5,547 matches
-
al altui chestionar, diferit din punctul de vedere alconținutului întrebărilor. Și asupra problemelor legate de ordinea întrebărilor în chestionar vom reveni încapitolul destinat erorilor, întregind și concretizând conținutul ideilor expuse într-o manieră mai succintă aici. Capitolul IVtc "Capitolul IV" ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondajeTC " ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondaje" 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de eroritc "1. No]iunea de eroare. Tipuri de erori" Ideea de eroare se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asupra problemelor legate de ordinea întrebărilor în chestionar vom reveni încapitolul destinat erorilor, întregind și concretizând conținutul ideilor expuse într-o manieră mai succintă aici. Capitolul IVtc "Capitolul IV" ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondajeTC " ACURATEȚEA DATELOR Erori și surse de erori în anchete și sondaje" 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de eroritc "1. No]iunea de eroare. Tipuri de erori" Ideea de eroare se întemeiază pe supoziția că în procesul de cunoaștere încercăm să evaluăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
această din urmă particularitate a investigațiilor sociale, subliniată mai sus, nu trebuie absolutizată, în sensul că, de pildă, aici noțiunea de eroare ar fi complet lipsită de sens. Credem, dimpotrivă, că ea trebuie să ne facă și mai atenți în ceea ce privește acuratețea datelor culese și să ne incite la perfecționarea instrumentelor decercetare, în aplicarea cărora să se evite, pe cât posibil, deformațiile subiective ale celui care le aplică. Iar în cazurile în care, dincolo de orice efort în acest sens, rămâne cu evidență în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
preferabil, în grup (vezi supra,„Interviul în cercetările sociale”). Asemenea dezbateri ar aduce atât informații pertinente cu privire la importanța și eventuala utilizare socială a concluziilor obținute, cât și indicii despre validitatea rezultatelor. Altfel spus, deși validitatea instrumentelor este piesa tare pentru acuratețea rezultatelor, ea nu asigură automat validitatea rezultatelor, putând interveni o serie de distorsiuni independent de valoarea științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce intervine frecvent la vârsta tânără, și deci răspunsurile vor fi mai puțin afectate de dorința tânărului de a se conforma unor norme morale care condamnă comportamentul respectiv. Există, firește, și alte chestiuni referitoare la ordinea întrebărilor, care pot afecta acuratețea datelor obținute. Oricum însă, este limpede că probleme legate de ordinea întrebărilor apar doar - sau apar în primul rând - în anchetele orale, directe, când subiectul nu are posibilitatea de a cunoaște ce întrebare urmeză să i se adreseze. Dacă el
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de alcool, violența în familie și altele, angajează cu mai mare probabilitate nesinceritatea, reținerea sau memoria selectivă (involuntară) decât altele precum felurile preferate de mâncare, îmbrăcămintea, petrecerea timpului liber și chiar opțiunile politice. Într-o lucrare extrem de analitică referitoare la acuratețea comportamentelor declarate prin anchetă, în comparație cu cele efective, Wentland și Smith (1993) relatează că, într-un sondaj postelectoral privind alegerile prezidențiale din 1964 ce au avut loc în SUA, din 1.110 de respondenți pentru care existau date valabile nonanchetă, 97
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care existau date valabile nonanchetă, 97% au relatat votul real, oferind deci răspunsuri corecte. O altă cercetare însă, ce urmărea valabilitatea declarațiilor pe marginea comportamentelor deviante, constată că numai 33% din răspunsurile date pot fi considerate valide. Și - foarte important - acuratețea răspunsurilor a fost mult mai mare atunci când respondenții știau că actele lor deviante au fost înregistrate de FBI. Pe de altă parte, tot într-o lucrare celebră datorată unor nume sonore în literatura de specialitate, Norman Bradburn, Seymor Sudman și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
propun, de exemplu, ca în chestionarele sau inventarele clasice (ori în unele ce se vor construi) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum își pun efectiv în practică semenii lor crezurile valorice. Pentru a crește gradul de acuratețe al declarării comportamentelor indezirabile, în literatura de specialitate se recomandă să folosim, pe cât posibil, metoda autocompletării chestionarelor, întrebări deschise, și să-l întrebăm întâi pe subiect dacă a întreprins o acțiune anume, specifică, iar după aceea - despre obișnuința unor acte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de timp dintre desfășurarea unui eveniment și chestionare (despre respectivul eveniment) este mai mare, cu atât probabilitatea de a apărea răspunsuri greșite sau nonrăspunsuri crește. Această idee