21,363 matches
-
e pozitiv: vorbitorii au adesea ezitări mai ales în ceea ce privește accentuarea unor nume de familie istorice (e de aceea utilă, de exemplu, indicația de accentuare pentru numele Catargiu). E foarte bine că dicționarul combate implicit tendința iritantă de a pronunța cu accentul pe i (ca penultimă silabă) nume de familie precum Olariu, Rotariu, Pușcariu: se arată că acestea sînt echivalente cu formele Olaru, Rotaru, Pușcaru, deci trebuie să păstreze accentul pe a din sufixul de agent -ar(iu). O opțiune corectă mi
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
foarte bine că dicționarul combate implicit tendința iritantă de a pronunța cu accentul pe i (ca penultimă silabă) nume de familie precum Olariu, Rotariu, Pușcariu: se arată că acestea sînt echivalente cu formele Olaru, Rotaru, Pușcaru, deci trebuie să păstreze accentul pe a din sufixul de agent -ar(iu). O opțiune corectă mi se pare și cea de a oferi o dublă indicație pentru termenii cu dublă identitate lingvistică: de exemplu, pronunția engleză și franceză a denumirii Airbus. Sînt totuși în
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
fi i semivocalic; în vreme ce n cu tildă (n) apare în transcrieri, dar nu în lista inițială de semne. Unele nume apar fără nici o indicație de pronunțare sau accentuare (Italo Calvino, Pierre Bourdieu, M. Blecher), iar la altele se indică doar accentul, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că se citesc după regulile ortografiei românești: Amnesty International, Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se înțelege de ce e indicat uneori în cuvînt (Boulanger), alteori în transcriere
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
de pronunțare sau accentuare (Italo Calvino, Pierre Bourdieu, M. Blecher), iar la altele se indică doar accentul, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că se citesc după regulile ortografiei românești: Amnesty International, Lauren Bacall, Francis Bacon, Barbizon etc. Alteori accentul lipsește: Boutiere, Apollinaire; nu se înțelege de ce e indicat uneori în cuvînt (Boulanger), alteori în transcriere (Boucher - bușe). Indicațiile parțial corecte, parțial greșite sînt cu deosebire periculoase. Dacă la Art Nouveau e indicată doar pronunția finalei (o), cititorul va deduce
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
este valabilă, evident, doar pentru primul grup cc; la Brescia, nu e de ajuns a spune că sc se citește ș: cititorul ar putea fi tentat să continue citind finala:... și-a. Sînt și greșeli și mai evidente: Almodóvar, în ciuda accentului marcat, primește în dicționar un accent pe finală: Almodóvar! Numele lui Roland Barthes s-ar citi, conform dicționarului, Bar-tés (greșeală moștenită, din păcate, din vechiul dicționar). Erorile apar chiar și la nume românești: Brătianu are în dicționar accentul pe i
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
grup cc; la Brescia, nu e de ajuns a spune că sc se citește ș: cititorul ar putea fi tentat să continue citind finala:... și-a. Sînt și greșeli și mai evidente: Almodóvar, în ciuda accentului marcat, primește în dicționar un accent pe finală: Almodóvar! Numele lui Roland Barthes s-ar citi, conform dicționarului, Bar-tés (greșeală moștenită, din păcate, din vechiul dicționar). Erorile apar chiar și la nume românești: Brătianu are în dicționar accentul pe i! Cum se vede, am făcut majoritatea
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
Almodóvar, în ciuda accentului marcat, primește în dicționar un accent pe finală: Almodóvar! Numele lui Roland Barthes s-ar citi, conform dicționarului, Bar-tés (greșeală moștenită, din păcate, din vechiul dicționar). Erorile apar chiar și la nume românești: Brătianu are în dicționar accentul pe i! Cum se vede, am făcut majoritatea observațiilor critice urmărind aproape numai primele două litere ale alfabetului. Un asemenea dicționar își neagă utilitatea dacă nu include o muncă migăloasă de verificare și unificare. E păcat, pentru că, repet, e un
Pronunțarea numelor proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8557_a_9882]
-
întîmplă la James Joyce, nu însă la Proust, unde interesul semnificației dirijează fluxul amintirii. ș...ț Cimentul operei lui întregi, deși realizată în deriva memoriei involuntare, e constituit prin tonul afectiv, căci structura afectivă îi călăuzește memoria, chiar atunci cînd accentul cade esențial pe cunoaștere. Prin urmare, cele 3000 de pagini nu sunt decît instrumente care să ne permită căutarea Ťtimpului pierdutť cu ajutorul memoriei involuntare." (p. 203) Una peste alta, într-o lume al cărei ritm ne-a transformat în ființe
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
ce-i înălța, măcar indirect, deși de cele mai multe ori și direct, impudice osanale. Protocroniștii de ieri își păstrează un auditoriu nostalgic sau cel puțin debusolat de schimbări, format sub constelațiile mentale ale propagandei comuniste. Au loc doar minime deplasări de accent. Din mitologemele de odinioară are trecere mai cu seamă cea a patriei primejduite, pîndite, din interior, ca și din exterior, de imperialiștii occidentali, ca și de ruși, de maghiari, ca și de evrei, victimă a unui enorm complot iudeo-mason, avînd
