3,955 matches
-
mult Când noaptea cobora în cuibul eiO mâna pe-ntuneric,alinta duios,Cu bucurie, pe frunte-ți resfira,Șuvița somnului și-un vis frumos.Te lua în brațe și vroia să dormi.Mângâietor,cu pleoapele-nchiseSimțeai parfumul cald al sărutariiși te-adânceai în lumea ta de vise. Câte nopți-nalbite,câte sihaștrii!Când trandafirii roșii de pojar,Te-neca în fierbințeala și sudoare,Mâna mamei te-ngrijea cu har.În palma-i caldă bătea inima ta.Când o chemai șosea tiptil.. În cântecul
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Petru C. Baciu, Inimi Zăvorâte.Ed. Buna Vestire, București, 1999) Lacrimile suferințelor-Colinde ale bucuriei s-au adunat în albia marilor fluvii ca dăinuire sacră, milenară; s-au primenit în susurul râurilor repezi și cristaline, ca cereștile imne liturgice; s-au adâncit în iureșul afluenților, ca mistice Colinde ale dorului de izbăvire: „Icoana mea, așa se tâlcuiește:/ Cocon scăldat în ape de lumină,/ Culcat în ieslea boilor zâmbește/ Și Maica lui cu lacrimi I se-nchină.// În noaptea rece-a peșterii boltite
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
rău oarecare sau pe cei pe care nu-i iubim îndeajuns, să mergem mai departe cu perfecțiunea și imitarea creștină și să facem noi pasul hotărâtor: acela de a ne cere iertare față de cei cărora le-am greșit. Mai mult, adâncindu-ne în Milostivirea Divină, să ne cerem iertare și față de cei care au greșit în fața noastră, fie pentru că i-am adus noi în starea de a greși, fie că nu ne-au cunoscut bine, fie din alt motiv. Trecând peste
REGULA DE AUR A CREŞTINISMULUI, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381108_a_382437]
-
înveșmântează plaiurile cu Dor și Bolta înstelată a obiceiurilor, a datinilor, a rostuirilor, a împlinirilor spre desăvârșirea spiritului înălțător. Frumusețea-suișul sufletului e o cărare înmugurită a inimii unde imnul bucuriei înflorește primenind revărsarea lui Dumnezeu ca o Oglindă ce ne adâncește în apele Frumuseții Sale. Neamul nostru hărăzit Cununii Carpaților înveșmântați în porfira verde a nemuririi a odrăslit pe această miraculoasă Cale a lui Hristos, călăuzit de negrăita sa Frumusețe temerară. Arcul Frumuseții divine s-a răsfrânt în curcubeul haric ce
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
dezastruos ancorat de sfârșitul vieții, îmbunătățindu-i unda duhovnicească a vieții spre frumusețea spirituală ca finalitate a trăirii și a împlinirii, ca mod de viață împletit cu Învierea lui Hristos. Întreaga sa responsabilitate creștin-ortodoxă a considerat-o chemare și alegere, adâncită în toate legăturile vieții sale, care l-au cutremurat stârnindu-i fiorul dreptei credințe, al libertății, al adevărului și al dragostei, ca raze aprinse din torța Marii Învieri. Profetul nostru Mihail Eminescu și-a desfășurat viața sub har, nădejde și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
ani buni era puternic înrădăcinată în Tradiția creștină, prosperă, cultă, frumoasă în portul ei popular-regal, distinsă, omenoasă, plină de elan și vigoare, cu obrazii trandafirii, cu mersul majestos, cu pasul apăsat, stăpân pe sine se transfigurase rapid: o mare parte adâncită în necazuri, înconvoiată de dureri, cernită de soartă, cu maramă lăsată adânc peste fruntea aflată în continuă rugă și suferință; o alta purtătoare de șepci de modă leninistă; alta în salopete, aliniată în cadența colectivizării forțate și restul la cheremul
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
ÎMI LASĂ AMINTIREA Îmi lasă amintirea la piept să mi se culce, Sau să m-arunce-n vise, să nu mă mai trezesc, Să mă îmbete,-n noapte, un vin din cel mai dulce, Și în delirul clipei, de tot, să m-adâncesc. Învăluită-n mantii de-albastră reverie, Să simt mirosu-acela de galbeni trandafiri, Cu sufletul și mintea-n perfectă armonie, Să reclădesc imagini, să retrăiesc iubiri. Îmi lasă amintirea și vezi să nu se piardă Prin ani, de-acum lumină, în
ÎMI LASĂ AMINTIREA de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381137_a_382466]
-
atitudine, acest dar, acest postulat, acest imperativ, trebuie să aparțină fiecărui om, dar în mod expres creștinului ortodox. Toți creștinii ortodocși din toate vremurile trebuie să-L cunoască integral pe Mântuitorul Iisus Hristos, pentru ca să-L slujească integral și să-l adâncească fiecare în sinele trăirii sale firești, formatoare, misionare, duhovnicești, vocaționale, sofianice și filocalice. Dar, cum creștinul iese din sfera Cetății creștinismului comunitar, din nobila și frumoasa Cetate Apostolică ce a stârnit invidia multora, din universul comuniunii hristice deci, el se
