1,864 matches
-
noiembrie 2007). În această privință, art. 5 amp; 3 din Convenție nu poate fi interpretat în sensul că ar autoriza în mod necondiționat o arestare preventivă, în măsura în care aceasta nu depășește o anumită durată. Orice menținere în arest preventiv a unui acuzat, chiar și pentru o scurtă durată, trebuie justificată în mod convingător de către autorități (vezi, printre altele, Chichkov împotriva Bulgariei, nr. 38.822/97, amp; 66, CEDO 2003-I, și Musuc împotriva Moldovei, nr. 42.440/06, amp; 41, 6 noiembrie
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
fie "generale și abstracte" [vezi, printre altele, Smirnova împotriva Rusiei, nr. 46.133/99 și 48.183/99, amp; 63, CEDO 2003-IX (extrase)]. 93. În jurisprudența sa, Curtea a dezvoltat patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că ar fi comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă (Stogmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 9, amp; 15); riscul ca acuzatul, odată repus în libertate, să impiedice administrarea justiției (Wemhoff împotriva Germaniei
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
nr. 46.133/99 și 48.183/99, amp; 63, CEDO 2003-IX (extrase)]. 93. În jurisprudența sa, Curtea a dezvoltat patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că ar fi comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă (Stogmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 9, amp; 15); riscul ca acuzatul, odată repus în libertate, să impiedice administrarea justiției (Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27 iunie 1968, seria A nr. 7, amp
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
dezvoltat patru motive fundamentale pentru a justifica arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că ar fi comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă (Stogmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 9, amp; 15); riscul ca acuzatul, odată repus în libertate, să impiedice administrarea justiției (Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27 iunie 1968, seria A nr. 7, amp; 14), să comită noi infracțiuni (Matzenetter împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 10, amp; 9
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
lungul timpului criterii și elemente care trebuie avute în vedere în analiza existenței "pericolului pentru ordinea publică", printre care reacția publică declanșată din cauza faptelor comise, starea de nesiguranță ce ar putea fi generată prin lăsarea sau punerea în libertate a acuzatului, precum și profilul personal al acestuia (paragraful 41 de mai sus). Or, trebuie menționat că, în speță, hotărârile instanțelor interne care l-au menținut pe reclamant în stare de detenție în perioada în discuție nu au oferit motive concrete pentru a
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
măsuri provizorii (paragrafele 12, 14 și 40 de mai sus și, mutatis mutandis, Becciev, citată anterior, amp; 62). În această privință, Curtea reamintește că, potrivit art. 5 amp; 3, autoritățile trebuie să ia în considerare măsuri alternative arestării preventive, în măsura în care acuzatul le oferă garanții în ceea ce privește prezentarea sa la proces. Cu toate acestea, fără a justifica în mod concret impiedicarea adusă de reclamant la buna desfășurare a urmăririi penale sau a invoca riscul ca el să nu se prezinte în instanță, instanțele
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
unui pericol pentru ordinea publică în speță. În special, Curtea reamintește că a statuat deja că este de datoria instanțelor interne să ofere în mod concret, pe baza faptelor relevante, motivele pentru care ordinea publică ar fi efectiv amenințată dacă acuzatul ar fi lăsat liber (vezi, mutatis mutandis, Letellier, citată anterior, amp; 51). Cunoscand faptul că instanțele interne trebuie să respecte prezumția de nevinovăție atunci când analizează necesitatea de a prelungi arestarea preventivă a unui acuzat, trebuie reamintit faptul că menținerea în
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
publică ar fi efectiv amenințată dacă acuzatul ar fi lăsat liber (vezi, mutatis mutandis, Letellier, citată anterior, amp; 51). Cunoscand faptul că instanțele interne trebuie să respecte prezumția de nevinovăție atunci când analizează necesitatea de a prelungi arestarea preventivă a unui acuzat, trebuie reamintit faptul că menținerea în detenție nu ar putea fi folosită pentru a anticipa aplicarea unei pedepse privative de libertate sprijinindu-se în mod esențial și abstract pe gravitatea faptelor comise (vezi, mutatis mutandis, Patsouria, amp; 72, și Letellier
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
