1,564 matches
-
analiza și voința de a-și examina atât succesele, cât și eșecurile. Procese implicate în învățarea organizaționalătc "Procese implicate în învățarea organizațională" Într-un mediu atât de complex și dinamic, la care organizațiile trebuie să răspundă printr-o sporire a adaptabilității și eficienței, învățarea devine un proces esențial pentru supraviețuire, favorizând creșterea volumului informațional, diseminarea acestuia, îmbunătățirea comunicării și a înțelegerii, precum și calitatea proceselor decizionale. Nevis, DiBella și Gould (2004) vorbesc despre trei trepte ce trebuie parcurse în realizarea procesului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economic, orientate, la rândul lor, către profit. Această premisă le diferențiază, succesul acestora raportându-se la cifra de afaceri. Mediul economic are însă avantajul unui feedback cvasiinstantaneu raportat la performanțele unei activități de educație a adulților, ceea ce duce la o adaptabilitate și mobilitate mai mare atât a metodelor, cât și a conținuturilor educaționale. Managementul organizațiilor de educație a adulților derivă din structura tipică a acestui tip de organizații, care, după cum am mai spus, sunt formate, de regulă, dintr-un nivel administrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atitudini deschise față de schimbare și cultivarea încrederii de a (se) schimba. Obiectivele formării profesionale a adulților (conform European Employment Strategy) vizează angajabilitatea (a-i ajuta pe oameni să-și dezvolte deprinderile adecvate), antreprenoriatul (a-i stimula să demareze propria afacere), adaptabilitatea (a dezvolta noi și flexibile modalități de a lucra), oportunități egale între bărbați și femei (acces egal la angajare, tratament egal la locul de muncă). Șomajul este o problemă urgentă și crucială, înregistrând proporții diferite în țări diferite, media vest-europeană
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a adolescenței pune în discuție problema specificului educației și a învățării la vârsta adultă și, în acest context, trecerea de la modelul pedagogic de instruire/învățare la cel andragogic. Modelul andragogic al educației se caracterizează printr-o mai mare flexibilitate și adaptabilitate la cerințele, nevoile și interesele cursanților, instruirea/formarea realizându-se într-un cadru mai puțin formalizat, prin metode și tehnici adecvate, în contexte non-formale și informale diverse. Considerată a fi „un ansamblu de presupoziții sau ipoteze” (Brookfield, 1986), „un set
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele aflate într-un noian de stimuli perturbatori. Comparativ cu vederea centrală, cea periferică scade și ea. De asemenea, declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și Travers, 2002). Auzul este cel mai afectat de vârstă. Concret, sunt receptate cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însă ca instituția să fie permanent la curent și receptivă la dinamica pieței muncii, pentru a exploata intensiv astfel de oportunități, la momentul potrivit, care aduc potențial mai multe venituri decât prima categorie de cursuri. Presupune și o flexibilitate și adaptabilitate rapidă a instituției; d) „semnele de întrebare” sunt cursurile fluctuante, inconstante, care, uneori,reușesc să adune numărul minim de cursanți pentru a demara (fiecare instituție stabilește un prag minim al numărului de înscriși pentru a se acoperi costurile de rulare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
analiza și voința de a-și examina atât succesele, cât și eșecurile. Procese implicate în învățarea organizaționalătc "Procese implicate în învățarea organizațională" Într-un mediu atât de complex și dinamic, la care organizațiile trebuie să răspundă printr-o sporire a adaptabilității și eficienței, învățarea devine un proces esențial pentru supraviețuire, favorizând creșterea volumului informațional, diseminarea acestuia, îmbunătățirea comunicării și a înțelegerii, precum și calitatea proceselor decizionale. Nevis, DiBella și Gould (2004) vorbesc despre trei trepte ce trebuie parcurse în realizarea procesului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economic, orientate, la rândul lor, către profit. Această premisă le diferențiază, succesul acestora raportându-se la cifra de afaceri. Mediul economic are însă avantajul unui feedback cvasiinstantaneu raportat la performanțele unei activități de educație a adulților, ceea ce duce la o adaptabilitate și mobilitate mai mare atât a metodelor, cât și a conținuturilor educaționale. Managementul organizațiilor de educație a adulților derivă din structura tipică a acestui tip de organizații, care, după cum am mai spus, sunt formate, de regulă, dintr-un nivel administrativ
