145,175 matches
-
potrivit sub pervaz o cameră web, cât o mandarină. Apoi și-a văzut de ale lui până a doua zi, când a și-nceput nebunia. Mai întâi oamenii s-au oprit să citească textul, în special cei care treceau pe-acolo spre Biserica Sfântul Pantelimon. Se apropia Paștele, iar printre casele de pe mica stradă, se strecurau prin ceața dimineții femei senine, oameni îndoliați, tineri cu inimi zdrobite, fete mulțumite că ținuseră tot Postul Paștelui. Ajungeau în intersecție și dădeau cu ochii
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
gândit tac bărbații și îl vedem pe Dumnezeu în genunchi pe o undă radio aproape acum tac bărbații când liniștea a început n Scenia 18 la un moment dat se creează un gol în stomac și vrei să-l bagi acolo pe Dumnezeu inevitabil chiar îl aduni din toate cotloanele casei tale pentru că noi credem că dragostea trece prin stomac de undeva țâșnește o lumină foarte urbană și-atunci ca un robot desenat pe carton îmi iau în serios rolul de
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
pe fruntea mea fierbinte sub care zace paradisul pierdut. Mâna ta face semul crucii în aerul mut, se răcește pe fruntea mea în fierbințeli, mâna ta și înaltul se apropie de zero absolut, litera, viermele tânăr, neantul. fotografia O fotografie. Acolo în fotografie e un punct, o mică pată, un deget, o mână, un braț, un sân, un cap, un picior, e un trup, un trup mort. Nu poți să crezi. Ce să caute un cadavru în mijlocul unei fotografii? Doar nimic
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
un sân, un cap, un picior, e un trup, un trup mort. Nu poți să crezi. Ce să caute un cadavru în mijlocul unei fotografii? Doar nimic nu prezicea un cadavru aici, doar noi am luat instantaneele și nu era nimeni acolo ce semăna cu un om mort. Era doar un tufiș, un tufiș și atât. Verde, des, parfumat, iar în spate cineva juca tenis. Nepăsători, doi tineri, jucau tenis. Și cineva privea cum ei joacă tenis. Și cerul era senin. Aerul
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
complici mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, deși un pârâit de peliculă se derula monoton undeva. Și în mijlocul ei, trona un mort, fără ca nimeni să observe, fără ca nimeni să se sinchisească. Crima era ca o tumoare, zăcea acolo în scutece. Ea acolo, adevărată, noi aici, în mijlocul vieții adevărate. sub greutatea fântânilor (auspra sinelui) Afundați până la gât în sinele sugrumat, cariați de scări și timp, spaimele, dorințele, singurătatea sfâșiată, sub marele evantai al rușinii stați la taifas cu păsări
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
nimic nu s-ar fi întâmplat, deși un pârâit de peliculă se derula monoton undeva. Și în mijlocul ei, trona un mort, fără ca nimeni să observe, fără ca nimeni să se sinchisească. Crima era ca o tumoare, zăcea acolo în scutece. Ea acolo, adevărată, noi aici, în mijlocul vieții adevărate. sub greutatea fântânilor (auspra sinelui) Afundați până la gât în sinele sugrumat, cariați de scări și timp, spaimele, dorințele, singurătatea sfâșiată, sub marele evantai al rușinii stați la taifas cu păsări mecanice cu reflexele care
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
răsplată pentru faptul că la congresul scriitoricesc din Moldova acceptasem în cele din urmă să rămân secretar pentru un nou termen (adică să nu mai pot scrie), iar lucrul acesta îi oferise ocazia lui G. Markov, președintele US, să raporteze "acolo sus lui Brejnev" că "a reușit să păstreze toate cadrele vechi, așa că situația este stabilă". Nu voi profita de ocazie ca să remarc, malițios, că stabilitatea nu este o obsesie tocmai nouă, mă întorc mai degrabă cu gândul la vremurile acelea
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
dună de puf ca la nemți, încep să mă gândesc la misiunea specială și secretă a lui N... Golful Mexic foșnește ca trestia în Deltă, pe vânt... Hotelul "Nacional". 29.I. Seara. La șapte sunt în hol. N. era deja acolo. Ca de obicei tăcut, nici urmă de jenă pentru ieri. Nici gând de vreo explicație. Mă întreabă doar cum am dormit. De la sine înțeles că bine. Enrique și Juan apar la opt și ceva. Enrique se interesează și el cum
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
totul, mereu nevăzut. într-un târziu, putința de-a te ivi în calea femeii ce demult te-a iubit, în acea dimineață când rufele se deschid proaspete-n vânt ca niște aripi nehotărâte între firea de aici și cea de acolo.