își găsește confirmarea în cercetările cu caracter metodologic. Astfel, un studiu privitor la acuratețea răspunsurilor despre victimizare - persoane ce au fost implicate în episoade de pe urma cărora au avut de suferit (calomniați, bruscați etc.) - arată că pentru evenimente petrecute cu 1-3 luni înaintea interviului procentul de erori în amintire a fost de 32%, pentru intervalul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de 54%, iar pentru 10-12 luni, de 70% (Turner, 1972). A doua constatare majoră privind apelul la memoria respondentului este faptul că aceasta este selectivă. În funcție de caracteristicile evenimentelor și situațiilor, ele vor fi evocate cu mai mică sau mai mare acuratețe. După cum am văzut deja, contează - și în memorare - gradul de dezirabilitate; acțiunile și episoadele care-l pun pe individ într-o lumină favorabilă sunt, în general, mai prezente în mintea lui și redate cu mai mare ușurință. Alături de efectul dezirabilității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ideea că majoritatea - dacă nu totalitatea - erorilor ce apar în faza de culegere a informației, prin anchete și sondaje, se produc ca interacțiune a celor trei entități: instrument, operator, respondent. Or, trebuie avut în vedere că cercetătorul poate controla direct acuratețea instrumentului, în mare măsură munca operatorilor, și numai indirect acuratețea răspunsurilor subiecților, și asta doar prin intermediul instrumentului și operatorilor. De aceea, la drept vorbind, respondentul nici n-ar fi trebuit taxat drept sursă de eroare; el n-are nici o vină
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
faza de culegere a informației, prin anchete și sondaje, se produc ca interacțiune a celor trei entități: instrument, operator, respondent. Or, trebuie avut în vedere că cercetătorul poate controla direct acuratețea instrumentului, în mare măsură munca operatorilor, și numai indirect acuratețea răspunsurilor subiecților, și asta doar prin intermediul instrumentului și operatorilor. De aceea, la drept vorbind, respondentul nici n-ar fi trebuit taxat drept sursă de eroare; el n-are nici o vină că cercetătorul nu știe ce întrebări să-i adreseze sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
45%, ne permite să spunem că, în populația întreagă, proporția sexului masculin este cuprinsă între 43% și 47% (45-2, 45+2). Pentru o înțelegere corectă a ceea ce este reprezentativitatea unui eșantion și, implicit, a ceea ce poate să ne ofere, ca acuratețe a cunoștințelor, o investigație selectivă, vom puncta câteva idei cu valoare de principiu. a. Niciodată nu suntem siguri că eroarea de eșantionare comisă în cazul unei investigații concrete este mai mică decât o valoare d sau, altfel spus, plasarea lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cât de des o fac, ce urmăresc și cum apreciază emisiunile urmărite etc. O astfel de cercetare de stabilire a audienței nici nu are sens decât pe un eșantion de mare reprezentativitate, dată fiind finețea detaliilor ce trebuie surprinse cu acuratețe. La fel vom proceda dacă ne interesează opinia cetățenilor despre o lege adoptată în Parlament, despre o decizie a unui organism social de conducere etc., dar și dacă urmărim să descriem modul de trai al oamenilor, comportamente și habitudini, condiții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
decât proceduri de tipologizare aplicabile (și) la situații statistice. Una dintre acestea, descrisă și prezentată riguros pentru prima dată de Paul Lazarsfeld (vezi 1970, pp. 361-374 sau 1992, pp. 158-171), dar aplicată de când lumea, cu mai mult sau mai puțină acuratețe, este cea rezultată prinreducerea „spațiului de atribute”. Iată esența acestei metode, pe care nu putem s-o descriem decât în liniile sale generale, pentru exemplificări de natură metodologică trimițând cititorul la cele două culegeri din lucrările lui Lazarsfeld, realizate de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de sondaje menționează doar denumirea instituției lor, ceea ce nu este chiar onest, dacă ne gândim că cel puțin o parte din public, atunci când este în postura de consumator de informație, ar dori probabil să știe mai mult pentru a interpreta acuratețea și valoarea rezultatelor prezentate. Credem că menționarea beneficiarului sondajului nu duce la decredibilizarea rezultatelor decât în ochii celor nepricepuți. În schimb, asumarea publică de către un mare trust de presă, un partid politic, o instituție a statului etc. a paternității sondajului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Vârsta Sex Data nașterii: Locul nașterii: Ocupația: Educația: Aveți sau ați avut un defect congenital, vreo boală sau altă problemă de sănătate? Detaliați (nu ignorați tratamentele medicale și intervențiile chirurgicale): Dacă este posibil și se aplică în cazul dumneavoastră, completați cu acuratețe informațiile despre sarcinile (cu sau fără nașteri) pe care le-ați avut (dacă sunteți femeie). În cazul bărbaților, completați informațiile pe care le aveți despre sarcinile prietenei/soției dumneavoastră. An Sex Avort spontan sau natural, sarcină extrauterină, naștere prematură Defect
