6,323 matches
-
Trăim într-o lume bolnavă. Iar boala ei este suma bolilor noastre!”. Florin Toma lămurește, prin vocea medicului, două dintre obsesiile prozei lui: boala și fisurile realității. Ele asigură adesea trecerile strategice în fantastic sau în realism magic până în teritoriile absurdului. Nu singure, ci intermediate de vis, de obicei coșmaresc. „Nimeni nu poate interzice dreptul imoral de a visa”, spune dr. Gordon. După cum e imposibil să acoperim fisurile, ceea ce ne asigură o devastatoare mediocritate și o „suferință a eului”, din moment ce egopatia
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
încetarea parteneriatului cu PNȚCD. Obiectivul sprijinului nostru pentru PNȚCD a fost contribuția, alături de toți țărăniștii, la renașterea partidului lui Corneliu Coposu. Acest obiectiv este însă imposibil de realizat în condițiile menținerii PNȚCD ca partid închis, periferic și măcinat de conflicte absurde. IRL refuză să intre în jocul războiului pentru ștampile, război care a generat dezastrul partidului lui Corneliu Coposu. Le dorim succes colegilor din PNȚCD și ne exprimăm speranța că vor reuși să ia cele mai bune decizii, nu doar pentru
Demisii în masă. IRL s-a rupt de PNȚCD by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29812_a_31137]
-
această etapă de moderare a textului se pot purta și discuții cu autorul important, la care sentimentul demnității creatorului e mai dezvoltat; pentru ceilalți ajung ordinele. Apariția e condiționată de modificări variabile cantitativ și calitativ. Într-o carte despre literatura absurdului de Nicolae Balotă e suficientă recondiționarea formal combativă a titlului, care devine Lupta cu absurdul. Culegerea de poezii Îngăduiți-mi să respir de N. Turtureanu e publicabilă tot prin schimbarea titlului: Declin de toamnă. Scaunul singurătății de Fănuș Neagu suferă
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
Președintele demisionar al PNL, Crin Antonescu, a refuzat să semneze o declarație a partidului împotriva colaborării cu președintele Traian Băsescu. UPDATE: Crin Antonescu a declarat că nu s-a pus niciodată problema unei astfel de rezoluții, care ar fi fost "absurdă". Nimeni nu a cerut în Delegația Permanentă, și sunt 200 de martori, o asemenea rezoluție. Mi s-ar părea superfluă, pentru că nu știu care pesedist repetă papagalicește că noi colaborăm cu Traian Băsescu", a spus Antonescu după o ședință PNL. Potrivit Antena
Antonescu: Nu a existat o rezoluție anti-Băsescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29965_a_31290]
-
ca și în eseul critic consacrat de autoare Hortensiei Papadat-Bengescu; ceea ce a ieșit pînă la urmă este radiografia vieții personajelor și mai puțin a "sufletului" lor. Istorii banale, uneori de o banalitate căutată, fără nimic spectaculos, unde și ura inexplicabilă, absurdă, ca și înțelegerea ori compasiunea se topesc în pasta groasă a unor existențe mereu egale cu ele însele, incolore, fără viață; aceasta cred că este, de altfel, una din țintele prozatoarei în cele trei cărți amintite: a sugera uscăciunea, a
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
fundator" din India strămoșilor este un tip caricatural, un tînăr ardelean, fiu de țăran devenit ucenic și ajuns, printr-o serie de peripeții rocambolești, să fie cizmarul personal al dictatorului-cizmar, cu o existență marginală, morbidă, dublată de ambiția nu neapărat absurdă, cît derizorie de a deveni... membru de partid. Este evident că tînărul autor a dorit să pună "totul" în această carte de debut, și experiențe personale, și reminiscențe biografice și culturale, și o structură savant complicată, în care să se
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
Urs von Balthasar, Alain Bosquet (!) și multe altele. Altă încercare de lărgire a discuției care ar merita un efort suplimentar de investigație mi se pare aceea care ar putea să pună între temele caracteristice exilatului, desțăratului, nostalgicului etc., aceea a absurdului sau mai exact a fantasticului ca rezultat al dislocării forțate a individului din universul său limitat; pe o linie care nu-l ocolește pe Eugen Ionescu, nici pe Mircea Eliade (ambii mai vechi practicanți ai diverselor moduri de evadare), avea
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
care dramaturgul scrutează condiția umană; omul este o ființă ale cărui tropisme sunt dictate de semnele exterioare ale puterii și banului. În fața acestor zei, prevederea, chiar instinctul de conservare adorm, iar omul se transformă într-o jucărie a unui destin absurd pe care nu-l mai poate controla. Personajul central, Doctorul, urmărit de ghinion și victimă a familiei sale, întâlnește Norocul care îl va urca pe culmile puterii și ale bogăției atât timp cât va fi alături de el, dar care, părăsindu-l, îl
