3,053 matches
-
meu pleacă în explorare spre adâncul universului avid de a descoperi taine alteori mă pierd pe aripi de gând învăluite-n umbre adânci abisale pribegind pierdută în visare mă lovesc uneori de imagini și umbre mă înfioară abia ca o adiere-n oglindă firul unui gând palid care-și face cărare căutându-și făgașul scrutând în întuneric să distingă contururi născute din visări le-ntretaie cărarea un profil cunoscut ce surâde enigmatic nedumeririi lor amintindu-le că se știu din uitare
OMUL CE-MI DORISEM SĂ FIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461968981.html [Corola-blog/BlogPost/384958_a_386287]
-
dragostei. Din păcate, pe cât este de nobil acest sentiment, el este încă tributar instinctelor primare. Cel puțin la om devine atât de evident în anumite situații încât depășete chiar forma lui instinctuală. Cât timp este fericit și se bucură de adierile efemere ale iubirii, reușește să străbată mai ușor și mai eficient cadrele vieții cotidiene. Când iubirea pierde din energia stimulatoare, se alterează, sau chiar dispare, efectul acestei legi universale asupra omului este incredibil de dăunătoare. Cade cerul pe el, cum
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1487012343.html [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
întăresc trupul cu un nou strat de mândrie.... * * * La umbră mândrului și temerarului stejar,o clipă se așează.... Este un om,umil călător aflat pe drumul său spre un țel trecător și odihnindu-se secundă,ascultă versul frunzelor alintate de adierea blândă ce zidește din realitate,un templu al mirezmelor încântătoare atât de atrăgător încât omul-secundă,ostenit de drumul lung,se întinde la umbră stejarului și privește în zare admirând crenelurile cerului și undeva în dreapta,o privighetoare își înaltă trilul către
ŞTEJARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1497170194.html [Corola-blog/BlogPost/352783_a_354112]
-
miere - dulceață de grădină. Ființa ei e murmur de nuferi albi pe frunze, Tulpini ce la picioare, adânc i se închină. Înlănțuită-n flori - captivă-n răsărit, Pe -o scoică satinată ea tălpile-și așează. În licăr de smaralde, în adieri de-argilă, Zeița frumuseții din mare se-ntrupează. Corina Diamanta Lupu București 23 august 2013 Referință Bibliografică: NAȘTEREA LUI VENUS / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 966, Anul III, 23 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
NAŞTEREA LUI VENUS de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Nasterea_lui_venus_corina_diamanta_lupu_1377247774.html [Corola-blog/BlogPost/362869_a_364198]
-
ca o gumă, Și fierbe mustul în butoaie, Și toți avem mustăți de spumă. Se strâng albine la dulceață, Mărunte nuci din coajă scapă, Se fugăresc boboci de rață În jurul unui fir de apă. La poartă, salcia pletoasă, La fiecare adiere Câte o frunză-n toamnă lasă, Ca un răvaș de mângâiere. Cocorii trec deja hotare, Cocoșii la cântat se-ndeamnă Și se deschid fără-ncetare Buchetele de flori de toamnă. Referință Bibliografică: ÎNCEPUT DE TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN
ÎNCEPUT DE TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1439230540.html [Corola-blog/BlogPost/340250_a_341579]
-
acorduri tăcerile din preajma șoaptelor de dor... unde ciutele vin să își adape setea în cristalul oglindirii de ape, acolo; unde soarele strălucește pe cerul nepătat de furtuni; unde apusul își iubește culorile oferindu-le în dar pe altarul luminii, iar adierea vântului este asemeni brizei: ademenitoare, în mângâiere diafană de val înspumat, în tandră atingere a dorinței calde, cuminți; ori zbuciumate, aprige și fierbinți... Acolo; în acel petec neîntinat de suflet; mă regăsesc, de câte ori mă caut pe mine - cea care uneori
SENINUL UNUI COLŢ DE SUFLET de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1436890085.html [Corola-blog/BlogPost/343334_a_344663]