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/7729_a_9054]
-
că-încep dezlegarea când semnele scad ca dintr-un suspin, cum c-aș silabisi printre lacrimi convalescența mersului. (Onești, joi, 11 ianuarie 2001) Ca douî lentile-planete Arta prânzid ca prin sită, sub scutul cu scară s-ar desprimăvăra, dar nu până-acolo, încât să mă dau comesean lângă timpu-n pendul, între timbru și paloare, la cuvântu-abia trecut printr-un șoc de ciocolată, să se usuce pe șevalet. (Onești, vineri, 12 ianuarie 2001) Una postvulcanicî Nu-ntrebam graba verde la ce și de unde
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
în pumnul stâng și cu mine în cel drept drept în inimă pumnii ei se potrivesc așa cum ar scrie în instrucțiunile de asamblare în spațiul până acum numai croncănituri unde aruncam c-o ușurință mincinoasă ceea ce nici măcar nu-ncepuse de-acolo iese de după perdea mezina ursitoare toată-mpăienjenită cu nelipsitul cadou din ghinioane dezamorsate și mai nimic pe drumul care-aduce ne trezim într-un berlin la pământ sub degetele noastre-amestecate în afacerile micilor fusuri dă colțul ierbii (ea e iarba și descoperă
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
talpi în zăpadă și-n secunda când îmi expiră menirea intru în paradis imensă - alice în țara minunilor apoi mă potrivesc și lucrurile încep să priceapă ce s-ar putea face din mine și pe măsura numelui tău și tu acolo pretutindeni unde cad sau mă las cuprinsă de pasiunea pentru insectare cu boldul între degete îmi trag sufletul în chiar epicentrul uitării tale despre tot ce m-ar atrage să-mi schimb reîncarnările da poate-n viața viitoare poate m-
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
mângâie suflul abia mijit pe buze apoi ți se-ntinde pe trup - una dintr-acele plăpumi sub care singurătatea te siluiește și te lasă grea micuța madlenă ( ce copil înșelător ) te duce-ntr-o lume a piticilor și te abandonează acolo între ceșcuțe și pătuțuri să te imaginezi potolindu-ți setea dormind...joaca asta chircită maturizează prea repede trece cu viteza tgv-urilor ani lumină povestea-miriapod a bunicului (cu omul negru și câinele) pe ce tocuri înalte mărșăluiește ea acum - zidul chinezesc
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
poți, dar iese din tine o putere ce drămuiește fericirea într-un război fără tabere adverse însă cu o miză mult mai mare: corpul mișcat din loc de o durere vecină cu dragostea străzile nu duc nicăieri pentru că se termină acolo unde pierzi sensul lovirii și nu poți să-l trasezi fără puterea ce aruncă un pumn de pământ peste ape încinse în dansul pe loc trecerile prin ființe lasă noduri pe care le desfaci între stații, când liniștea accelerează schimbarea
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
unde sclipeau cuțitele și se spărgeau valurile pe pietre, am frînt pîinea și-am băut cu ei și-n ochii fiecăruia, adînc, o anume lumină și-n vorbe o anume demnitate a timpului și morții lor și-am vegheat mereu acolo, unde cumințenia declara întunericul cîndva, fiecare va cădea în genunchi * meleag ciuruit de surghiun, unde fiecare patimă ascunde-n miezul ei o tragică splendoare, blîndețea rar pătrunsă de dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
copiii, și alergai pe mal prin țipetele ierbii - și cum ai împăturit toate malurile, le-ai pus în portofel și ai plecat. Trebuie să îmi spui despre construcțiile tale vizionare arse de rebeli până în temeliile ființei. Toți am trecut pe acolo cu stânci, cu pietre, cu arbalete, pe unde toți se feresc să o spună cresc masacre. Mărturia e o femeie grasă, dormind dintr-o infinită candoare, pe un morman de coceni descojiți un chibrit face totul - o picătură de otravă
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
la Paris. Cu buzele mereu lipite de viitor se insinua cu brațele mereu în prezent. Voia să nu mai aibă trecut. O natură tonică într-o lume sceptică. Pesimistă? Nu, mai mult indiferentă. Lumea. Parisul. Ea. Lumea ei era acum acolo. Viața ei era acolo. A ales ea, nimeni altcineva cum se întîmplă adesea. Parisul ca vis, Parisul ca idee, ca iluzie, ca o noapte luminoasă. Orașe unde se poate sta de vorbă și fără să te îmbeți. Orașe unde te
