoană. Cădere a trupurilor, ascensiune a dublurilor. Precum gloria eroului grec, apoteoza împăratului roman, sfințenia papei creștin (ca Damasus, făcut venerabil printr-un portret pe sticlă aurită așezat în absidă), cele mai bune lucruri i se întâmplă omului din Occident prin punerea sa în imagine, căci imaginea este cea mai bună parte a lui: eul său imunizat, pus la loc sigur. Prin ea, cel viu se leagă de cel mort
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
va fi deloc") pare să stârnească și mai mult spiritele, condiționând existența umană de o serie de factori spirituali și materiali, filosofici și religioși, cu un impact deosebit inclusiv în spațiul științelor și al artelor. Fig. 39. Marin Gherasim, Reconstruirea absidei În acest context problematic, deși nu toate aspectele realității sunt reflectate prin intermediul forțelor creatoare ale artei, avem convingerea că arta sacră ar putea să constituie emblema nivelului de spiritualitate a societății și expresia trăirii sentimentului religios în contemporaneitate. Totodată, dacă
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 38. Eugen Harasim, Lumina lină. Print pe hârtie. 2010. (Credite: Eugen Harasim). Fig. 39. Onisim Colta, Biblia de la Aksum. Lemn, carton, nisip. 44,5 x 37 cm. 2005 (Credite: Onisim Colta). Fig. 42. Marin Gherasim, Reconstruirea absidei. Ulei pe pânză. 150 x 150 cm. 2006. (Credite: Marin Gherasim). Fig. 41. Sorin Purcaru, Înger zburător. Inox. 66,5 x 49 x 19 cm. 2013. (Credite: Sorin Purcaru). Fig. 42. Adrian Stoleriu, Psalmul 93. Obiect instalație. 100 x 60
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
i �nc? din Antichitate, contribuie, �n secolul al XI-lea, la o rapid? reconstruire a bisericilor din Italia de Nord, distruse de unguri �n secolul al X-lea. Aceste biserici au �n general trei nave care se termin? cu trei abside. �n exterior, zidurile lor din gresie cioplit?, s�nt ritmate ?i �nt?rîțe cu lezene (pila?tri pla?i), proeminen?e verticale, pu?în ie?ițe �n afar?, unite la v�rf de o friz? de arcuri ornamentale. Acoperi?ul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ie?ițe �n afar?, unite la v�rf de o friz? de arcuri ornamentale. Acoperi?ul este, �n general, cu ?arpant?, ca �n Șan Paragorio, Noli, 1040 1060; �n vreme ce la Santa Maria Magiore din Lomello (1025-1040) colateralele ?i absida au bol?i cu muchii. Datorit? faimei lor, constructorii lombarzi vor lua locul ateliere-lor r?sp�ndite peste tot, din Catalonia p�n? �n Proven?a ?i p�n? �n Burgundia ?i Renania. Stau m?rturie, �n Burgundia, colegiul de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Paul, venit de la Caen, �?i afirm? originea normand? �n volumetria să elementar? ?i puternic?, definind un plan bazilical cu transeptul bine marcat ?i cu turn deschis la �ntret?ierea naosului cu transeptul; ea este normand? ?i prin partea exterioar? a absidei gradate ?i prin ornamenta?ia să geometric? subliniind anumite linii de for?? �n?untru ?i �n afar?. �n Sf�ntul Imperiu Român ottonian, care se �ntinde de la Marea Nordului p�n? la Marea Adriatic? ?i p�n? la Li�ge, Nimegue
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ntinde de la Marea Nordului p�n? la Marea Adriatic? ?i p�n? la Li�ge, Nimegue, Strasbourg, arhitectura religioas? r?m�ne marcat? de tradi?ia carolingian?. �n edificiile monumen-tale, nava, �n general cu trei deșchideri, este asociat? adesea cu dou? abside � una la est, cealalt? la vest � ?i cu dou? transepturi av�nd deasupra turnuri lanternou; de unde, o siluet? caracteristic?, cu efecte de mas? ?i cu geometria cu at�ț mai strict? cu c�ț este construit? dintr-o zid?rie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Notre-Dame din Paris (1163-1182) ?i Notre-Dame din Laon (1170-1210) �ntruchipeaz? par?ial acest stil, care poate fi observat ?i �n exterior. �l reg?sim la Paris, �n ritmul obstinat ?i monumental al arcelor butante ?i al culeelor lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