-
am spus eu, vântul, și-am plecat pe-afară: - De-abia-n trei zile fi-va primăvară! Tu doar atunci arată-te la față ! Vestește abundența de verdeață, Păstrându-ți rostul tău de vestitor, Răzbit prin al omătului covor. - Îți mulțumesc, plăpândă adiere! mi-a spus. - Să te întorci cu-o mângâiere! Pe toți să ne cuprinzi din iarba deasă Născuții din zăpezi ce azi ni-s casă. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Ghiocelul și vântul / Ovidiu Oana
GHIOCELUL ŞI VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425279017.html [Corola-blog/BlogPost/382742_a_384071]
-
soarbă roua de pe flori, urechea mai poate să asculte un cântec lin, uitând de tot și toate, ochiul mai poate să se înveselească la culorile vieții, să privească seninul cerului cu oceanul de stele, obrajii pot să se bucure de adierea unui vânticel cu miresme de primăvară, să se lase mângâiați de seninul dimineților însorite și nu de puține ori se poate întâmpla să-și piardă firea trăind la temperaturi înalte ca în anii tinereții.ˮ „Liliacul înflorit la umbra înserării
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1413618402.html [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
în el. și cum purtăm în noi copilăria și locul nașterii și zâmbetul mamei și primele raze de soare ce ne-au zâmbit, tot așa ne întoarcem mereu; și nu doar cu fiecare Praznic, ci la fiecare răsărit, la fiecare adiere, la fiecare mângâiere, ori zenit. Ne întoacem spre locul unde a răsărit Neprihănirea, unde a fost proclamată Pacea și unde s-a săvârșit cea dintâi închinare Pruncului Slăvit. „Conduși de stea spre ieslea Lui săracă și noi ca magii adânc
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_cu_gandul_la_bethleem.html [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ELISABETA IOSIF A VENIT PRIMĂVARA Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului A VENIT PRIMĂVARA Iar o simțim prin adiere, în timp ce luna veșnic se-nfrunzește Și-i descifrăm iubirea aurie. Mereu Lumina Lumii ne păzește! Totul e numai un balans. E joc de flăcări, căzute iar din univers E-o pată de culoare-n cosmos, acum, picată-n fibra unui
ELISABETA IOSIF A VENIT PRIMĂVARA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_a_venit_prima_elisabeta_iosif_1363949453.html [Corola-blog/BlogPost/345354_a_346683]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > SUPRAVIEȚUIND CREȘTERII Autor: Titiana Dumitrana Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Supraviețuind creșterii Adierea duioasă a vântului de seară picură stropi de înțelepciune peste creștetul celor ce așteaptă, cu mâna întinsă a recunoștință, roua cerului. Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Supravietuind_cresterii.html [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]
-
nevinovăția ar rămâne fără ocrotire, păcatul fără iertare, virtutea fără putința desăvârșirii și lumea ar intra în întunericul stricăciunii și a morții care ar duce la noaptea veșnică a iadului. Nădejdea sporește prin rugăciune: nădejdea Zilei din urmă, neînserate, când adierea Duhului va împrăștia cenușa și va arăta ca un „rug aprins” întru Iisus Hristos. Risipirea amăgirii și zdrobirea morții nu se vor săvârși fără mari încercări. Atunci, cine va chema Numele Domnului se va mântui. Așadar, Rugăciunea este o minune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-rugaciune/ [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
se spune:/ Uite.../ trece pe lângă case/ venind la tine/ pe jumătate gol..." (Mi se spune). Gnoza din versurile lui sunt, în realitate, o comunicare providențială, cauzată de lumina spirituală din adâncul adâncurilor inimii noastre care-i suflă în pânzele versurilor adieri misterioase venite din metafizica Orientului mistic de care autorul este îndrăgostit până la contactul fizic cu el și până într-acolo încât a reușit să realizeze o policromă și trepidantă "Nuntă a cuvintelor", de-a lungul întregului ei ceremonial creativ. De
