65,481 matches
-
repede casa, mai ales bucătăria. - Nicule... avem de toate: brânză, roșii, unt, cotlete... - Ți-am șoptit eu dragă că GIGEL este gospodar. Afirmă-te te rog. Așa rămăsesem pentru NICU din pruncie, Gigel. Anul următor ne-am reîntâlnit la NICU acasă, la Eforie Sud. După noi... și fotograful Laurian. Doamna Măndița s-a Întrecut din nou În de-alde pun-te masă, ia-te masă. Apoi ne-am preumblat pe străzile copilăriei lui, am depănat amintiri lângă fosta lui casă părintească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cer. Ne-a lăsat cu regretele eterne și n-o să se mai Întoarcă. De data aceasta glumețul „Nea Nicu” na mai glumit. Condoleanțe celor Îndurerați. DRUM BUN, NICULE! ÎNTOARCEREA - ziaristei Steliana C. mi-a fost dor și m-am Întors acasă cerberul ca de o viață-n prag un păianjen zăvorâse ușa n-aveam călăuză niciun mag toți ai mei dormeau Într-o sculptură maica la războiul de țesut taica Înjura pe bătătură Vacă era dusă la păscut câteva poeme desuete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Pisoi și-o Scroafă mai festivă căutau prin zoaie Împreună ca În vremuri vechi - plutonierul m-a ochit și m-a legitimat sâmbătă urma să fie nuntă nuntă mare - ca la noi În sat totul era ca odinioară eram iar acasă - am crezut am dorit ca Narcis să-mi văd chipul și oglinda nu m-a cunoscut deci mă rătăcisem prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Prin poeziile care veneau tumultoase din suferințele, abisul trăit sub comunism. Și nu chiar orice fel de comunism. Tocmai cel de factură sovietică, care inventează națiuni noi și limbi noi. Din Siberii de gheață, la sfârșitul secolului XX, se Întoarce acasă Dumnezeu. O dată cu El vin dorința și Împlinirea libertății. O libertate căzută Însă În mâna oamenilor, deci una deformată. Așa, șchioapă cum a devenit democrația (egalată de noi cu ideea de libertate) ne-a dat ocazia să ne vedem frații. Să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
grijă să-i cumpere câte ceva, Înainte de-al părăsi, pentru câteva zile chiar. În fața ușii stătea un civil și un plutonier de miliție. - Aici locuiește tovarășa Maria Brumaru? se adresă civilul cu blândețe În glas, profesorului. - Da, dar nu e acasă, preciză bătrânul profesor deschizând larg ușa, poftind cu un gest al mâinii pe cei doi, să-i pășească pragul casei. Bărbații intrară cu sfială. Sufrageria mobilată cu gust și cu tot ceea ce poate fi confortabil unor oameni ce-și duc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
limbă română (prof. Fieraru), care era și director adjunct. Ambii mă sfătuiesc cum să ajung elev la seral, În ultima clasă de liceu (clasa XI), ca după aceea să pot merge mai departe În Învățământul superior. Între timp mă invită acasă la locuința sa, din Str. Ana Ipătescu nr.9, București, În care, salonul mare arăta ca un depozit de carte. Acolo am avut privilegiul să văd o bună parte din colecția sa, precum: cana de ceai și lingurița de argint
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
păzea intrarea. Apoi liniștea se așternu ca într-un puț adânc. Mi-am luat la revedere, nu înainte de a-i fi spus noului nostru pensionar că va fi primit a doua zi de domnul de Coulmiers, și m-am întors acasă, în locuința pe care o ocup, în stânga intrării în ospiciu, la doi pași de apa care curge, neîncetat, spre ocean. Domnul de Sade e conte, am aflat imediat din gura domnului de Coulmiers. Nu este un "celest", ca ceilalți. Este
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
forțelor de producție". Definițiile sînt total derutante pentru cineva care întîlnește cuvîntul în contextele actuale tipice, de exemplu: "Socializează și fii veselă, ca să crape el de ciudă și vei vedea ce bine e cu prietenii alături. Invită vecini sau cunoștințe acasă la tine la niște clătite" (club.neogen.ro). Ca în multe alte cazuri, peste un sens vechi, în parte preluat din franceză, în parte filtrat de constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un sens împrumutat din
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
la numărul 53 - debit - de unde cumpără țigări, apoi iese și continuă să meargă pe str. Buzești, B-dul Al. I. Cuza, intrând la restaurantul Fântânica, unde servește 100 ml. de rom, după care iese și merge pe str. Dr. Felix, intrând acasă, fiind ora 19.45". Din acest fragment de raport, care acoperă două ore și jumătate de filaj, Securitatea a aflat lucruri fundamentale pentru siguranța națională și pentru stabilitatea regimului politic: obiectivul Nelu s-a magnetizat strașnic (o jumătate de litru
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
e vorba de povești terifiante, ne place gustul sângelui...), din criză în criză, din isterie în isterie. Cu inima strânsă, tensionați, urmărim la televizor (viața noastră s-a mutat acolo...), răpirea ziariștilor, apoi salvarea lor, apoi campania anticorupție, apoi descinderile acasă la Năstase, apoi fuga lui Hayssam, apoi demiterea șefilor serviciilor secrete și a procurorului general, apoi, deodată, această nouă tărășenie care ne încinge tuturor mințile în plină caniculă - deconspirarea Securității. Dacă toate aceste povești ne sunt livrate de niște păpușari
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
în fața ambasadelor? Da, tocmai de la ei și tocmai fiindcă ei, aici ,cei mai de jos", au izbutit să se salveze. Dacă se întâmplă să revii în țară la începutul lui august, când își iau și ei liber și se înapoiază acasă, îi vei întâlni pe drum. Sunt atât de mulți încât o să te sperii. Parcă ar fi un roi de albine sau un stol de păsări din filmul lui Hitchcock. Parcă asiști la sosirea vreunei armate otomane, câtă frunză și iarbă