din Convenție, care prevede următoarele în partea sa relevantă: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...) a cauzei sale, de către o instanță (...) care va hotărî (...) asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. (...) 3. Orice acuzat are, în special, dreptul (...) d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării (...)" ... A. Asupra admisibilității 104. Curtea constată că această parte a cererii nu
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
audierea în cauză, să caseze hotărârea de achitare și să pronunțe o decizie pe fondul cauzei, fără a retrimite dosarul pentru o nouă judecată în primă instanță. 107. Curtea reamintește că a statuat deja că soluția de condamnare a unui acuzat pentru prima oară în ultimă instanță doar de către o instanță care, fără să îl audieze, a fost investită să judece cauza în discuție, în fapt și în drept, și a analizat problematica vinovăției sau nevinovăției părții interesate care susține că
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
nu susține că ar fi existat o renunțare din partea reclamantului la dreptul său de a fi audiat personal. În plus, exprimându-și satisfacția față de modificările CPP prezentate de Guvern, care prevăd ca instanțele care statuează asupra recursului trebuie să audieze acuzatul într-o astfel de situație, Curtea observă că aceste modificări au intrat în vigoare la data de 6 septembrie 2006, adică după decizia pronunțată în speță de Curtea de Casație. 109. Prin urmare, Curtea apreciază că, având în vedere natura
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
de CPP în materie erau insuficiente. În mod special, el arată că procurorul militar care a autorizat ingerința nu oferea garanții de independență și de imparțialitate, că CPP nu prevedea controlul autorizației în cauză și că nu exista posibilitatea ca acuzatul să consulte acea parte a înregistrărilor neinclusă în procesul-verbal care consemna conversațiile considerate relevante de către instanță și nici obligația autorităților de a informa, înainte de încheierea urmăririi penale, persoana care făcuse obiectul unei măsuri de interceptare, spre deosebire de ceea ce prevedeau art. 91
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
Asupra fondului 141. Guvernul evidențiază modificarea Codului penal prin Legea nr. 278/2006 , aplicarea pedepsei accesorii constând în interdicția dreptului prevăzut de art. 64 lit. d) fiind din acel moment lăsată la aprecierea instanțelor judecătorești sesizate cu procedura penală împotriva acuzatului (paragraful 49 de mai sus), și oferă exemple din anul 2005 de aplicare de către instanțele interne a Hotărârii Sabou și Pîrcalab împotriva României, pronunțată de Curte în materie (nr. 46.572/99, 28 septembrie 2004). Mai mult decât atât, Guvernul
HOTĂRÂREA din 1 iulie 2008 în Cauza Calmanovici împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210626_a_211955]
-
autorii excepției. Totodată, Curtea a mai reținut că această problemă a fost examinată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, în jurisprudența sa, a statuat că se admit excepții de la principiul potrivit căruia elementele de probă trebuie produse în fața acuzatului în ședință publică, în vederea unei dezbateri în contradictoriu. Aceasta însă, sub rezerva respectării drepturilor apărării, care impun, ca regulă generală, să se asigure acuzatului, la unul sau la altul dintre stadiile procedurii, o ocazie adecvată și suficientă de a contesta
DECIZIE nr. 1.318 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi ale art. 86^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208210_a_209539]
-
a statuat că se admit excepții de la principiul potrivit căruia elementele de probă trebuie produse în fața acuzatului în ședință publică, în vederea unei dezbateri în contradictoriu. Aceasta însă, sub rezerva respectării drepturilor apărării, care impun, ca regulă generală, să se asigure acuzatului, la unul sau la altul dintre stadiile procedurii, o ocazie adecvată și suficientă de a contesta o mărturie în acuzare și de a interoga autorul mărturiei, și cu respectarea condiției ca, în ipoteza în care de-a lungul întregii proceduri
DECIZIE nr. 1.318 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi ale art. 86^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208210_a_209539]
-
la unul sau la altul dintre stadiile procedurii, o ocazie adecvată și suficientă de a contesta o mărturie în acuzare și de a interoga autorul mărturiei, și cu respectarea condiției ca, în ipoteza în care de-a lungul întregii proceduri acuzatului nu i s-a acordat posibilitatea de a chestiona martorul și de a combate mărturia acestuia, hotărârea de condamnare să nu se întemeieze în totalitate sau în mod determinant pe această mărturie (Cauza Kostovski contra Olandei, 1989). În ceea ce privește dispozițiile art.
