9,352 matches
-
adâncimea sânilor, cucerind vaginul fremătat de viață, foame și mulțumire. Corpul femeii întotdeauna este deschis unei recunoștințe fie ea chiar și în fața unei superiorități. Pictura: Maia Martin - Vara iubirii http://www.youtube.com/watch?v=6wLti06X Bc Referință Bibliografică: Slipul negru absorbind soarele din ochii femeii / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
cu bricheta. Fără lemn aprins înainte de nașterea flăcării lumânării, ruga-și îndoaie trunchiul și moare înainte de rostire, de gând... Mama mi-a adus lumânări din ceara albinelor. Pe ele le aprind. Ruga curge lin odată cu trupul lor și sufletul le absoarbe esențele și râde fericit, cântă odată cu notele fugii lacrimii pe suprafața sidefată a perlei. Reîncarcă-te... Ioan: - Acei alții tot din tine îi ai. Este ceea ce ajunge la tine din vecinătate. Carențe afective... Despre această furtună este vorba. Primisem un
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
citesc jurnalele copilei de patrusprezece ani simt năuceala vârstei și mai simt ceva nedefinit acel ceva al acelui atunci al acelui acum ar fi firesc să mă trezesc o clipă pentru a muri în atunci să mă recunosc să mă absorb în cea de acum năvala gândurilor nu încetează las deoparte jurnalele și privesc o casă doi oameni și golul dintre ei... Anne Marie Bejliu, 17 august 2014 Referință Bibliografică: jurnalele copilei / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
JURNALELE COPILEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369122_a_370451]
-
Firicele intermitente se sparg de retină și, deodată, un glob de lumină difuză ia-n stăpânire firea c-un alb-cenușiu. Un frison încolțește-n răstimpuri. În supliciul eternului fumuriu se diminuează orice formă. Și trup, și minte, și suflet sunt absorbite-n neant... * Mă uimește persistenta senzație că viața e doar gri pentru mine. Orice trăiesc deviază de la alb către suriul ăsta blestemat! „Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” Sunt pe pod. Privesc apa. Sena se prelinge
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
cucerește și te impune să mergi „nu-știu-unde” și „nu-știu-cum”, când vrei să faci totul și nu știi ce anume, când îți pierzi echilibrul și devii transparent, imponderabil, neajutorat și atotputernic. Mamele noastre se consumă, spre regret, foarte repede. Ele sunt absorbite de grijile noastre, trăiesc în emoțiile și neliniștile lor viața noastră cu toate urcușurile și căderile, bucuriile și tristețile ei. Nu încetez să mă întreb - dar ce fel de nație este mama? Mamele merită să fie elogiate măcar și pentru
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
timpurilor vor apărea luminile privirilor ei, ai ochilor căprui-întunecoși ai mamei în care se putea vedea și simți atâta gingășie, atâta dragoste, atâtea întrebări, dar și reproșurile precum că toată lumea îi apărea foarte mică și străină, fiindcă a fost totuși absorbită de mama, cea care ne-a dat viață și pe care o poți compara cu Universul. Mamă, te voi urma...! Voi veni în curând acolo și eu cu” pilotcă” ce are steluță roșie, cea pe care mi-au dăruit-o
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
Tu, așa, ca draga mea dragă, aflată departe, să mă aibă-n gândul ei și-n inima ei, într-un loc undeva unde să se audă-abia - dangăt de clopot chemând la vecernie. Adună-ți pentr-o clipită, Atoateștiutorule, tăriile și absoarbe dintr-o dată, din inimile oamenilor, răutatea și ura. Și risipește-le în alte universuri, astfel ca nicio fărâmă din ele să nu mai rămână la noi; numai așa vei scăpa, Stăpâne Sfânt, în veci, de mare grijă. Amin! RIDICĂ-ȚI
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
nu mai are cine-l opri, pentru că cine l-a pornit fie moțăie plictisit, fie s-a enervat și a plecat la treburile sale. Traian și Valeria Ilea produc un efect foarte atractiv prin cântecele lor. Cine-i ascultă snt absorbiți de ele, spre deosebire de producțiile în serie, muzical negustorești, ajunse a forța ultima redută a răbdării celor ce-au combinat cântecele cu nimicul! De aceea se vădește interesul nostru de a-i cunoaște mai de aproape și mai adevărat pe artiștii
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
DOAR NEVOIA DE CELĂLALT ... IUBIREA (partea a II-a) alint, răsfăț și iar alint alint, răsfăț și iar alint ochii și gura nu mă mint braț după gât, freamăt de pântec și între coapse ca descântec loc de păcate ce absoarbe pătrund adâncurile-i oarbe tu taine îmi oferi ritmate sărut din buzele rujate arsuri de sâni, icniri și scâncet prin pori ardoarea varsă plânset izbiri de val ce-aduc furtună duet de gemete răsună în ritmurile-amețitoare de trupuri vii, fremătătoare