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Goa, iar reacțiile la nivel internațional nu au fost atât de semnificative.) Până la Războiul din Irak, Al Jazeera și alte televiziuni locale au devenit concurenți activi în elaborarea perspectivei. Spre exemplu, aceeași imagine a forțelor în mișcare era descrisă cu acuratețe de către CNN ca fiind "o înaintare a forțelor aliate", iar de către Al Jazeera ca "înaintare a forțelor invadatoare". Urmarea a fost reducerea puterii blânde americane în regiune, dacă ar fi să comparăm anul 2003 cu 1991. Apoi Franța a decis
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
să transmită 24 de ore din 24.150 După intrarea Americii în război, ofensiva culturală a guvernului a căpătat o anvergură globală. În anul 1942 Roosevelt a înființat Oficiul pentru Informații pe Timp de Război (OWI) pentru a transmite cu acuratețe informații, în vreme ce o organizație de spionaj, Oficiul pentru Servicii Strategice (OSS) implica printre alte funcțiuni ale sale transmiterea de informații false. OWI se ocupa până și de transformarea producțiilor hollywoodiene în instrumente de propagandă, sugerând unor filme să adauge ori
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
loc atunci când clinicianul încearcă să citească pacientul în funcție de ceea ce urmărește să descopere. Unii clienții nu pot oferi informații din cauza afecțiunilor sau vârstei prea fragede. Manifestările periculoase ale copiilor se pot schimba în mod semnificativ odată cu vârsta. Prejudecățile culturale pot afecta acuratețea evaluării făcute de clinician pacienților aparținând altor culturi. Diagnosticarea. Diagnosticul și Manualul Statistic al Tulburărilor Mentale (DSM) este primul set de reguli folosit în diagnosticarea tulburărilor psihologice din SUA. Primele două ediții ale DSM au avut criterii diagnostice vagi și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și sistemul de interpretare este standardizat crește fidelitatea informațiilor strânse din aceste interviuri. Interviurile se bazează și pe bunăvoința și capacitatea pacienților de a vorbi despre simptomele lor. Diferența dintre pacient și clinician, de vârstă, sex sau etnie, poate afecta acuratețea informaților obținute în timpul interviurilor. În plus, aceste interviuri pot dura ore întregi și deci folosirea lor poate fi costisitoare. Tabelul nr. 2.3. Model de interviu clinic structurat Tulburări de anxietate-panică Ai avut vreodată un atac de panică, când ai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
MMPI au stabilit norme noi bazate pe eșantioane mai reprezentative a 8 comunități din toată SUA. Mai există încă îndoieli referitoare la faptul că normele MMPI nu reflectă variațiile dintre culturi vis-a-vis de ceea ce este normal sau anomalie. În plus, acuratețea lingvistică a versiunilor MMPI traduse, și compatibilitatea versiunilor cu versiunea în limba engleză au fost puse la îndoială (Dana, 1995)26. Tabelul nr. 2.5. Scalele clinice ale MMPI Scale clinice Scala Numele scalei Ce măsoară Scala 1 Scala 2
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei Depresia a fost cunoscută încă din Antichitate. Date care atestă preocuparea oamenilor pentru această tulburare datează încă din 1650 î.e.n., papirusul lui Eber conținând cea mai veche descriere clinică a bolii de o mare acuratețe. Hipocrat a folosit termenul de "melancolie", desemnând prin acesta bila neagră, umoare a cărei proeminență ar fi responsabilă de specificitatea anumitor trăsături temperamentale. Teoria humorală a lui Hipocrat a fost eclipsată în Evul Mediu, când sub influența Inchiziției, depresia și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
va provoca gândurile de catastrofare ale pacientului privind senzațiile pe care le simte în corp și îl va învăța cum să-și nege aceste afirmații, folosind tehnicile cognitive. Terapeutul îl poate ajuta pe pacient să-și reinterpreteze aceste senzații cu acuratețe. De exemplu, un pacient care simte frecvent că se sufocă. Astfel, terapeutul investighează dacă această senzație apare în timp ce clientul se află într-un birou cu aer închis sau în metrou, într-o zi călduroasă de vară. Dacă el interpretează creșterea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vede fără martori și relatarea lui este secvență în raport cu momentul când a văzut. Buna lui credință nu trebuie pusă la îndoială în două sensuri: credincioșii trebuie să-l creadă pe profet atât în privința întîlnirii lui cu Dumnezeu, cât și în privința acurateții dezvăluirilor sale. Dar de ce oamenii acceptă în acest caz să creadă cu atâta încrîncenare lucruri care sânt cu totul neobișnuite și perfect neverificabile, în vreme ce în atâtea alte cazuri ei se lasă cu greu convinși de lucruri infinit credibile și susținute
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]