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cel mai bine" plasat pentru a examina și adopta o anumită măsură legislativă la nivel european sau la nivel național, regional sau local. Pe de altă parte, acesta este și un punct forte al acestui principiu, conferindu-i flexibilitate și adaptabilitate la o diversitate de situații. Dat fiind că acest principiu este în mare măsură de natură politică, monitorizarea aplicării lui este și ea de natură politică și, în consecință, Tratatul de reformă a ales cea mai bună soluție, aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
spre exemplu, cei recrutați prin agențiile de muncă temporară. O problemă pe care o identifica studiul era aceea a unor modelări ("recalibrări") ale principiilor dreptului muncii astfel încât să se identifice un echilibru corespunzător între conceptul de "flexibilitate" cu cel de "adaptabilitate". Se anticipa astfel conceptul (comunitar) actual de "flexisecuritate", asupra căruia vom insista, mai târziu, pe parcursul analizei noastre. Studiul constata extinderea muncii dependente economic, o muncă aflată la limita dintre munca independentă, autonomă și munca subordonată în baza contractului de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stă la baza evoluției este diferențierea (diviziunea muncii la Durkheim). h) Direcționalitate schimbarea este uniliniară, se face de la forme primitive la forme dezvoltate, de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Ea nu este întâmplătoare sau ciclică, ci progresivă. i) Adaptabilitate schimbarea e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre aceste idei atrage obiecții care vor conduce la reformulări teoretice variate. Printre cele mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este universală, ci există o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atunci când se pune un diagnostic în cadrul Axei I. De reținut Legea privind educația pentru toți copiii cu handicap (PL 94-142, 1975) punea accentul pe nevoia de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și susținea ideea AAMR de includere a criteriului adaptabilității, alături de evaluarea intelectuală, în procesul de depistare a retardării la copii. De reținut Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), diagnosticul de retardare mintală necesită prezența a trei simptome: funcționare intelectuală mult sub cotele normale, afectarea funcționării adaptative și debut înainte de 18 ani
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vol. 102, nr. 1, January 1987, p. 22. 262 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 263 Ibidem. 264 Ibidem. 93 iubitoare de plăceri: „Avea - ce-i drept e drept - și strungăreață...”265 Se integrează perfect în grupul pelerinilor, dă dovadă de adaptabilitate într-o lume preponderent masculină: „Ne era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
istoria (adică tot o sursă culturală). După opinia lui, psihologia poporului român se situează echidistant „între voluntarismul activist al Apusului și pasivitatea fatalistă a Orientului”. Influențele venite din ambele părți „s-au topit formând o sinteză nouă, de echilibru”, numită adaptabilitate. Aici sunt descoperite principalele trăsături definitorii, prin acest echilibru „ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de aceea a Apusului”. Dezvoltând ideea adaptibilității, devenită „arma noastră de luptă în existență”, R. constată „spiritul nostru tranzacțional”, bunătatea, toleranța, lipsa dorinței de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
puternic reprezentată este și tendința de a-și afirma egoul. Manifestă un stil de gândire tactic. Își trasează clar obiective de nivel Înalt, dar pe termen scurt. Imaginea de sine are În centru trăsături ca Îndrăzneală, spirit de acțiune și adaptabilitate. Comportamentul de consumare se poate exprima prin cuvântul „spectacol”. Persoanele cu dispoziție spre căutarea de senzații au Încredere În forțele proprii și deasemenea În conceptul de cumpărare și posesie materială. În rolul de consumator aceste persoane sunt cele mai entuziaste
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la un nivel scăzut. Una dintre marile direcții În abordarea inteligenței emoționale este reprezentată de Daniel Goleman. În viziunea lui, constructele care compun această formă a inteligenței emoționale sunt: conștiința de sine - Încrederea În sine; autocontrolul - dorința de adevăr, conștiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea; motivația - dorința de a cuceri, dăruirea, inițiativa, optimismul; empatia - a-i Înțelege pe alții, diversitatea, capacitatea politică; aptitudini sociale - influența, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relații, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru În echipă. Competența emoțională este o Însușire
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