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1399885450.html [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
retrage în cripta care îi așează trupul spre odihnă. Pe Bacovia nu îl vei înțelege niciodată dacă nu îi petreci versul în cavoul care se deschide pentru cei inițiați, dacă nu simți greutatea plumbului și, de dedesubtul acestuia să percepi adierea vântului și trosnetul morbid al copacilor. Dacă nu vei ști să vezi umbrele și nu vei înțelege scârțâitul coroanelor nu îl vei petrece niciodată în cuvântul său cu trimiteri tainice: „Veți sta în piciorul de gheață, și sfânt...” (Pantofii, 1965
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
drumul spre Itaca. De nemărginirea-i albastră Sunt îndrăgostit Și-i cânt în fiecare zi: O, Mare, Mare acoperită de văluri, Precum o fecioară Pudică și sălbatică, Coapsele tale, din spumă clădite, Ispitesc Cerul De tine-ndrăgostit. Răsuflarea ta E adierea zefirului Pletele-ți verzi și mătăsoase Tremură-n vânt, pe țărmuri, Buzele tale sunt petale, Petale de iasomie. Te iubesc, fecioară, Pudică și sălbatică, Năzuroasă fecioară! Sunt un poet îndrăgostit, Te-au cântat și te vor cânta Marinarii-poeți. Iar eu
MARINARUL ŞI MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marinarul_si_marea_floarea_carbune_1359547042_33pq7.html [Corola-blog/BlogPost/359350_a_360679]
-
ci din convingerea că sunt imagini, acțiuni, descrieri, care trebuie arătate așa cum sunt, cu frumusețea lor nativă, prin cuvintele curate ale bogatului grai românesc pe care-l stăpânește și îl folosește cu bucurie: „Floare de câmp,/ cu dulce mireasmă/ și-adieri de petală/ în vânt,/ te privesc,/ te alint/ și te cânt! / Flori și cântec Sensibilitatea ce o caracterizează o conduce adeseori în natură, dar nu se pierde într-o contemplare pasivă cum ar putea fi interpretată aici: „Vraja florii o
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Meditatii_si_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
PSALM XXIX Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 470 din 14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Tăcere în noapte cu lună Pe la geamuri se arată. Câte-un clopot vag mai sună Sărbătoarea așteptată. Dorm copacii înfloriți Tremurând sub adiere, Păsările plângăresc Pe crenguțe în tăcere. Noaptea pleacă rătăcită Vântul bate domolit, Raza soarelui ivită Lacrimile mi-au strivit. Eu rămasă-ngenunchiată Lăngă candela aprinsă, Ochiul Sfântului se-arat Bucurie necuprinsă. Sărbătoare, Zi de Paști A sosit pe țărmul lumii, Maica
PSALM XXIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Psalm_xxix_constanta_abalasei_donosa_1334435250.html [Corola-blog/BlogPost/348323_a_349652]
-
neînchipuit. Punem speranțe, făurim idealuri și totul depinde de acest licăr de viață din noi. Dacă ne-am cunoaște apusul zileleor, haosul ar fi de nestăpânit” (El, Mântuitorul preamilostiv). ”Ce-s fără Tine, Bunule Domn?/ Pulberea zilei în vânt/ O adiere înspre pământ/ Gând fără noimă” (Lacrimi n-ajung să mă bucur de Tine), ” A rămas pentru omenire/ Gândul bun spre a nemuri/ Crezul sfânt în mântuire” (Lumea întreagă Te cinstește). Traducerea în limba engleză, inspirat realizată de către Liviu Ivan sporește
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Rugaciune_in_versuri_ca_radu_botis_1372760741.html [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
2007, “Versete dumnezeiești”- Editura Semne 2008, “Pierdut în lume”- Editura Semne 2010, “Chemarea la judecată” - Editura Semne 2012, “Condamnarea” - Editura Semne 2013, “Execuția” - Editura Semne 2014 Flori de trandafir Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul de vecernicie Când adierea de zefir Îmi cată-un loc de sihăstrie Mă-mbată fl ori de trandafir La ceasul unei seri tăcute Când sunetul unui clavir Recheamă amintiri placate Aromele de trandafir Nu s-au schimbat nici în exil Când gust otrava din