DECIZIE nr. 1.318 din 2 decembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi ale art. 86^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208210_a_209539]
-
încuiat, care să nu poată fi înlăturat din loc [sic!], și în care vor fi păstrate documentele ce trebuie ținute sub secret. § 2. În fiecare an se vor distruge actele procedurilor folosite pentru aplicarea de pedepse în materie de morală acuzaților decedați sau care s-au concluzionat în urmă cu un deceniu, păstrând un scurt rezumat asupra faptei și textul sentinței definitive sau al decretului. Can. 260 - § 1. (= 490) Numai Episcopul eparhial va avea cheia de la arhiva secretă sau de la dulapul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
comun acord un alt tribunal. § 2. Dacă cauza privește obligațiile provenite din alt titlu, pârâtul poate fi chemat la judecată înaintea tribunalului locului unde s-a născut obligația sau unde trebuie să fie îndeplinită. Can. 1078 - (= 1412) În cauzele penale, acuzatul, chiar dacă este absent, poate fi chemat la judecată în fața tribunalului locului unde a fost comis delictul. Can. 1079 - (1413) Pârâtul poate fi chemat la judecată: 1° în cazurile privitoare la administrarea de bunuri, în fața tribunalului locului în care se desfășoară
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
1. (= 1481) Partea poate să-și constituie în mod liber un procurator și un avocat, însă poate, de asemenea, acționa și răspunde personal, exceptând cazul în care judecătorul consideră necesar serviciul unui procurator sau avocat. § 2. În judecata penală, însă, acuzatul trebuie să aibă întotdeauna un avocat, constituit fie de el însuși, fie dat de către judecător. § 3. În judecata contencioasă, dacă este vorba de minori sau de o cauză în care binele public este în pericol, cu excepția cauzelor matrimoniale însă, judecătorul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
penală sau prin decret extrajudiciar. § 2. Ierarhul își va revoca sau își va schimba decizia ori de câte ori, din fapte sau circumstanțe noi, consideră că trebuie să decidă altfel. § 3. Înainte de a hotărî ceva în cauză, Ierarhul îl va audia pe cel acuzat de delict și pe promotorul dreptății precum și, după judecata sa prudentă, pe doi judecători sau pe alți experți în drept; de asemenea, Ierarhul va mai cumpăni, în scopul evitării judecăților inutile, cu consimțământul părților, ca ori el însuși ori cel
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
judecata penală trebuie aplicate, dacă nu se opune natura lucrului, canoanele despre judecăți în general și cele privind judecata contencioasă ordinară, precum și normele speciale pentru cauzele care privesc binele public, însă nu și canoanele privitoare la judecata contencioasă sumară. § 2. Acuzatul nu este obligat să-și recunoască delictul, nici nu i se poate impune prestarea jurământului. Can. 1472 - § 1. (= 1721) Dacă Ierarhul a decretat să înceapă judecata penală, va da actele investigației promotorului dreptății, care va prezenta judecătorului cererea de acuzare
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
Can. 1473 - (= 1722) În scopul prevenirii scandalului, pentru protejarea libertății martorilor și pentru tutelarea bunului mers al judecății, Ierarhul, în orice stare și grad al judecății penale, după ce l-a audiat pe promotorul dreptății și după ce l-a citat pe acuzatul însuși, poate să-i interzică acuzatului exercitarea hirotonirii sacre, a funcției, a ministeriului sau a altei alte sarcini, să-i impună sau să-i interzică locuirea într-un anumit loc sau teritoriu, sau să-i interzică chiar și primirea publică
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
scandalului, pentru protejarea libertății martorilor și pentru tutelarea bunului mers al judecății, Ierarhul, în orice stare și grad al judecății penale, după ce l-a audiat pe promotorul dreptății și după ce l-a citat pe acuzatul însuși, poate să-i interzică acuzatului exercitarea hirotonirii sacre, a funcției, a ministeriului sau a altei alte sarcini, să-i impună sau să-i interzică locuirea într-un anumit loc sau teritoriu, sau să-i interzică chiar și primirea publică a Divinei Euharistii; toate acestea vor
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
loc sau teritoriu, sau să-i interzică chiar și primirea publică a Divinei Euharistii; toate acestea vor fi revocate după încetarea cauzei și iau sfârșit când încetează judecata penală, prin dreptul însuși. Can. 1474 - (= 1723 §§ 1-2) Judecătorul, citându-l pe acuzat, trebuie să-l invite să-și aleagă un avocat într-un timp determinat; după trecerea inutilă [a timpului] judecătorul însuși îi va numi acuzatului un avocat din oficiu, care va rămâne atâta timp în sarcină până când acuzatul își va constitui
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
sfârșit când încetează judecata penală, prin dreptul însuși. Can. 1474 - (= 1723 §§ 1-2) Judecătorul, citându-l pe acuzat, trebuie să-l invite să-și aleagă un avocat într-un timp determinat; după trecerea inutilă [a timpului] judecătorul însuși îi va numi acuzatului un avocat din oficiu, care va rămâne atâta timp în sarcină până când acuzatul își va constitui un avocat. Can. 1475 - § 1. (= 1724) În orice grad al judecății, renunțarea la instanța litigiului se poate face de către promotorul dreptății, cu mandatul sau
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]