9,793 matches
-
pe baza descoperirilor științifice. Eu însumi o voi relua ori de câte ori va fi cazul. Să privim, prin urmare, și din unghiul de vedere al celui din Centru și Sud-Est, fără însă a exclude acele judecăți obiective, universal valabile și de mult acceptate, obținute prin strădaniile occidentalilor. Să încercăm să definim omul european apropiindu-ne de mecanismul interior, de structurile ce compun discutatul spațiu al Mitteleuropei văzut și descris în diferite ipostaze de Fritz Valjavec sau, mai recent, de David Prodan, Kosăry Domokos
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
construiesc niciodată pe un fundament empiric, ci demonstrativ. Pe lângă motiv (rațiunea pentru care este transmisă informația), identitate (trăsăturile psihologice și sociale ale celui care transmite informația), cititorul mai are nevoie de probe - mijloace prin care adevărul poate fi verificat și acceptat ca atare. (P. Charaudeau, 1997, p. 49) NOTE (1) Jose De Broucker (1995, p. 95) face o cuvenită legătură între lizibilitate și provocarea interesului de lectură, realizat prin corecta gestionare a unor elemente de scriitură. Iată câteva sfaturi: a) Atenție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ale vieții sociale, între care se stabilesc relații multinivelare și inegal distributive: indivizii, societățile naționale, sistemul mondial al societăților și umanitatea. Elementele de mai sus, precum și raporturile respective alcătuiesc, după autorul amintit, „condiția umană globală”. Pentru ca lumea să funcționeze, trebuie acceptată, cel puțin pentru prezent, autonomia relativă a celor patru componente, dar și faptul că celelalte trei condiționează pe a patra în mod inexorabil. Globalizarea înseamnă interdependență funcțională și supunere relațională față de obiective, acțiuni, procese ce par să-i privească pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
impun practici similare, aceleași gesticulații care au fost promovate, experimentate, validate ca fiind eficiente. Teoriile (învățării, predării, evaluării etc.) circulă peste tot în lume, ființând ca adevărate „carcase” ce induc unificarea acțiunilor. Teoria științifică este expresia unei generalizări care, odată acceptată, aduce universalizare. O „retorică” asemănătoare va forța ca și realitățile descrise de știință (distante, inițial!) să se unifice cumva. Asistăm la un proces de internaționalizare a educației (mai ales a celei de nivel superior) prin punerea în aplicare a cât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
poate fi transmisă mai departe decât aproximativ, într-o formă evanescentă, prin intuiție, har, talent și fler. De multe ori, se pierde pentru totdeauna, iremediabil, odată cu purtătorul ei. Cunoașterea explicită se referă, dimpotrivă, la ceea ce „toată lumea știe”, la cunoștințe larg acceptate, îmbrățișate, comunicate. Sunt acele informații validate de toți, accesibile tuturor, devenite numitorul comun al înțelegerii intersubiective. Acest gen de cunoaștere suportă o transpoziție în registre generale, comprehensibile de toți. Poate fi codificată și stocată în multe ipostaze sau suporturi. Cunoașterea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sau nu trăi prin dedublări iconice? În orice caz, remodelarea distributivă a ființei umane în cronotopii și moduri de existență alternative (virtuale, cyber, cu dimensiuni fizice și matematice adiționale) deschide calea fracturării tuturor normelor umane biologice, teologice, psihologice, etice, filosofice acceptate consensual în momentul de față. (Manolescu, 2003, p. 178) Un anumit soi de relativism și spulberare spirituală pare că se naște. Vom fi noi în stare să stăpânim și astfel de alunecări? Lumea artificială, virtuală, tinde s-o oculteze pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
lume cu atâtea popoare sau etnii care își au fiecare limba sa, modul său de a trăi, de a înțelege viața, de a se organiza, dar care în același timp au nevoie de un limbaj comun , de o manieră reciproc acceptată, pentru relațiile sale cu celelalte popoare. Astfel, cibernetica, analiza sistemică, informatica, teoria sistemelor și altele, care deși sunt bine constituite ca discipline separate, au totuși unele tangențe, chiar unele preocupări comune. Mai mult chiar, deși obiectul studiului diferă de la disciplină
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
tot parcursul vieții) și a devenit un vector fundamental al existenței umane în contextul noii societăți și economii bazate pe cunoaștere. Societatea învățării este tot ce ar fi putut educația să-și dorească mai mult, adică să fie cheia existenței, acceptată și valorizată ca atare. Numai că învățarea poate deveni astfel doar dacă se situează într-o dezvoltare holistă, constructivistă și integrată. Recomandările de politică educațională își propun să fie repere pentru inițierea unor abordări punctuale, metodologii și proiecte de dezvoltare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