în. Pentru condotierul S. Malatesta, el concepe un templu, �n acela?i timp biseric? ?i mausoleu (Rimini, 1450-1458). Naosul bisericii ini?iale este �ncastrat �ntr-un corp clasic: pe fe?ele laterale, arcade inspirate din apeductele române; �n partea exterioar? a absidei, o rotond? cu cupol? � ne-construit? � care trimite la Panteonul lui Hadrian; �n ceea ce prive?te fă?ada, neterminat?, este o varia?iune dup? arcul de triumf al lui Augustus, de la Rimini. Pentru biserică Sf�ntul Andrei de la Mantua (vezi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de est, dar mai monumental?, cu o treapt? mare ?i cu un portic cu dou? Modelul s?u, mai vechi de o șut? de ani, domul lui Brunelleschi, este complet transfigurat de stilul lui Michelangelo, care define?te ?i exteriorul absidei de la Sf�ntul Petru. Acest stil se bazeaz? pe punerea �ntr-o nou? rela?ie a elementelor limbajului clasic; coloane, pila?tri, antablamente, frize s�nt tratate cu contraste puternice de scar?, incluz�nd ordinul colosal. Ritmurile induse, marcate de profunde
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
au dispărut bolțile, s-au făcut și alte modificări, însă caracâteristicile căpătate îi dau o frumusețe aparte: câmpul fațadei este segmentat de niște pilaștri cu capiteluri ornamentate în stil corintic, elemente de arhitectură care îi pun în valoare suplețea armoniasă; absidele laterale, deși, în interior sunt de formă semicirculară, au ieșiri dreptunghiulare la exterior; partea mai de sus a fațadei prezintă un șir de ocnițe poliboltite; în partea superioară a zidurilor exterioare, sub capitelurile coloanelor, se află un brâu împletit care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acestei biserici se știe că au fost executate după mulți ani, în fresco, cu ocazia unor reparații efectuate în anii 1974 1977, de către pictorul Constantin Călinescu, împreună cu Iulia Handragel și Ioan Preotu. Forma construcției este de cruce (formă treflată), cu absida altarului semicirculară la interior și la exterior. Este zidită din piatră și din cărămidă, iar turnul cu clopotniță are secțiune pătrată și este așezat pe pronaos. Pe fațadele exterioare, sub nivelul de jos al ferestrelor, are un brâu rotund, neornamentat
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Turnul (fără clopotniță) este așezat pe naos, are în plan forma octogonală, cu fațadele exterioare pictate și are pe acoperișul bisericii în jur, patru cruci metalice. Și biserica și turnul au învelitoare de tablă. Biserica are ferestre la cele trei abside și câte o fereastră pe ambele laturi ale naosului. În interior, biserica este compartimentată în: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul și pronaosul sunt de dată mai recentă. Pridvorul, construit din cărămidă și panouri de sticlă, este situat pe peretele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Maicii Domnului", cunoscută sub numele de "Biserica Vulpe". Construcția bisericii este în stilul vechi moldovenesc și nu prezintă interes cu totul deosebit pentru artă, fiind săracă în ornamentație. Ca arhitectură, biserica are un plan în formă de cruce (treflat), cu abside semicirculare. Pronaosul este boltit în cruce. Din peretele dinspre apus, pornește o scară interioară îngustă spre clopotniță. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos lipsește. Naosul are o boltă construită în segment de sferă, arhivoltele fiind cuprinse în planul zidurilor. Bolta
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în acea vreme la alcătuirea Codului Calimachi și primeau 250 de lei pe lună, leafă pentru traducerea pravilelor grecești, muncă prealută de acolo de unde o lăsase paharnicul Toma Cara. Construcția bisericii este în formă de navă cu pridvor și având absidele laterale înscrise în grosimea zidurilor, fiind executată în stil neoclasic de către arhitectul Leopold. Se pare că inițial biserica a fost pictată la interior, însă pictura degradându-se, a fost acoperită cu tencuială și a rămas așa, nepictată. Icoanele aflate pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
i-a devenit caracteristică. Coloanele de la intrare cu capiteluri dorice și având arcade semicirculare între ele, formează un pridvor deschis. Acesta, împreună cu frontonul triunghiular de deasupra cornișei de la intrare, cu cele cinci turle dintre care unul pe mijlocul naosului și absidele de formă semicirculară subliniază caracâterul deosebit al construcției. În interior, două rânduri de stâlpi cilindrici, masivi, din marmură de Carrara și av�nd capiteluri corintice, susțin bolțile tavanului în număr de cinci care corespund turnurilor amplasate pe acoperiș. Tavanul altarului
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]