s-a obișnuit cu acest rol de periferie intermediară pe care, în timp, a învățat să și-l asume și să-i folosească valențele funcțional-spațiale. În fapt, ne aflăm în fața unui model geopolitic regional bazat pe o interesantă formulă de adaptabilitate politico-spațială, pe fundalul unui context de permanentă marginalitate istorico-teritorială a domeniului arab. Într-adevăr, începând cu primul ciclu de dezvoltare a Islamului (“ciclul arab” din secolele VII - XIII), lumea arabo-maură s-a plasat pe o nișă interstițială mediteraneeană de separație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
implică stabilirea acelor obiective și resurse care se dovedesc necesare susținerii intențiilor; * Sistematizarea, lizibilitatea și claritatea în concepere și redactare; * Operaționalitatea (aplicare ușoară); * Unitatea și consistența, astfel încât să nu conțină contradicții conceptuale; Continuitatea, acțiunile decurgând firesc unele din altele; * Flexibilitatea, adaptabilitatea la situații noi, ceea ce presupune și alocarea unor resurse pentru situații neprevăzute; * Încadrarea optimă în timp, pentru fiecare etapă fiind prevăzute repere temporale; * Viabilitatea și repetabilitatea, astfel încât să poată fi aplicate în condiții relativ identice. Condiții tactice: * Consultarea expertizei în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ce descriu perspectiva de evoluție a organizațiilor. 2. Diversitatea factorilor de mediu care influențează funcționarea unei organizații. Cu cât mediul geografic, cultural, economic este mai divers, cu atât serviciile organizației respective vor fi mai diversificate. Cuvântul de ordine aici este adaptabilitatea organizației la cerințele mediului extern. Principala funcție a organizației în acest sens va fi cea de adaptare 4 care mobilizează resursele pentru atingerea scopurilor urmărite. 3. Orientarea mediului față de organizație, ceea ce înseamnă că mediul, intern sau extern organizației, are capacitatea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în acest sens este oferit de Argyris (1970, p. 118) care definește cele două concepte pornind de la modelul organizațiilor ca sisteme deschise. În opinia sa, eficiența implică realizarea obiectivelor stabilite prin utilizarea acceptabilă a resurselor, iar eficacitatea presupune eficiență și adaptabilitate. "O organizație devine mai eficace dacă obține: 1) rezultate crescute cu aporturi constante sau descrescătoare; 2) rezultate constante cu aporturi descrescătoare; 3) dacă este capabilă să acționeze într-o asemenea manieră încât să poată continua a o face". Se poate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
capacitate de adaptare la transformări de substanță. Ritmul alert al vieții actuale obligă la o reconsiderare a valorilor și cadrelor de referință, la o (re)construcție a personalității individului prin prisma noilor oferte și cerințe ale societății, ceea ce solicită flexibilitate, adaptabilitate, perseverență și un demers formativ și reformator pe măsură. Analiza fenomenului schimbării nu ar fi completă ori posibilă fără o încercare de circumscriere a demersului nostru unui cadru logic, interogativ. Prin urmare ne interesează să stabilim care sunt cauzele ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dezvoltarea portalurilor ca exponent al platformelor de colaborare; realizarea unei taxonomii clare pentru principalele domenii de cunoaștere - necesitatea de a avea o rigoare a proceselor tehnologice astfel Încât să se poată realiza cu ușurință transferul de cunoaștere În condiții de deplină adaptabilitate și eficiență; crearea platformei care poate facilita schimbul de informații - crearea unei arhitecturi IT; construirea mijloacelor care Înlesnesc cunoașterea - Înființarea unor depozite ample de date și a arhitecturii business intelligence; includerea Corporate Social Responsibility (Responsabilității Sociale Corporatiste) prin accentuarea rolului
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
foarte important, luând În considerare rolul de motor al creșterii În statele membre, precum și În toate regiunile Europei. Acest bun intangibil constituie factorul determinant pentru Întărirea coeziunii sociale și a principiului șanselor egale. De asemenea, se are În vedere Îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor și antreprenorilor la schimbările economice survenite În ultima perioadă. În ciclul multianual de dezvoltare 2007-2013, sunt planificate investiții În cuantum de 68 de miliarde de euro. Prin acest sprijin financiar, este de așteptat să fie ajutate diverse programe de
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe cât de exclusivist, pe atât de neadecvat la situația existentă - și a ajuns să se numească Tratatul de Reformă - pe cât de consensual, pe atât de realist și adaptat la condițiile unei Europe În schimbare. 3.1.3. Europa 2020 - lecția adaptabilității la context În linii mari, cam acesta este contextul În care a apărut strategia menită să continue Lisabona 2000: Europa 2020. Este de apreciat această schimbare În măsura În care s-a analizat performanța și au fost elaborate rapoartele de Închidere. Poate mai
Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]