anume, Îngenuncherea Domnului. Acum, scrie evanghelistul, „a intrat Satana În Iuda, cel numit Iscariotul, care se număra printre cei doisprezece (exact: care era din numărul celor doisprezece)”. La ceilalți doi sinoptici decizia lui Iuda intervine imediat după unctio Bethaniae. Risipa acceptată, ba chiar binecuvânată de Isus, Îl va fi Împins pe ucenic să-i caute pe arhierei și să le propună predarea Învățătorului său. Luca are alt scenariu. Unctio se află În cu totul alt loc din Evanghelie și are o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
proprie, În vreme ce Crainic propune o viziune hermeneutică mult mai vastă și, aș spune, mai cultural-inteligentă, asupra tradițiilor creștine În general și asupra tradițiilor patristice În particular. II Stăniloae nu era „specialist” Într-un anumit Părinte. Îl interesau toți Părinții greci acceptați oficial de Biserică, pentru că ei alcătuiesc, laolaltă, Tradiția ortodoxă. Lista traducerilor sale patristice este impresionantă. În afara celor douăsprezece volume ale Filocaliei (ale Filocaliei sale), despre care voi vorbi numaidecât, ea conține autorii și titlurile următoare, În ordine cronologică : Grigore Palamas
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
știință” nu are conotația clasică acordată științelor exacte, ci este vorba de știință ca abordare interdisciplinară. Analiza politicilor publice ca policy science este atât o știință, cât și o artă. Din aceste motive, este dificil de dat o definiție unanim acceptată politicilor publice. Sintagma „politici publice” este folosită cu mai multe Înțelesuri: etichete ale unor domenii de activitate, decizii ale guvernului, programe, teorii, modele sau procese publice. De reținut că politicile publice implică procese care se Întind pe o perioadă mai
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ce cuprinde etape precum stabilirea agendei, formularea politicii, luarea deciziei, implementarea politicii, evaluarea. În acest model, stabilirea agendei privește procesul prin care problemele ajung În atenția publicului și a instituțiilor guvernamentale; formularea politicilor privește procesul prin care sunt definite, evaluate, acceptate sau respinse politici alternative de soluționare a unei probleme aflate pe agendă; luarea deciziilor este procesul prin care instituțiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluționarea unei probleme; implementarea este procesul prin care instituțiile guvernamentale aplică politica, fac trecerea de la
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
2.2. Securitatea națională ca problemă de politici publice" Conceptul de securitate este unul foarte complex. Cu toată contribuția științifică a unor domenii precum Relațiile Internaționale, Studiile de Securitate sau Geopolitica, cunoșterea academică nu a dus la o definiție unanim acceptată a conceptului de securitate. În România, situația este și mai confuză. Aici, găsim anumiți experți și analiști, În special din serviciile de informații, care echivalează conceptul de „securitate” cu cel de „siguranță națională” și, În consecință, consideră securitatea națională ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sau culturală a valorilor și intereselor unei națiuni. Formularea unei politici de securitate realiste trebuie să Înceapă prin stabilirea unei definiții operaționale a securității și a unui set clar de criterii pentru evaluarea acelei politici. Problema lipsei unei definiții unanim acceptate a conceptului de securitate și propunerea ca politica de securitate națională să pornească de la o definire operațională a conceptului de securitate nu este nouă. În SUA, Richard Smoke considera că: ...nici o definiție a securității naționale nu a fost general acceptată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
bazată pe forță și pe echilibrul puterilor a dominat existența internațională a României (1878-1991), studiul se concentrează asupra măsurilor de ordin politico-militar și asupra politicii de alianțe a elitei românești. În perioada postgeopolitică, În care sectorizarea securității devine un concept acceptat și utilizat de teoreticienii și practicienii relațiilor internaționale din România, cercetarea se orientează cu precădere asupra strategiilor naționale de securitate. Înainte de a intra În subiectul principal al capitolului, considerăm că sunt necesare câteva precizări mai Însemnate legate de statutul României
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1997). În special după sfârșitul Războiului Rece și datorită interdependențelor tot mai strânse Între problemele de securitate și Între actorii internaționali, conceptul clasic de securitate a fost Însă treptat Înlocuit cu unele mult mai flexibile. În prezent, cea mai larg acceptată definiție este cea operată de Buzan (1983; 1991a) și Buzan et al. (1998) potrivit căreia există sectoare distincte, dar interdependente de securitate. Din acest punct de vedere se poate vorbi de securitate militară, politică, economică, societală și de mediu 1