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
forță creatoare. Deci și teologul și laicul și artistul și omul de știință, și politicianul și economistul trebuie să aibă imaginea integrală a Celui ce este Hristos, Logosul întrupat în istorie, chiar dacă fiecare dintre ei, conform darului ce-l are, adâncește și se dedică unei anume înțelegeri a lui Hristos.” (Ioan Ianolide, Deținutul profet. Ed. Bonifaciu, București-2009, p. 159) Dincolo de seva ei dumnezeiască, credința crește și se împlinește prin oameni, pe pământ, în istorie, chiar dacă are o exhatologie transcendentă. Rolul Creștinismului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXXVI de David Sofianis reeditare 6.09.2015 (A.D.) Ino.rogi de tămâie Ino.rogi de tămâie plăsmuiți din neant ne preumblă visările adâncindu-ne-n noi toată teama de moarte spulberată de clipă refăcându-ne suflete din aripe si ploi... Pădurile Duhului deschise în taină renasc împreună în buze de crini Citadela iubirii ne cuprinde în haina de crist.ale poeme în adânc
POEM HIERATIC XXXVI -INO.ROGI DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381221_a_382550]
-
excentrice, gânduri și fantezii se încheagă în dorința de a deveni scriitor, emoția iubirii adolescentine îi hrănește visul iubirii unice și veșnice. Aceste două mari pasiuni vor fi mobilul existenței scriitorului, care în creațiile sale le caută, le cercetează, le adâncește în veritabile analize psihologice, în divagări prin zone obscure ale subconștientului. Intrând în psihologia abisală adesea sub influența lecturilor, a informației bogate, în vogă în acea perioadă, precum și prin bagajul de tradiție la care a avut acces încă din copilărie
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
când mă vede, îi piere râsul, o strig cu dor, o strig anume și carul pleacă, fără mine, cu râsul mamei, în altă lume. Începe apoi, încet să plouă, de parcă-n cer s-a rupt o toartă, văd două linii adâncite în iarba deasă de la poartă. Referință Bibliografică: Urmele de car / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
URMELE DE CAR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381498_a_382827]
-
Pădurea îți mulțumește pentru grija ta, strigă iepurașul, după care o luă la goană și se făcu nevăzut. - Aici trebuie să fie Castelul de Fier, spuse Florea - Zâmbet de Floare. Aripile fluturașului începură a lumina drumul prin bezna care se adâncea pe măsură ce coborau spre inima pământului. La un moment dat, în fața lor apăru Balaurul de Foc. Scuipă flăcări în toate direcțiile închizându-i într-un cerc de foc. Broscuța sări din buzunarul grădinarului și scuipă peste flăcările înalte o ploaie de
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
curenții de aer, cât vedeai cu ochii. În loc ca dorul lui să se potolească și să trimită împăratului vorbă prin ostașul care îi aducea hrană și apă că este gata să își ia în serios îndatoririle, feciorul părea să se adâncească și mai mult în nebunia lui. Ei, dar ce nu uitase împăratul era că acel turn părăsit, în care se grăbise să-și închidă feciorul, devenise de ceva timp locul de întâlnire al celor patru vânturi: Boreas, vântul rece din
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
din 09 octombrie 2016. Geamăt de frunze, lacrimi pe parbriz, Toamnă plânge iarăși peste ochii limpezi, Cerul ni se urca în cosciugul galben, Noi zburăm în toamnă, rupți de oameni. Firele luminilor, ce- au reunit plecarea, Scânteiază și - s mai adânci că marea, Toamnă ne petrece cu alai de miere, Frunzele- mpietrite macină tăcerea. Stai aici în mine, frunză, ca de piatră, Inima prin toamnă la tine să străbată, Pasămite, noi cu toamnele vorbim, Când flatați de pietre, ca pietrele iubim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Manole ... Citește mai mult Geamăt de frunze, lacrimi pe parbriz, Toamna plânge iarăși peste ochii limpezi,Cerul ni se urca în cosciugul galben,Noi zburăm în toamnă, rupți de oameni. Firele luminilor, ce- au reunit plecarea,Scânteiază și - s mai adânci că marea,Toamna ne petrece cu alai de miere,Frunzele- mpietrite macină tăcerea.Stai aici în mine, frunză, ca de piatră,Inima prin toamnă la tine să străbată,Pasămite, noi cu toamnele vorbim,Cănd flatați de pietre, ca pietrele iubim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DE ACUM, TOTUL S-A SFÂRȘIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului De acum, totul s-a sfârșit, Trecem înstrăinați pe stradă, Adânciți în gândurile Încolonate de paradă. Sunt clipe înalte cât un munte, Te urcă-n stele, în senin cer, Străfulgerat, gândul pe frunte, Fior în inimă și mister - Când ești iubit și ești izvorul Atâtor bucurii mărețe Ca niște poame bune