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
să facem." Fiecare cu regretele lui. Am și eu unul. M-am întrebat de ce s-au zgîrcit jurnaliștii să transmită, să scrie, să vorbească despre seara petrecută de marii oameni politici la Ateneul Român. Patruzeci de minute. A fost un accent bine plasat în program. Fantastic! Acolo, Bush, Putin, Băsescu, Merkel au ascultat muzică de calitate, în interpretări românești importante. Splendida arhitectură vorbește mult despre tradiția noastră, despre cultură, despre faptul că nu ne-am născut ieri. Deși, așa s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
sistem ficțional coerent". Cu deschidere largă spre studiile unor basmologi, Gh. Vrabie se adresează, în egală măsură unor critici literari ca Tzvetan Todorov, Jean Pouillon, Umberto Eco, Jean-Pierre Richard, pentru că și metodele criticii literare sunt operative în definirea specificității basmului. Accentul principal al studiului cade pe definirea unităților discursului fantastic, pe evoluția internă a lui, pe tipurile lui, pe stilul oral, pe limbajul poetic și pe tehnica narării. Sugestii i-au venit autorului nu doar din bibliografia de specialitate, românească și
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
panotarea mai putea fi identificat, deoarece, în efortul de a pune o minimă ordine în viitura de mediocritate, cineva trebuia să ducă pînă la cotele ei maxime inventivitatea muzeografică. Trebuia, cu alte cuvinte, să dea kilometrilor de gri măcar cîteva accente de culoare. Fiind o construcție artificială, născută într-un anumit context și alimentată din rațiuni și ele conjuncturale, era inevitabil ca acest fenomen să dispară, fie prin suspendarea lui voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Mentalitatea
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
demenței totalitare. Războiul declanșează între adolescenții care învață în aceeași clasă o competiție belicoasă. Felix Goldschmidt și Hans Adolf Bediner (Axel Moustache), un fel de Castor și Polux, își confruntă prietenia cu tocsinele propagandei naziste, iar dragostea se încarcă de accentele dramatice ale urii sau frustrării developate pe fondul rinocerizării serenei comunități. Gisela Glückseling (Alicja Bachelda-Curus), evreica și prietena ei Alfa Sigrid Binder (Iona Teodora Iacob), provenind dintr-o familie aristocratică, alcătuiesc un alt cuplu de forțe pe care însă războiul
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
noi de "avarierea" limbii române, lovită de termenii unei iuțeli pseudopoliglote , precum "tocșoista", "politi-cheza", "semesizata", "ca și cum am fi o populație de sîsîiți"? Mai aflăm cu ajutorul vigilentei Magda Ursache că există pentru unii"o regină Nefertati, un pictor Corneliu Baba cu accent pe ultima silabă (și cei 40 de hoți), un Gheorghe Guevara". De asemenea că o "realizatoare" de la Antena "a încercat să ne dovedească generalizarea pluralului în -uri : telefonuri mobile, ceea ce mă face să presupun că o fi absolvit Facultatea de
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
cît mai mulți" și nu neapărat cei mai buni din anul 2007. Așa mai înțeleg. Pe urmă, decît să corectezi niște vicii de fond strecurate în ultimii ani și să stabilești niște coordonate clare - poate chiar unele noi, cu alte accente -, e mult mai la îndemînă să scoți din palmares un premiu. Ignorînd în fapt munca unor oameni, tot mai puțini, care mai scriu onest și competent despre teatru, care se ocupă de istoria lui, de cercetare, de traducerea unor lucrări
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
îmbrăca decît două forme: fie cea obișnuită a taifasului cotidian, acel gen de pălăvrăgeală în cursul căreia, sub pretext că dezbați un eveniment, îl transformi în debușeu al antipatiilor proprii; fie cea a conversației ținute în frîu, caz în care accentul cade nu pe împărtășirea reacțiilor proprii, ci pe surprinderea adevărului. În primul caz, dialogul rămîne în perimetrul emoției personale: fiecare dă satisfacției celuilalt împărtășîndu-i temerile sau frustrările și făcîndu-l să trăiască cu senzația liniștitoare că are mereu dreptate. În cel
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
reeditat, într-o formulă îmbogățită, consistenta antologie; Paul Cernat a publicat două volume, în felul lor comunicante, cel dintâi despre Contimporanul, iar al doilea preocupat de complexul major și persistent al periferiei; Dan Gulea a pus și el un cuvenit accent politic deasupra perioadei, în recenta Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române; pe aceeași traiectorie, Stelian Tănase a reconstituit un capitol mai actual ca oricând, prin Avangarda românească în arhivele Siguranței. Și, plasat la urmă pentru a nu fi