IUBIREA (PARTEA A II-A) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370098_a_371427]
-
nomade ale sufletului meu în praful care te îmbracă maiestuos ochii au logica lor pictează umbra iubirii la indigo ca o piramidă de nisip pe o mare agitată amprenta vorace a mâinilor mele se lipește de soare ca de infinit absoarbe tiranic lava rubinie tu salvezi vieți pe bandă rulantă ego-ul se sinucide public imperfect în timp ce în piept îți bat inimi salvate concret între noi corăbiile miros a furtună întunericul arde podul primitiv ne iubim ca în Cartargina printre ruine de
PORTRET (DEZ)IDEALIZANT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370444_a_371773]
-
în satul natal. Am fost 28 de elevi în clasă. O promoție destul de mare, cred că ultima cu atât de mulți. Am avut parte de învățători și profesori minunați, la câțiva din ei nu era nevoie niciodată să învăț acasă, absorbeam totul ca un burete în clasă. Aveau un har deosebit de a preda, nu aveai cum să pierzi un cuvânt din ce spuneau. Cea mai neînsemnată și mai plictisitoare lecție se transforma în cea mai atractivă povestioară... Un astfel de om
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
poeta adresează o întrebare lui Dumnezeu, despre mama sa plecată la El. Poezie emoționantă prin formulările pline de iubire adresate indirect mamei. Este subiectul din ,,Scrisoare lui Dumnezeu” Urmează o poezie absconsă, cu subiectul vieții de apoi, care ne va absorbi ca îngeri plutitori în pace, este poezia ,,Privim în zare”. Deosebită este și forma prozodică, fiecare strofă încheindu-se cu un vers scurt și concludent artistic, asupra ideii din strofa respectivă. Este poezia ,,Privim în zare” Chipul mamei este descris
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
spectacolului de gală de acum a scos de pe scenă concertele și piesele de teatru. Odinioară, în sala de spectacole de la fosta Casă de Cultură, timpul era croșetat din clipe de aur, iar metronomul sufletelor accelera în fața scenei pe care artiștii absorbeau voluptatea frumuseții de la heruvimi, pentru ca să o redea apoi publicului, prin cântec și reverență, prin dans și prin harul glăsuirii cuvântului; acum, în clepsidra vieții culturale și artistice a Buhușiului mai sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
cu degetul plin de inele când îngerii mușcă din stele și biciuită de flori, rupi mreaja pânzei din zori, în ochii tăi tremură apa fântânii, săpată cu sapa, în care-au căzut luceferii suri, îmbrăcați în armuri; așa te-au absorbit zorii, lumina, eroarea, dragostea, dar și vina... miercuri, 3 august 2016 Referință Bibliografică: poveste / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate
POVESTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370621_a_371950]
-
certat nu ai nici cel mai mic chef să răspunzi la țntrebări și mai mult îi răspunzi rece și indiferent că nu ai chef. Problema nu ar exista dacă starea ta negativă ar gravita doar în jurul tău ,dar fiindcă noi absorbim foarte mult din ceea ce ni se transmite,persoana aceea va înțelege că ai ceva cu el sau ,într-un caz fericit va realiza totuși și se va gândi mai departe că reacția ta își are substratul într- o situație care
GÂNDURILE VIOLETEI-EMPATIA de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369554_a_370883]
-
În spatele decorului frumos se află mult mai multe lucruri nespuse inclusiv emoțiile celui pus pe un pedestal.Asa că,să nu mai luăm tot ceea ce vedem de bun și să încercăm să înțelegem fiecare lucru ce implică și să nu absorbim decât sentimente bune și autentice,pentru ca ,cele rele nu ne sunt de cele mai multe ori adresate ci doar răsfrânte ca să se diminueze stările interioare. Ca soluție propun un tratament cu empatie concentrată ,ca să eliminăm situațiile în care se aruncă injurii nefolositoare
GÂNDURILE VIOLETEI-EMPATIA de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369554_a_370883]
-
vorbești obraznic? Nu înțelegi că asta e ultima ta șansă ca să te retragi cu demnitate din viesparul pregătit să te distrugă? Fii cuminte și înțelept, tăticule! Derutat, Mărășteanu tăcu.Își cuprinse fața cu palmele și izbucni în plâns. Se simțea absorbit de vârtejul destinului. Ce să mai țină cu dinții? De ce să țină? Cei din jur îi aruncau priviri de gheață. Pe toți îi înnebunise cu prostiile lui de privatizare. Că toți șmecherii se-nfruptă din mărul privatizării, interzis fraierilor care