DE ACUM, TOTUL S-A SFÂRŞIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381537_a_382866]
-
m-am ridicat și am ieșit. Nu găsisesm așadar răspuns nici aici la Dumnezeu. Și preotul pe care l-am lăsat în urmă... Am sentimentul că nu am stat de vorbă cu cine trebuie. Rana din mine parcă s-a adâncit...La plecare, Hristosul cu ochii verzi m-a privit la fel de blând, de parcă mi-ar fi zis ,,curaj”. Curaj pentru ce? Pentru o viață căreia nu-i găsesc un sens?! Eu ce să fac acum, Dumnezeule? Răspunde-mi! Vezi? Nu-mi
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
vederea atât observațiile serviciilor secrete din SUA, cât și prognoza savanților din întreaga lume întruniți în Anglia. Tranziția de la egalitarismul dictatorial oriental la libertatea capitalistă occidentală, de la Lagărul ortodoxo-comunist la UE/NATO a fost extrem de dură în est și a adâncit falia neîncrederii dintre frați. Ipocrizia politic corectă poate menaja senibilități, dar în același timp intimidează, creează confuzii și în final își fură singur căciula. După criza financiară din 2008 treptat iluziile dispar. Astăzi se acceptă, ceea ce se știa încă din
GRECO-ORTODOCŞII LA PERIFERIE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381567_a_382896]
-
pe pământ: cerul . Înălțarea este ridicarea umanității lui Iisus în intimitatea ultimă a Sfintei Treimi și la starea de cinste, putere și suveranitate deplină. Pentru că Iisus și-a ridicat, prin înălțare, umanitatea în ultima intimitate a Sfintei Treimi, păstrând și adâncind, în proporția înălțării, apropierea de toată omenirea, coboară la scurt timp după înălțare Duhul Sfânt peste cei care sunt ai lui Hristos, realizând Biserica. Duhul Sfânt, ca iubire supremă a Tatălui, ca manifestare a intimității Lui, a coborât peste lume
MOARTEA ŞI ÎNVIEREA DOMNULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380798_a_382127]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IRONIC DIN TABLOU ZÂMBEȘTE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se adâncește Doamne răul Și lupta este tot mai mare, Si îmi adăpostesc viața Sub sabia puterii tale. Ironic din tablou zâmbește Un om ce-odată m -a jignit, Un suflet simplu sunt , știi bine Față de el nu am greșit. Să-ți
IRONIC DIN TABLOU ZÂMBEŞTE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374427_a_375756]
-
cea cristalină, Omul tiran exploatând fragezimea copilului prin împilare, Aducând prin valuri de războaie fără remușcare, Pumnalul cel înfinge în inima pură fără îngrijorare. Nu-i pasă că mâine va da socoteală! NOPȚILE NOASTRE Și dacă nopțile noastre ne-au adâncit Între cuvinte pline de iluzii și deziluzii, Ecourile ce-n bezna grea topit-au anii, Prin sentimente sădite-n suflet, cu viață plămădit. E ca-n minte să te am de-a pururi fiică nenuntită, Tu pururea prea fericită! Cuvântul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
cartea ei de concediu. Fiind sinceră cu ea, recunoscu că nu i-a rămas nimic în memorie din textul cărții. De fiecare dată când se apuca de citit, o prindea somnul din urmă. Așa păți și de data aceasta. Se adânci într-un somn din care fu scoasă doar de ciocăniturile insistente în ușă. Atunci observă că era întuneric în cameră. Doamne cât o fi ceasul ? Se repezi să aprindă lumina și apoi își căută halatul, strigând la cel ce tot
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe jumătate distrusă de un copac căzut peste ea, și în interior, si ne simțim cuprinși brusc de o liniște și o atmosferă caldă și primitoare, care ne face să ne adâncim și mai mult în discuții despre noi, despre propriile noastre experiențe de viață. Ce ne face oare să ne simțim atât de aproape? Pasiunea pentru cultură, călătorii, o chimie uluitoare, o afinitate fascinantă. Vorbim despre noi, despre oraș, despre istoria
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
pentru neamul românesc, de a-i trimite mereu la margine pe cei ce se mai consideră încă români. E la mijloc o culpabilizare generală, de proporții, pentru ca deruta acestui neam istovit de mutilarea la față produsă de comunism să se adâncească” (în A doua schimbare la față - o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne, ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Scara, București, 2013, pag. 508 - 509). Observ, dezamăgit, că nici câțiva reprezentanți ai noii generații de istorici nu sunt capabili
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]