33,202 matches
-
de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
definit trei modele atitudinale în funcție de relațiile post-plasament în definirea deschiderii adopției: de respingere a deschiderii, de acceptare a deschiderii și de deplină "îmbrățișare" a deschiderii Brodzinsky, 2006, SUA contribuția relativă a deschiderii structurale a familiei versus deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu ceea ce McRoy et al. defineau adopție complet deschisă, care implică schimbul de informații de identificare și contactul dintre familia adoptivă și părinții biologici deschidere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de comportament raportate de părinții adoptatori. copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Efectele adopției deschise asupra părinților adoptatori Oponenții adopțiilor deschise consideră că, în general, contactul dintre părinții biologici și membrii familiei deschise poate crește semnificativ sentimentul de insecuritate al părinților adoptatori, poate diminua sentimentul lor de control, poate submina drepturile parentale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a copilului. Ge et al188 au realizat un studiu asupra unui eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat o adaptare mai bună post-adopție, a tuturor membrilor triadei, pe măsură ce legătura dintre cele două familii a fost mai intensă. Semnalând rezultatele pozitive ale acestor studii tindem să înclinăm spre a fi pentru adopția deschisă. Trebuie să precizăm însă că, studiile în domeniu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiii studiați de Simon și Altstein nu au manifestat o preferință pentru păpușile albe. Păpușile albe nu au fost apreciate a fi nici mai deștepte, nici mai frumoase sau mai amabile comparativ cu păpușile negre. Studiile referitoare la gradul de adaptare al copiilor adoptați transrasial la mediul familial, social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deștepte, nici mai frumoase sau mai amabile comparativ cu păpușile negre. Studiile referitoare la gradul de adaptare al copiilor adoptați transrasial la mediul familial, social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
referitoare la gradul de adaptare al copiilor adoptați transrasial la mediul familial, social și școlar demonstrează și ele rezultate satisfăcătoare. Feigelman și Silverman 196 au comparat gradul de adaptare al copiilor columbieni, coreeni și afro-americani, adoptați transrasial cu gradul de adaptare al copiilor adoptați intra-rasial. Rezultatele au demonstrat că, acei copii adoptați transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici copiii coreeni nu au prezentat probleme mai mari de adaptare decât copiii adoptați intra-rasial, exceptând frecvența mai mare a problemelor de creștere și a disconfortului creat de propria înfățișare. Doar copiii afro-americani au prezentat câteva semne în plus de neadaptare față de copiii adoptați intra-rasial, dar dovezile au arătat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semne sunt explicate mai degrabă de plasarea copiilor spre adopție la o vârstă mai înaintată, respectiv de istoricul social încărcat cu evenimente negative, de maltratare, decât de aspectele legate de adopția transrasială. Un element important relevat de acest studiu este adaptarea școlară. Toți copiii negri s-au situat din punct de vedere al rezultatelor școlare peste medie și un procent mic dintre copiii albi adoptați s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiul lui Altstein și Simon 199 în cea de-a treia etapă (1983-1984), face referire la stima de sine a copiilor adoptați. Autorii nu au găsit diferențe din acest punct de vedere în funcție de rasă. Pe lângă aspectele legate de procesul de adaptare a copiilor adoptați transrasial, o serie de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ ca acest proces să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ ca acest proces să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și dezvoltarea unei identități de sine corespunzătoare. 93% dintre mamele adoptive, respectiv 86% dintre tații adoptatori au înțeles și recunoscut importanța identificării copilului adoptat cu comunitatea afro-americană și au contribuit la dezvoltarea mândriei copiilor de a aparține rasei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au adoptat transrasial, subliniau importanța informării despre ereditatea rasială a copilului și pregătirea acestora de a transmite informațiile obținute copiilor pentru o mai bună dezvoltare a acestora. Un alt aspect semnificativ identificat în studiile de specialitate, cu influența asupra adaptării copiilor adoptați transrasial este de natură extrafamilială și face referire la discriminarea socială pe criteriul rasei 202. Cei mai afectați dintre copii de discriminare au fost copiii negri (53%) și asiatici (33%). Din acest motiv se pare că, tinerii care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diferențieri făcute între ei și copiii biologici din cauza apartenenței rasiale. 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice, iar 25% au și făcut aceste demersuri Feigelman și Silverman, 1984 adaptarea copiilor adoptați transrasial în percepția părinților adoptatori. in prima etapă eșantionul a fost alcătuit din 737 familii adoptive în a doua etapă eșantionul a cuprins 372 familii adoptive studiu longitudinal, derulat în două etape: 1975, 1981 anchetă pe bază de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
transrasial s-au adaptat în mod similar celor adoptați intra-rasial, cu mici variații. Astfel, copiii columbieni s-au arătat chiar ușor mai bine adaptați decât copiii adoptați intra-rasial. Nici copiii coreeni nu au prezentat probleme mai mari de adaptare decât copiii adoptați intra-rasial, exceptând frecvența mai mare a problemelor de creștere și a disconfortului creat de propria înfățișare. Doar copiii afro-americani au prezentat câteva semne în plus de neadaptare față de copiii adoptați intra-rasial, dar dovezile au arătat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
negri s-au situat peste medie în clasamentele scolare și un procent mic dintre copiii albi adoptați (6%) s-au situat sub medie. Cu toate acestea copiii albi au părut mai motivați pentru participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului, prevenirea eșecului. Egbert și Lamont 218 prezentau rezultate similare. Astfel, potrivit lor, părinții care se percep a fi foarte pregătiți pentru adopție au considerat că au fost informați în mod adecvat; au fost pregătiți prin training-uri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltarea ulterioară a teoriilor moderne în domeniul adopției copiilor. Rezultatul unei intense munci de teren, desfășurată pe o perioadă de timp de aproximativ 10 ani, teoria a fost considerată de mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a le face față în mod pozitiv 232. Cercetările empirice realizate pentru testarea teoriei sunt limitate și indică rezultate mixte. De pildă, atât Brodzinsky 233, cât și Kyle234 au arătat prin studiile lor că, relația dintre recunoașterea diferențelor și adaptarea copilului este mai degrabă curbilinie decât liniară, prin urmare cele două extreme rejectarea totală a diferențelor, respectiv puternica insistare pe diferențe conduc deopotrivă la rezultate adaptative negative pentru copil. Brodzinsky și Jackiewicz sugerează analiza eficienței strategiilor de coping în contextul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Unele strategii de coping sunt centrate preponderent pe rezolvarea problemei, urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații, este cunoscut faptul că, un număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245, prin construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245, prin construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă mai înaintată, respectiv Brodzinsky 246 care a dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245, prin construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă mai înaintată, respectiv Brodzinsky 246 care a dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă mai înaintată, respectiv Brodzinsky 246 care a dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]