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
și ancheta, cu atragerea în labirintele judiciare punând-o în seama unor forțe răuvoitoare de sorginte obscură, malefice, urmărindu-l cu o inexplicabilă tenacitate. De aici și reprezentarea kafkiană pe care și-o face despre odiseea sa judiciară, despre întâmplările absurde prin care i-a fost dat să treacă. Nu doar lumea tribunalelor îi apare ca un hățiș inexpugnabil și terifiant, ci lumea. Atât că la sfârșit are loc o răsturnare de situații care face ca totul să ia înfățișare de
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
toate tertipurile celor ce, trăind în juru-i, se prefac a se îngriji de bătrînețile ei, aceasta, cu diabolică inteligență, le pregătește tuturor acestor ipocriți feroci o farsă, transformînd întreaga avere în bijuterii și lăsîndu-le, ca într-o scenă de umor absurd, celei mai nevolnice dintre nepoate, "mototoalei" Eleonora, o ființă nătîngă și molîie. După excepționala nuvelă închinată acelei zeițe a distrugerii care a fost adolescenta Davida, Petru Dumitriu dă la iveală o proză demnă de pana lui Balzac sau, și mai
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
nici o stare sufletească. Simplă mașină de transcris, el e martorul obiectiv, influențat numai de probele irefulabile, trecute prin filtrul neliniștei conștiinței. Din ce în ce mai neliniștite. Pas cu pas, notațiile cu caracter științific lasă locul decupărilor din ziare, furiei cotidianului, barbariei politice și absurdului joc de culise. Poetul se dă, cu tot mai mare decizie, la o parte (și ce e scriitorul, dacă nu una din imaginile poetului?) însingurat, sortit să nu-și afle perechea ("Numai o poetă poate fi soția unui poet, pentru că
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
iarăși lețcaie... Și se săltase mercurul unei melancolii de plantagenet prăbușit între plătagini, fiindcă-mi cheltuisem, absolut perdant, bugetul, ocrotit un timp la bancă, apoi scos pe de-a-ntregul și dizolvat în speculații păguboase cu fluturii paraginilor liliachii ale maturității absurde...
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
Aurel Pantea Leșinam prin baluri, eram absurzi, desfrînarea ne era singura regulă, și ne era frig, cumplite erau secundele, cînd beam poșircile unor seri fără mîntuire, dar iubeam disperările, băieți teribili și fete atinse de furia obrăznicăturii seducătoare, în noi, se înecau pe rupte orizonturi gri, și
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/3455_a_4780]
-
din sămânța strămoșilor, Sipet preaplin de amintiri și regrete niciodată uitate, Hipogeu al viselor îngropate, Refugiu subteran din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste, spre-a izgoni fratele-dușman, Masă rotundă a cruciadelor de zi cu zi împotriva dragonului absurdului și al plictisului, În vizuina aceasta, luminata de razele oarbe ale prejudecăților, Vatră unor ambițioase alchimii mentale, am căutat în zadar adevărul, Până ce, înainte de asfințit, Arhanghelul înlătură gratiile, intră în cușcă și-mi pune în urechea inimii puricele Adevărului. Ghemul
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
plante sau obiecte se transformă în obiectele însele. Se ajunge astfel ca niște delfini brodați pe un prosop să înoate și să scoată sunete aidoma modelului lor din viața reală. Transformarea reproducerilor în obiectele reproduse dă naștere la situații complet absurde și declanșează dialoguri perfect inteligibile la nivelul expresiei, dar ilogice în privința conținutului. ,Se repezi la șifonier, aproape că-i smulse ușa, își decoji de pe ea zdrențele cămășii de noapte, pe care le aruncă înăuntru odată cu chiloțașii cu tetragrame și își
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
formei intrînd într-un contrast dramatic cu precaritatea conținutului. Mi se pare ciudat mecanismul psihologic sau economic prin care ajung la noi astfel de texte, foarte adesea nu doar distonante, incoerente, ci pur și simplu incomprehensibile; presupun că, în graba absurdă cu care se fac toate, înainte de publicare nu le mai (re)citește nimeni, nici măcar traducătorul. Indignările de mai sus sînt provocate de răsfoirea, de curînd, a unei cărți practice, cu pagini lucioase și imagini frumoase, cu preț ridicat și cu
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
căreia natura i-a luat cochetăria, lăsîndu-i pasiunea excentrică, iar cultura (din '47 încolo) i-a luat blazonul literar, lăsîndu-i doar sertarul și refuzul. Apoi, și mai aproape de vremea noastră, două femei exersînd burlescul supraviețuirii, într-o carceră atît de absurdă că-ți vine să rîzi, atît de concretă că-ți vine să plîngi. Mai tîrziu, doamna cu care ,istorisirea" pleacă din țară, desfăcîndu-se într-o pereche de povești, una care pătimește în amintirea Mamei furate, aici, alta care caută explicații