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
nici că Scafandrul și fluturele urmează un fapt real, iar scenariul care-i aparține lui Ronald Harwood adaptează cartea omonimă a lui Jean-Dominique Bauby. Cu toate acestea, filmul lui Schnabel ne livrează mai mult o poezie a percepției dilatate cu accente onirice, o poezie a unor stări catalizate nu de alcooluri apollinairiene, nici de fumul de opiu al lui Thomas de Quincey sau Jean Cocteau, ci de închiderea definitivă și radicală a tuturor canalelor de comunicare ale corpului devenit sarcofag care
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
Brahms și Maurice Ravel (ora 19,30), și concertul Orchestrei ”Armonia Atenea”, dirijor George Petrou, cel care a menținut treaz interesul publicului, câteva ore bune după miezul nopții, cu interpretarea rafinată, dar și cu aplombul necesar sublinierii contrastelor extreme și accentelor tipice stilului baroc, a dramei muzicale Alessandro de G.F. Händel. În 9 Septembrie s-a repetat situația din zilele precedente: la ora 16,00 concerta, în Palatul Băncii Naționale a României, Trio-ul alcătuit din Pinchas Zukerman, Amanda Forsyth și Angela Cheng; la
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
tensionând discursul muzical într-un crescendo magistral. Ultima tentație a zilei de 21 Septembrie a fost cea de la miezul nopții datorată Orchestrei Saint Martin in the Fields, dirijorului Sir Neville Marriner și muzicii lui Felix Mendelssohn. Deși nu lipsită de accente dramatice, această muzică exuberantă și viguroasă, melancolică și vitală, de o puritate aproape juvenilă în simplitatea ei melodică a venit să ne elibereze psihicul de angoasele, neliniștile, dubiile revărsate asupra noastră de viața zbuciumată a eroului din poemul straussian! Penultima
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
chiar din repertoriul de gen - a fost precedată de Capriccio pentru vioară și orchestră de George Enescu - o altă lucrare de dimensiuni ample, o muzică pe care Dmitri Sitkovesky a expandat-o nepermis de mult, distorsionând sensul frazelor, nesigur pe accentele și întorsăturile ritmice specifice caracterului baladesc, dansant sau doinit, ”de jale”, imaginate de Enescu. Violonistul a dovedit fie că nu avusese răgazul unui studiu îndeajuns de judicios al partiturii, fie că nu i-a înțeles alcătuirea și ethosul. Din nou
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
colaborat Gerina di Marco și Romel Rachaird Cummings. “ Linia melodica și ritmul mi-au dictat faptul că versurile trebuie să fie în limba spaniolă, așa că în trei luni am învățat-o, apoi am fost in Barcelona, ca să îmi perfecționez accentul ”, a spus artistul. “ Eu am născocit aceste cuvinte, ‘Lendo Calendo’. Deși nu înseamnă nimic, le-am gândit că pe niște cuvinte magice, precum ‘Abracadabra’, sau ‘La lu lei’ ”, a mai spus Dan . ȘTEFAN STAN , cea dintâi “Voce a României”, lansează
Flash by Mihai ANTON () [Corola-journal/Journalistic/83997_a_85322]
-
Lucrăm intens pentru noi proiecte pe care sperăm să le putem anunță în perioada următoare. Ne dorim foarte mult să oferim publicului divertisment de calitate a declarat Lăură Coroianu , CEO Emagic. ARTmania Festival Platforma culturală ARTmania susține artele frumoase, punând accent pe muzică formată în jurul curentelor contemporane directe și derivate din cultura rock, din aria metalului gothic. ARTmania a devenit un brand consacrat la nivel internațional datorită specificității programului concertelor și localizării acestuia într-una dintre cele mai frumoase cetăți medievale
Platforme culturale by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83976_a_85301]
-
impuse de sus, în funcție de cultura dominantă” (Andrea Semprini: Le Multiculturalisme , Paris, PUF,1997). Acceptarea diversității nu trebuie plătită cu estomparea specificității, ci cu prezervarea ei. În acest sens lumea muzicii reprezintă un exemplu pozitiv, „marketingul internațional fiind obligat să pună accentul pe particularitățile fiecărui gen muzical pentru a vinde produse cât mai adaptate nevoilor și gusturilor locale” (Jean-Claude Usunier: Commerce entre cultures ,Paris, PUF, 1992). Ideea diversității comportă însă și o serie de capcane, cu precădere derivate ale modei și demagogiei
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
cu prioritate a materiilor prime, materialelor, combustibililor, mașinilor și utilajelor din resurse interne, precum și pentru reducerea cheltuielilor valutare privind transportul mărfurilor; realizarea și extinderea acțiunilor de cooperare economică cu alte țări. Articolul 11 În anul 1989 se va pune un accent deosebit pe sporirea eficienței economice în toate sectoarele din agricultură, industria alimentară, silvicultura și gospodărirea apelor, pe creșterea mai accentuată a productivității muncii și reducerea costurilor de producție, pe aplicarea fermă a prevederilor programelor privind perfecționarea organizării și modernizarea proceselor
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]