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
mereu lipite de viitor se insinua cu brațele mereu în prezent. Voia să nu mai aibă trecut. O natură tonică într-o lume sceptică. Pesimistă? Nu, mai mult indiferentă. Lumea. Parisul. Ea. Lumea ei era acum acolo. Viața ei era acolo. A ales ea, nimeni altcineva cum se întîmplă adesea. Parisul ca vis, Parisul ca idee, ca iluzie, ca o noapte luminoasă. Orașe unde se poate sta de vorbă și fără să te îmbeți. Orașe unde te îmbeți și fără să
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
Kiki, iubito, de ce nu vii acasă ? Dar Kiki se obișnuise să trăiască la Paris. De ce să plec din Paris, mamă? Ce să fac, ce să caut la Buenos Aires ? Aici, măcar, pot trece neobservată și atunci cînd te cunoști cu toată lumea. Acolo ? Acolo sunteți voi, orașul acela nesuferit cînd plouă, orașul acela nesuferit cînd iubești, orașul acela nesuferit cînd mori. Totul mi se pare agasant dacă ar fi să mă întorc acasă - care casă ?- după atîția ani de stat la Paris. Parisul
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
iubito, de ce nu vii acasă ? Dar Kiki se obișnuise să trăiască la Paris. De ce să plec din Paris, mamă? Ce să fac, ce să caut la Buenos Aires ? Aici, măcar, pot trece neobservată și atunci cînd te cunoști cu toată lumea. Acolo ? Acolo sunteți voi, orașul acela nesuferit cînd plouă, orașul acela nesuferit cînd iubești, orașul acela nesuferit cînd mori. Totul mi se pare agasant dacă ar fi să mă întorc acasă - care casă ?- după atîția ani de stat la Paris. Parisul este
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
de plecare. în stradă am simțit cum reîncepe coșmarul. în fața mea, trotuarul era presărat cu pene negre. Parcă lipiți de asfalt, fulgii fremătau, încercau să se ridice, să-și ia zborul, dar trecătorii îi călcau în picioare și ei rămâneau acolo, ca prinși în capcană. Un vânt rece îmi trecu pe lângă urechea dreaptă și am văzut cu coada ochiului o pasăre neagră care mă depășește razant și se așează pe gard la câțiva metri distanță. Unul din corbii din nuc, mi-
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
el. L-am depășit. Răsuflu ușurată. Prea devreme. Un cârâit puternic a străpuns fierul gardurilor și am auzit în spate fâlfâit de aripi și croncănituri. Am fugit. Călcam peste penele lipite de asfalt și mă întrebam cum de mai sunt acolo, când trecuseră deja două zile de când s-a întâmplat să lovesc pasărea... Apăruse din senin, mi-a tăiat drumul de parcă ar fi vrut să mă oprească și să-mi atragă atenția. Am atins-o cu oglinda retrovizoare din stânga, nu aveam
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
m-am apropiat de câine, dar el a țâșnit ca din pușcă sub terasă, ascunzându-se în cel mai întunecat colț. Agit din nou brațele spre corbi, strig și aud un croncănit slab dinspre tufe. Mă aplec curioasă, bănuind că acolo ar fi putut rămâne o pasăre. Croncăniturile și fâlfâitul de aripi din nuc s-au întețit brusc. în fața mea, printre ierburi, doi ochi rotunzi ca două hăuri negre, o gură ca o despicătură de stâncă. Aș fi vrut să plec
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
ea cotețe cu găini, porci, ba chiar și mobilier prădat de prin colnițele oamenilor. Deasupra capului meu se învârtea agitat un stol de corbi. Aveau cuiburile aproape de pădure, într-un fag înalt. De câteva ori am tot încercat să ajung acolo sus, să le văd de aproape ouăle, dar de fiecare dată, aproape de vârf, puterile mă părăseau și începeam să alunec încet, încet spre poalele copacului. Odată, cu o creangă, am reușit chiar să ating marginea cuibului, dar m-am speriat
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
toți în inima ta! Nimănui Himera încolăcită vânătă și puiul ei pe cer i-am văzut eu întâi n-am mai spus nimănui Când credeam că-s doar nori cineva din apropiere șopti în engleză Doamne, ia uite ce-i acolo Puiul ridică laba mamei sale ca pe o aripă de morsă și începu să sugă și căzură pe autostradă Autocamioane imense trecură peste ei și nu mai rămăsese decât mormanul de mâl Un mesaj misterios La începutul mileniului o găină
Poezie by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/7969_a_9294]