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
sau pe ogoare". Pătrundem într-o atmosferă kafkiană. ,Coada", emblemă a sistemului ,socialist", asociată cu mai toate trebuințele existenței curente, la pîine, la carne, la medici, la diversele instituții etc., sugera o așteptare pe cît de presantă, pe atît de absurdă, un soi de metafizică birocratică: ,făcusem în viața mea o impresionantă serie de cozi (...), de altminteri tot ce se cumpăra necesita o coadă, eram versat, (...) mă copleșea senzația că aștept în gol, eram o gîză rătăcită într-un spațiu închis
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
mulțimii ultimele gînduri de la înălțimea unui eșafod imaginar". Așadar e specificat de o emotivitate vie, tensionată, de nuanță viril-orgolioasă, ispitită de autoscopie ca și de transpoziție în claritățile ideii. Dar stihia istoriei l-a silit a se măsura cu pîclele absurdului totalitar, pe un ,cer potrivnic", trasînd ,contururi abracadabrante", înfricoșătoare. Eul sensibil, febricitant al tînărului autor, atras de observație și analiză, s-a văzut azvîrlit într-un turbion de anomalii al unei epoci triste, de unde turnura frecvent kafkian-orwelliană a discursului său
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
Nu m-aș mira să fie Biblia vreunui mormon în drum spre Paris, călătorind împreună în tren. Este ULISE !... Așa ceva nu se poate citi în tren, mă gândesc. Nu se poate. Imposibil. Ilizibil. Incoercibil. Incocoșibil. Intramontan. Intravenos, imit cascada adjectivală absurdă a omului din Dublin. Răsfoind cartea gravidă de atâta lectură, paginile ei de atâtea ori întoarse, se deapănă, se derulează singure de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
doamna mea, porți ochelari?" ,Ai pleșuvit, ți-au căzut dinții"... Tachinări de modă veche, pierdute, de pildă, printre experiențe ,de colectivă", cu un student la filozofie dînd în vileag țăranii prinși la furat de cartofi. Și, într-o lume vag absurdă, ca aceea dintr-un tren de ciudați, care rătăcește aiurea, schimbînd peisaje stereotipe, de carte poștală, cu teatre de cataclism, Alexandra transcrie amintiri-ventuză, post-scriptumuri restrînse la o viață de hazard, întocmită ca și cum ar pune în operă (sic!) primul capitol dintr-
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
recapitulare și subliniere a rezervelor față de opera predistă: ,Urmărindu-se opiniile personajelor, în succesiunea cronologică a aparițiilor editoriale, se pot observa cu fidelitate meandrele cursului gândirii politice românești în comunism. Naratorul este întotdeauna de partea gândirii oficiale. Naratorul unei lumi absurde ar fi notat absurditatea lumii respective, sau ar fi sugerat-o cumva. Naratorul lui Preda nu are alte criterii de apreciere a faptelor și ideilor pentru ca, pornind de aici, să se poată constitui o platformă ideatică supratextuală capabilă să supraviețuiască
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
să îi facă vreun rău surorii ei, iar aceasta replică siderată că ruda în chestiune e deja moartă. Nu sunt o fană a genului descriptiv, mă voi opri aici, dar mai există în film cel puțin o duzină de situații absurde de acest gen. La care se adaugă, spune un critic englez în care am încredere, "o lipsă de accent dramatic". Adevărat grăiește, personajele vorbesc într-un mod atât de bombastic-tragic, atât de artificial încât plauzibilitatea e complet dezrădăcinată, iar sutura
Topul dezastrelor cinematografice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11214_a_12539]
-
lume de moraliști destul de încruntați, devine cronicarul, cam chițibușar, al schimbărilor (nu foarte evidente) din Amoc. Deși dezorganizată, "cojită", lumea acestui Amoc are structuri bine stabilite, care le mimează pe cele nouă cunoscute, din propria, mai mult sau mai puțin absurdă, societate. Are, bunăoară, o Academie, care-și ia drept deviză constatarea (altminteri, de bun simț...) că "cel mai bun student e studentul mort". La aceeași înaltă școală, Pafnutie se îndrăgostește de o vioară, împins de pofta fără saț a poetului
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
The specific number of the Romanians who can vote is a subject of an ongoing debate. There are still contradictory statistical dată and a clear answer hâș not been yet agreed upon aș the title of this article proves: "The Absurd Dată: How can 18 milion people vote if only 15 milion have identity cards?", http://www.zf.ro/politică/cifrele-absur dului-cum-pot-vota-18-milioane-de-romani-daca-numai-15-milioane-au-buletin-9722497 19 Online document: http://www.gandul.info/politică/ați -fi-de-acord-sa-nu-voteze-cei-care-au-un-venit-sub-2-000-de-lei-harta-celor-mai-active-judete-la-vot-13052058 20 Online document: http://www.contributors.ro/fara-cate gorie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]