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
dacă nu condensarea istoriei pe care am trăit-o de la naștere, înaintea nașterii chiar. “ Poemele se percep sinergetic, adică se înțeleg toate odată ca o lume a copilăriei, eul este tentat de proiectarea într-o viziune sau dimpotrivă se lasă absorbit într- o intuiție: “Prin grădina de poveste/deseori am zăbovit,/ pe cărările de dor,/ Care-mi așterneau ușor/ Când trecut...când viitor.“( Amintiri ce dau în spic ). Raveca Vlașin ”construiește” cu ajutorul unui fir roșu narațiuni atrăgătoare, conturând o atmosferă de
POEZIA PENTRU COPII-POVESTEA UNUI IZVOR AL TUTUROR TRĂIRILOR NOASTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368153_a_369482]
-
o spermă cu speranțe, auzi cum nervii țârâie în tălpi? Pământul sângerează-n slăvi, minutul cât un secol se întinde când nu iubești și frigul te cuprinde, ai grijă, norii-s gingași, ca sărutul, dar grei ca aurul, când îi absoarbe lutul . Iar capulmeu va zace-n iarbă, căci iarna-i lungă, iarna vrajbei, vrajbă.Ascultă, Eli, cred că ești frumoasă .Mi-ar place să spun ceva adevărat, ca o casă. Îi aud vocea, totul se schimbă. Șacalul puse mâna pe
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului RENAȘTERE Mielușei de soare Se adapă din izvoare. Fluturii ies la plimbare. Mugurii răsfrâng Seva pământului. Zâmbet de albină Zumzăie-n grădină. Flori albe de cireș Absorb lumina din livezi. Flori de bucurie înviază-n mine. Doruri de schimbare Se-ncălzesc la soare. FLORILE SUFLETULUI Flori albe de păr, Flori roze de măr, Flori galbene de ghiocei, Flori liliachii, flori roșii, Flori arămii, Flori ale sufletului, flori
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
târziu în viața lor pentru a mai apuca să se vadă bunici. Era începutul unei primăveri cu zile frumoase și călduroase și cu nopți răcoroase, însă nu prea friguroase. Ploua mai ales noaptea, însă a doua zi razele soarelui, lacome, absorbeau picăturile de ploaie de pe tulpinile plantelor. Totul era verde și bine crescut, atât prin grădinile oamenilor, sau pe câmp, unde recoltele se prezentau promițătoare. Doar cu Săndica și cu destinul său Dumnezeu nu era la fel de darnic. Împlinise douăzeci și șapte
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Zaruri pe nisip... Lampioane ard într-o lume tristă, Căutăm lumină cu sufletul orb; Între ieri și mâine, efemer există. Nesătule-n ele, umbrele ne-absorb... Mânați de iluzii ne-aruncăm în viață, Iluzoriu zborul cu-aripi de Icar, Slabă cutezanță-n zâmbet de paiața, În a sorții mâna, omu-i doar un zar! Suntem că nisipu-n palmele de vânt Când ne poartă viața pe-ale sale
ZARURI PE NISIP... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370139_a_371468]
-
dacă Orwell e mai preocupat de feeria genului utopic, Pena acordă o atenție mult mai mare amănuntului dramatic concret de pe teren, surprins succint, în regim de reportaj. Iar întorsătura de situație, când cooperativizarea devine, din binele obștesc, marele rău care absoarbe cu sila, ucide și strivește orice formă de proprietate privată, iar ultimul țăran chiabur moare ochi în ochi cu dictatorul luminat e un punct culminant al literaturii române. Punctul în care satira și critica dureroasă se întâlnesc într-un deznodământ
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
o spermă cu speranțe, auzi cum nervii țârâie în tălpi? Pământul sângerează-n slăvi, minutul cât un secol se întinde când nu iubești și frigul te cuprinde, ai grijă, norii-s gingași, ca sărutul, dar grei ca aurul, când îi absoarbe lutul . Iar capul meu va zace-n iarbă, căci iarna-i lungă, iarna vrajbei, vrajbă. Ascultă, Eli, cred că ești frumoasă .Mi-ar place să spun ceva adevărat, ca o casă. Îi aud vocea, totul se schimbă. Șacalul puse mâna
NU PREA MĂ IUBIŢI, DRAGILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353327_a_354656]
-
o spermă cu speranțe, auzi cum nervii țârâie în tălpi? Pământul sângerează-n slăvi, minutul cât un secol se întinde când nu iubești și frigul te cuprinde, ai grijă, norii-s gingași, ca sărutul, dar grei ca aurul, când îi absoarbe lutul . Iar capul meu va zace-n iarbă, căci iarna-i lungă, iarna vrajbei, vrajbă. Ascultă, Eli, cred că ești frumoasă .Mi-ar place să spun ceva adevărat, ca o casă. Îi aud vocea, totul se schimbă. Șacalul puse mâna
FUMURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353340_a_354669]