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
reguli comune, create Împreună și moral juste (Allan și Keller, 2006, p. 195). Ca și În cazul doctrinei „războiului just”, astfel de principii sunt Însă dificil de pus În practică. Din punct de vedere instituțional, În lipsa unor definiții juridice universal acceptate, Consiliul de Securitate este cel care, actualmente, trebuie să identifice cazurile de amenințare Împotriva păcii, de Încălcări ale păcii și de acte de agresiune, precum și să decidă ce acțiuni se impun (Carta Națiunilor Unite, art. 39). Recursul la forță trebuie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
război și crimele Împotriva umanității. Inițial, comunitatea internațională a Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat și datorită faptului că nu s-a putut ajunge la definiții universal acceptate cu privire la unii termeni. De altfel, definirea Însăși a agresiunii a Împiedicat timp de mai mulți ani Comisia de Drept Internațional să avanseze În formularea unui set uniform de ofense Împotriva păcii și securității internaționale (ONU: Comisia de Drept Internațional,1957
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acestor situații. Tribunale similare fuseseră Înființate la Nürenberg și Tokyo pentru judecarea crimelor de război din timpul celui de al doilea război mondial. Tribunalele ad hoc au Însă dezavantajul că promovează doar În mică măsură un set de norme universal acceptat. De aceea, În 1998 a fost semnat la Roma statutul prin care a fost Înființată Curtea Penală Internaționalăxe "Curtea Penală Internațională" (cunoscută și drept Tribunalul Penal Internațional)1 cu atribuții În judecarea cazurilor de genocid, crime de război, crime Împotriva
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
bazată pe forță și pe echilibrul puterilor, a dominat existența internațională a României (1878-1991), studiul se concentrează asupra măsurilor de ordin politico-militar și asupra politicii de alianțe a elitei românești. În perioada post-geopolitică, În care sectorizarea securității devine un concept acceptat și utilizat de teoreticienii și practicienii relațiilor internaționale din România, cercetarea se orientează cu precădere asupra strategiilor naționale de securitate. Procesul de planificare, programare, bugetare și evaluare În armata României (Jan Gavrilă și Mihai Iancu) Un nou sistem de planificare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
derivă din cele clasice, chiar dacă acest lucru nu e clar la prima vedere pentru toți”. Știrile de care dispune știința contemporană despre aceste raporturi directe sunt, într-adevăr, sumare. Coroborate, însă, aceste informații îngăduie depășirea cadrului format de practicarea, tradițional acceptată și acreditată, a unor exerciții monotone. Lăsând la o parte faptul că, în unele centre cărturărești românești, raporturile cu Apusul latin nu conteniseră, ci reprezentau fundamentul dezvoltărilor interne, trebuie admis că și în zona de influență slavo-bizantină cultivarea textelor slave
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința este mult mai largă și ea poate exista și În absența durerii. Toate suferințele au un sens. Nu există nici o suferință lipsită de sens, Întâmplătoare. Suferința poate fi suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având două sensuri, și anume: aă pierderea bunurilor și a plăcerii fără nici o compensație, ca În cazul lui Iov; bă acceptarea definitivă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea unor modele negative, atragerea În grupele marginale etc. Trebuie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conferă drepturi și datorii. Acest sistem este din punct de vedere formal un act normativ-securizant, dar din punct de vedere psihologic frustrează natura primară a individului. Ocolirea acestei frustrări psihologice și morale este realizată, Într-o manieră sublimată, de existența acceptată a ierarhiilor sociale. Masa de cetățeni are un caracter anonim, de egalizare a acestora. Față de această situație, individul caută prin toate mijloacele de care dispune să se desprindă sau, cel puțin, să se diferențieze de masa de indivizi anonimă. Persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
virtuale”, Întrucât „omul este o unitate” (D. Stăniloaeă. Din acest motiv, „noi nu murim niciodată În totalitate și definitiv” (D. Stăniloaeă. Moartea este o trecere din viața temporală În eternitate. Ea nu trebuie să ne sperie, ci trebuie Înțeleasă și acceptată. Acest punct de vedere va schimba complet atitudinea omului față de propria moarte. Ceea ce reprezintă moartea, ca perspectivă, este o problemă mult mai importantă decât faptul de a muri. Această reflecție deschide calea unei transcendențe creștine, prin comuniunea omului cu Dumnezeu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]