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1412202081.html [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
întâmplă în jurul său. Se depărtă de puhoiul de apă și desluși trilul păsărelelor care nici nu se sinchisiră de prezența sa. În urechi îi persista acel vuiet continuu și armonios produs de micile cascade. Simți în păr și pe obraji adierea răcoroasă a vântului ce-i revigoră forțele. Mergea pe firul apei, iar după câțiva zeci de metri se împotmoli în iureșul cascadelor care erau din ce în ce mai înalte și mai furioase. Se furișă cu băgare de seamă pe lângă pereții abrupți ai muntelui
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
o pădure deasă. Oare ce căuta în aceste locuri? Mergea dezorientat neștiind ce dorește. După un timp pădurea se rări și doar ici colea se ivea de după câte o stâncă un grup de arbuști. Era o liniște deplină că nici adierea vântului nu se simțea. Nu zări nici o vietate și nu auzi nici un tril de păsărele. În jurul său plutea o atmosferă apăsătoare. De după un abrupt stâncos îi apăru în fața ochilor masivul sterp, rece și amenințător. Câțiva fiori îl cutremurară, întrebându-se
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
și de dragoste. În fața bisericii se opri ostenită și-și scoase din sacoșa mare celelalte două sacoșe mai mici, le întinse cu grijă pe bordura care împrejmuia curtea edificiului și se așeză răbdătoare. Soarele îi mângâia obrajii și fruntea, iar adierea subțire se oprise brusc. Sofica aproape că se întinse ca o pisică de plăcere. Enoriașii începuseră să iasă din biserică unul câte unul, în tăcere și într-un șir ordonat, ca un șir matematic. - Ia mamaie un corn cu brânză
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Un_drum_fara_intoarcere_cristea_aurora_1391540103.html [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
2074 din 04 septembrie 2016. POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCU TOAMNA Coboară încărcată de rod ca răsplată muncii țăranului în cele două anotimpuri anterioare, în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugul sub oblonul tras peste hambare. CERNA Însoțit de adierea vântului, ca un ecou de baladă prin pădurile de fag coboară în cascade ca un balaur uriaș, unduind printre câmpii, și până la Dunăre, înnobilându-le, râul Cerna. Adina Maria Diaconescu, cls. a VII - Școala gimnazială Com. Lăpușata - Vâlcea ... Citește mai
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
cls. a VII - Școala gimnazială Com. Lăpușata - Vâlcea ... Citește mai mult POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCUTOAMNACoboară încărcată de rodca răsplată muncii țăranuluiîn cele două anotimpuri anterioare,în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugulsub oblonul tras peste hambare.CERNAÎnsoțit de adierea vântului,ca un ecou de baladăprin pădurile de fagcoboară în cascadeca un balaur uriaș,unduind printre câmpii,și până la Dunăre,înnobilându-le,râul Cerna.Adina Maria Diaconescu,cls. a VII - Școala gimnazialăCom. Lăpușata - Vâlcea... X. AȘTEPTĂM TIMPUL ..., de Ion I.
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
care, în viață, cel mai mult, a adunat, Ci acela care are nevoie de cel mai puțin Pentru a-și face traiul liniștit, frumos și senin.” (Dincolo de cuvinte-Costel Avrămescu) * O rază de soare, un susur de apă, castanii înfloriți, o adiere parfumată, un zâmbet... toate acestea par nimicuri însă pot face multe pentru noi dacă învățăm să le apreciem. ” Frumos mai miroase a iarbă verde, floare de salcâm, pământ reavăn, din care adie dor dulce cu miros de-ACASĂ...” (Dor de
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1463323853.html [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]