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
speculații făcute în aer. Ar fi însă deplasat să-l învinuim pe Aristotel de ingratitudine: în filosofie poți iubi un om fără să trebuiască să-i împărtășești neapărat părerile. În cartea Protrepticul, Aristotel scrie că "toți oamenii se simt ca acasă în filosofie și vor să-și petreacă timpul cu ea." E un prilej de uimire să vezi că o fire atît de caustică și lucidă ca cea a lui Aristotel putea împărtăși o credință atît de naivă. Pesemne că ea
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
arăta că lumea este alcătuită din cuvinte. Din nefericire, lumea nu-i alcătuită din cuvinte, iar la început nu a fost cuvîntul. Dacă la început ar fi fost cuvîntul, atunci Aristotel ar fi avut dreptate: toți oamenii se simt ca acasă în filosofie. Hegel, mult mai cu picioarele pe pămînt în această privință, avea să spună că desconsiderarea de care are parte filosofia vine tocmai din prejudecata că toți își închipuie că știu oarecum de acasă cum stau lucrurile în filosofie
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
toți oamenii se simt ca acasă în filosofie. Hegel, mult mai cu picioarele pe pămînt în această privință, avea să spună că desconsiderarea de care are parte filosofia vine tocmai din prejudecata că toți își închipuie că știu oarecum de acasă cum stau lucrurile în filosofie, înțelegînd-o de la sine, în virtutea faptului că pot face uz de niște cuvinte învățate de-a gata, asupra cărora nu au stat nici o clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler. Să luăm un al doilea exemplu de prejudecată
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler. Să luăm un al doilea exemplu de prejudecată aristotelică. În Metafizica, Aristotel spune că orice om are sădită în
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler. Să luăm un al doilea exemplu de prejudecată aristotelică. În Metafizica, Aristotel spune că orice om are sădită în el dorința de a cunoaște. Prejudecata aceasta a
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
de maladie psihică ajunsesem să mă molipsesc și eu; mă simțeam terorizat de aceeași frică, așa încât, în timp ce treceam prin unele localuri mai deocheate, mă trudeam din răsputeri să nu fiu văzut de prea mulți și să ajung cât mai repede acasă." Altminteri, ca urmare a contactelor sale cu băștinașii, poetul roman află multe dintre reperele de azi ale folclorului românesc: motivele care au stat la baza baladelor Meșterul Manole și Miorița, dansul popular Călușarii, obiceiul tradițional de a merge cu capra
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
ț Cu toate acestea, se supune docil listelor ei de lecturi - este modul lui de a ține legătura cu fiica sa, care crește departe de familie, într-o suburbie a Parisului, devenind încet-încet femeie; în seara aceasta urmează să vină acasă pentru prima oară în ultimele șase luni - iată încă un motiv de euforie.
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
cu ochii pe ea, să se răcească, deși muream de foame. Alături de gamelă, jos, sub ea, - mânca mazăre - văzui o broșurică jegoasă. Mă aplecai puțin, să văz mai bine: era, culmea, Magna Carta A.D. 1215. Bilingvă! Nu mai văzusem. Eu, acasă, în birou, - dacă îmi permiteți - am un afiș uriaș al ei, cumpărat de la Londra, cam de un metru și jumătate pe 70 cm, scris mărunt în engleza de acum opt secole, pe care, frumos înrămat, îl țin în spatele mesei de
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
am devenit mofturoși, poate c-am cedat cu prea multă ușurință supraofertei de plaje exotice puse la dispoziție de ciupercăria de firme de turism. Cum se explică, însă, că ne simțim mai bine, mai "oameni", oriunde altundeva decât la noi acasă? Cum se explică faptul că firme care au făcut, prin tradiție, negoț turistic cu noi (unele din țările co-prizoniere ale "lagărului socialist", altele din nordul Europei) au renunțat, în ultima vreme, la contracte, fără nici un fel de explicație? Explicația o
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
Ideea de Europa începe cu acceptarea și înțelegerea ideii europenitate, dar nu în sens geografic, ci că manieră de comportament instituțional și cetățenesc precum și în sensul unei bune ideologii, care nu este altceva decât începutul realizării ideii europene la dumneavoastă acasă". Remarcând nivelul academic al comnferinței, moderatorul Virgiliu Pâslariuc a subliniat acest "moment istoric al reflecției când trebuie demontat clișeul propagandei rusești în Moldova conform căruia: "Ce ne trebuie nouă în Europa, ca noi suntem deja în Europa!?!"". Se amestecă în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al curiozității și exotismului. Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală alternativă occidentală. Revoluționarii adopta ideea europeană a civilizației că pe o adevarată religie iar modernizarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nu doar o trimitere simbolică la tradiția istorică, ci și asumarea unei poziții strategice care să pună în echilibru Estul cu Vestul". La rândul său, Daniel Șandru a circumscris importanța alegerilor din 30 noiembrie 2014: "Pentru Republică Moldova, Europa înseamnă "acasă". Dacă vicisitudinile istorice i-au plasat pe cetățenii Moldovei vremelnic în afara familiei europene, astăzi e momentul că, prin propria voința, ei să ateste direcția lor europeană, opțiune pe care, cu siguranta, o înțeleg că pe o oportunitate istorică. Europa este
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]